KorAP: Find »[drukola/base=considerent & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1049 1050 1051 ...1106 >

27,633 matches

Corola-website/Law/274621_a_275950

care, deși nu au fost constatate ca fiind neconstituționale, cuprind, totuși, soluții legislative neconstituționale. 11. Cu privire la neconstituționalitatea hotărârii contestate, autorul sesizării face referire la faptul că a fost adoptată în temeiul unor prevederi legale și regulamentare și că, pentru aceleași considerente, încalcă aceleași prevederi constituționale. 12. În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președintelui interimar al Camerei Deputaților pentru a comunica punctul de vedere al

DECIZIE nr. 468 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 50/2016 privind vacantarea funcţiei de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi membru al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274621_a_275950]
Corola-website/Law/274568_a_275897

penală al Înaltei Curți de Casație și Justiție, condiția de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile constând în existența unei legături de dependență între lămurirea chestiunii de drept și soluționarea pe fond a cauzei a fost conturată în considerentele unei serii de decizii. Astfel: în considerentele Deciziei nr. 11/2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014), ale Deciziei nr. 17/2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691

DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274568_a_275897]
Justiție, condiția de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile constând în existența unei legături de dependență între lămurirea chestiunii de drept și soluționarea pe fond a cauzei a fost conturată în considerentele unei serii de decizii. Astfel: în considerentele Deciziei nr. 11/2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 7 iulie 2014), ale Deciziei nr. 17/2014 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 691 din 22 septembrie 2014) și ale Deciziei

DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274568_a_275897]
atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, de împrejurarea ca interpretarea dată de instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. În considerentele Deciziei nr. 16/2015 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 3 iulie 2015), Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut că, pentru admisibilitatea sesizării, chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie

DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274568_a_275897]
României, Partea I, nr. 490 din 3 iulie 2015), Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut că, pentru admisibilitatea sesizării, chestiunea de drept supusă dezlegării trebuie să conducă la soluționarea pe fond a cauzei. În considerentele Deciziei nr. 26/2015 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 2 februarie 2016), Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reiterat înțelesul atribuit în jurisprudența sa sintagmei "chestiune de drept de

DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274568_a_275897]
Corola-website/Law/274639_a_275968

2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, și Decizia nr. 233 din 7 aprilie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 11 iunie 2015. 26. Pentru toate considerentele Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate și în ceea ce privește dispozițiile art. 341 alin. (1)-(4), (6), (7), (9) și (11) din Codul de procedură penală, față de care au fost formulate aceleași critici. 27. Întrucât nu au intervenit elemente noi

DECIZIE nr. 442 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274639_a_275968]
intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (1)-(4), (6)-(9) și (11) din Codul de procedură penală pronunțată prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 28. Totodată, dispozițiile art. 341 alin. (1)-(4), (6)-(9) și (11) din Codul de procedură penală nu aduc atingere nici prevederilor constituționale ale art. 20 referitor la tratatele

DECIZIE nr. 442 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274639_a_275968]
este cel puțin la nivelul normelor constituționale în domeniul drepturilor omului". În speță se constată că, în ceea ce privește dispozițiile art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, considerentele reținute mai sus abordează toate aceste aspecte, fiind, în consecință, valabile și cu privire la aceste dispoziții din Cartă. 29. Distinct de toate aceste argumente, Curtea constată că în prezenta cauză autorul apreciază că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât nu permit

DECIZIE nr. 442 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274639_a_275968]
în așa fel încât, în situația dispunerii începerii judecății, probele astfel excluse nu mai pot fi avute în vedere la judecarea în fond a cauzei, nu reprezintă altceva decât o reflectare a exigențelor dreptului la un proces echitabil. 33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de

DECIZIE nr. 442 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274639_a_275968]
Corola-website/Law/274663_a_275992

nu au relevanță constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-și eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituția României". Aplicând aceste considerente în examinarea constituționalității prevederilor art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2014 , Curtea a reținut că legiuitorul a respectat hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene, tocmai prin emiterea actului normativ criticat, act care este în conformitate cu dispozițiile

DECIZIE nr. 373 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274663_a_275992]
pentru punerea în aplicare a acestora, și, pe de altă parte, textele de lege criticate au aplicabilitate exclusiv pentru viitor. 36. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit.

DECIZIE nr. 373 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274663_a_275992]
au aplicabilitate exclusiv pentru viitor. 36. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi

DECIZIE nr. 373 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274663_a_275992]
Corola-website/Law/274675_a_276004

în apel. Așadar a beneficiat de o cale de atac, care, potrivit art. 476 alin. (1) din Codul de procedură civilă, provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept. 21. Aceleași considerente au fost reținute, de altfel, de Curtea Constituțională și în Decizia nr. 500 din 30 iunie 2015, prin care au fost examinate prevederile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 prin prisma faptului că, înainte de intrarea în vigoare

DECIZIE nr. 362 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274675_a_276004]
nr. 2/2013 prin prisma faptului că, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013 , era posibil accesul la calea de atac a recursului în acțiunile având ca obiect cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate

DECIZIE nr. 362 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274675_a_276004]
Corola-website/Law/274671_a_276000

despăgubirilor pe o perioadă de 5 ani, în raport cu art. 44 din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 173 din 29 martie 2016 , precitată, a reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanță cu considerentele consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. 21. Curtea a constatat că dispozițiile art. 10

DECIZIE nr. 248 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său, şi ale art. 10 şi art. 11 din acest act normativ, în special. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274671_a_276000]
sensul art. 53 din Constituție și, prin urmare, a statuat că aceste dispoziții din Legea fundamentală nu au incidență în cauză. 27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în Decizia nr. 173 din 29 martie 2016 își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3

DECIZIE nr. 248 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său, şi ale art. 10 şi art. 11 din acest act normativ, în special. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274671_a_276000]
cauză. 27. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în Decizia nr. 173 din 29 martie 2016 își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de

DECIZIE nr. 248 din 5 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său, şi ale art. 10 şi art. 11 din acest act normativ, în special. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274671_a_276000]
Corola-website/Law/274356_a_275685

din perspectiva eșalonării plății despăgubirilor pe o perioadă de 5 ani, în raport cu art. 44 și art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea a reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanță cu considerentele consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (a se vedea în acest sens Decizia Curții

DECIZIE nr. 300 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 9 lit. a), art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274356_a_275685]
2014 nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum. 38. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele deciziilor în materie, pronunțate de instanța de contencios constituțional, își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 39. Distinct de acestea, referitor la dispozițiile art. 9 lit. a) din Legea nr. 164/2014 , Curtea reține că acestea califică hotărârea comisiei județene

DECIZIE nr. 300 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 9 lit. a), art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274356_a_275685]
constată că aceste dispoziții nu sunt, sub niciun aspect, încălcate. De asemenea, Curtea constată că dispozițiile art. 52 din Constituție referitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică nu au incidență în soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate. 41. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de

DECIZIE nr. 300 din 12 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 9 lit. a), art. 10 alin. (1), (4) şi (6) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274356_a_275685]
Corola-website/Law/274388_a_275717

2016. ────────── 17. Prin decizia mai sus menționată, Curtea a reiterat jurisprudența sa anterioară prin care s-a pronunțat asupra constituționalității soluției legislative de principiu constând în obligația prezentării de liste de susținători de către candidații independenți, inclusiv pentru funcția de primar, considerentele enunțate cuprinzând, implicit, un test de proporționalitate pe care Curtea l-a aplicat în privința numărului de susținători prevăzut de lege (a se vedea, în acest sens, Hotărârea nr. 37 din 2 octombrie 1996 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea

DECIZIE nr. 360 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) şi ale art. 54 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274388_a_275717]
această modificare nu este de natură să determine o schimbare a jurisprudenței în care a răspuns acelorași critici referitoare la caracterul excesiv al unei asemenea condiții. Astfel fiind, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată cu acele prilejuri, precum și considerentele care au fundamentat-o, sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în această cauză. 20. Prin aceeași decizie, Curtea a conchis în sensul că legislația electorală din România a stabilit și stabilește condiția prezentării unei liste de susținători la depunerea candidaturii de către

DECIZIE nr. 360 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 alin. (2) şi ale art. 54 din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274388_a_275717]
Corola-website/Law/274379_a_275708

termenele prevăzute la art. 33 din aceeași lege nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii. Așadar, susține că și Legea nr. 164/2014 , pentru aceleași considerente, este neconstituțională în măsura în care se aplică și cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data intrării ei în vigoare. Mai arată că prin Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016 , paragraful 26, Curtea Constituțională a analizat o critică similară, însă din

DECIZIE nr. 342 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1) şi (3), art. 11 alin. (3) şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274379_a_275708]
a beneficiarilor care urmează să primească despăgubirile față de cei care le-au primit deja. Climatul de instabilitate legislativă cu privire la modul și termenele de acordare a despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor județene a determinat o diferență de tratament juridic, fundamentată pe considerente de ordin politic între această categorie de beneficiari care nu au încasat încă despăgubirile și celelalte persoane care au încasat aceste despăgubiri. De asemenea, în susținerea excepției invocă Decizia Curții Constituționale nr. 88 din 27 februarie 2014 . Totodată, arată că

DECIZIE nr. 342 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1) şi (3), art. 11 alin. (3) şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274379_a_275708]
5 ani, în raport cu art. 21 și art. 44 din Constituție, prin Decizia nr. 15 din 19 ianuarie 2016 , precitată, paragrafele 21-23, Curtea a reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanță cu considerentele consacrate de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții

DECIZIE nr. 342 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1) şi (3), art. 11 alin. (3) şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/274379_a_275708]