29,392 matches
-
fost impusă de statul român în locul limbii huțule pentru care nu există cadre didactice - a se vedea https://sites.google.com/site/hutzul/ pentru această problemă). Școala are un cerc de încodeiat ouăle, un centru de interculturalitate, un cerc de dansuri populare cu o formație de dansuri românească (cu specific bucovinean, desigur) și o formație de dansuri huțula. Este remarcabil faptul că direcția școlii este asigurată de o fiică a satului, Maria Diaconescu, revenită în comunitate din anul 2006. Economia comunei
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
limbii huțule pentru care nu există cadre didactice - a se vedea https://sites.google.com/site/hutzul/ pentru această problemă). Școala are un cerc de încodeiat ouăle, un centru de interculturalitate, un cerc de dansuri populare cu o formație de dansuri românească (cu specific bucovinean, desigur) și o formație de dansuri huțula. Este remarcabil faptul că direcția școlii este asigurată de o fiică a satului, Maria Diaconescu, revenită în comunitate din anul 2006. Economia comunei Moldova-Sulița se bazează pe agricultură de
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
vedea https://sites.google.com/site/hutzul/ pentru această problemă). Școala are un cerc de încodeiat ouăle, un centru de interculturalitate, un cerc de dansuri populare cu o formație de dansuri românească (cu specific bucovinean, desigur) și o formație de dansuri huțula. Este remarcabil faptul că direcția școlii este asigurată de o fiică a satului, Maria Diaconescu, revenită în comunitate din anul 2006. Economia comunei Moldova-Sulița se bazează pe agricultură de subzistență, exploatarea lemnului, zootehnie și turism. Exploatarea lemnului s-a
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
adaugă pitorescul tradițiilor huțule. Deși huțulii sunt sub 8% din populație, relațiile într-adevăr frățești dintre români și huțuli din comuna Moldova-Sulița s-au manifestat și în sprijinirea tradițiilor huțule, în care se implică adesea și majoritatea românească. Formația de dansuri populare este un exemplu în această privință, alături de grupele școlare organizate pentru comunitatea huțula și altele asemenea. Artă încondeierii ouălelor este alt punct de atracție turistică, ea fiind dezvoltată în comuna Moldova-Sulița la cel mai înalt nivel.
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
a porumbului și înainte de seceriș, se organiza la Berchieș o mare serbare câmpenească numită "Târgul de la Berchieș". Era în fond o manifestare folclorică în care toate satele din împrejurimi se deplasau cu formațiile de muzică populară și cu formațiile de dansuri și jocuri populare, obiectivul fiind relaxarea și cunoașterea reciprocă. Era prilej pentru distracție și pentru căsătorii între tinerii din satele prezente, ceva asemănător cu Târgul de la Găina din Munții Apuseni. La început fiecare sat stătea cuminte în spațiul destinat, însă
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
din populație nu este cunoscută apartenența confesională. De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: La nivelul comunei există un grad ridicat al toleranței etnice și religioase, concretizat prin multiple acțiuni social-culturale care se desfășoară în comun (ansambluri de dansuri populare multietnice, recunoscute în întreaga regiune). Din punct de vedere confesional evoluția demografică a comunei Mociu fost următoarea: De-a lungul timpului populația satului Mociu a evoluat astfel: La nivelul satului Mociu structura religioasă se prezintă astfel: Economia comunei este
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
Câmpie a fost datat începând cu mijlocul sec. II d. Hr. , până la sfârșitul epocii romane și atribuit unei comunități autohtone din provincie. Satul este cunoscut pentru tradițiile populare românești promovate de "Taraful din Soporu de Câmpie" și de formațiile de dansuri populare din localitate. Până în 1966 a avut statut de comună. Pe teritoriul actualei așezări s-au descoperit urmele unui cimitir dacic. Pe baza întregului material arheologic și a caracteristicilor sale, cimitirul de la Soporu de Câmpie a fost datat începând cu
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
unei comunități autohtone din provincie. Până în jurul anului 1600, sat maghiar, apoi (după devastări militare grave), a fost repopulat cu români . Localitatea este cunoscută pentru tradițiile populare românești promovate de celebrul "Taraful din Soporu de Câmpie" și prin formațiile de dansuri populare autohtone. Satul este alimentat cu gaz metan din jurul anului 1960 și are toate drumurile pietruite. Deși satul are o comunitate numeroasă de romi (peste 20% din populație), aceștia s-au adaptat bine în comunitate. Satul a cunoscut o puternică
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
datorate și vecinătății Brașovului. "Trupele de actori erau constituite, de regulă, din tineri săteni și elevi, iar repertoriul era format din scenete și piese de teatru într-un act cu conținut moralizator. Spectacolele de teatru împreună cu recitări, bucăți corale și dansuri populare făceau parte din programele artistice prezentate cu ocazia sărbătorilor de iarnă și a încheierii anului școlar. Asemenea spectacole au avut loc în majoritatea satelor cu populație românească, din curbura interioară a Carpaților, în care existau biserici ortodoxe și școli
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
a dus la Podari. Două sute de milioane mi-a dat și numai una făcea atât! Da' i-am luat, ce să fac... Am cumparat și eu poartă, am pus gard, am dat ceva la copii, am plătit datoriile de la înmormântarea dansului... Sperăm să fac mai mult. Dinel zicea ceva de un muzeu, de statuia dansului pusă la cavou, de altă dusă la Craiova. Dar numai promisiuni și o mână de pomneti a dat, pentru o viață de artist!...“ Celebrități în ruină
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
atât! Da' i-am luat, ce să fac... Am cumparat și eu poartă, am pus gard, am dat ceva la copii, am plătit datoriile de la înmormântarea dansului... Sperăm să fac mai mult. Dinel zicea ceva de un muzeu, de statuia dansului pusă la cavou, de altă dusă la Craiova. Dar numai promisiuni și o mână de pomneti a dat, pentru o viață de artist!...“ Celebrități în ruină Stă rezemata de una din rămășițele soțului - un bust impozant al lui Traian Vuia
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
lume. Din sat, din împrejurimi și chiar de la București, oameni feluriți veneau înainte să-l vadă pe artist: Anton Barbu, pictor și sculptor renumit, deținut politic, asuprit de comuniști și autor al unor opere celebre. Supraviețuitor al închisorilor comuniste „Lucrările dansului sunt răspândite în toată țara“, începe să povestească Tăvița Barbu, soția artistului. Se uită în jur și oftează - aproape cu evlavie și respectuoasa, așa cum îi vine bine unei neveste trăite în alte vremuri și alte lumi. Taranca simplă, căsătorită la
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
unei neveste trăite în alte vremuri și alte lumi. Taranca simplă, căsătorită la doar 16 ani, femeia i-a stat alături până în ultima clipă, sprijinindu-l de-a lungul întregii activități, ba chiar învățând pe alocuri meseria. „Eu eram copilă, dansul avea 26“, își amintește bătrână, rezemând o statuie uitată în curte. „Pictă o biserică pe-atunci... S-a îndrăgostit de mine și gata, m-a zburat. Direct pe schela cu dânsul m-a urcat. Am stat acolo ani buni, văzând
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
ochii roată prin curte, numărând resturile. Una lângă alta, statuile îi veghează amintirile. „Aici au mai rămas puține. Dar a făcut zeci, sute. După ce l-au eliberat, ne-am întors aci, acasă. Nu mai aveam nimic, luaseră comuniștii tot. Dar dansului nu i-a păsat: s-a apucat de lucru! Toate liceele din Craiova au în fața statui lucrate de el. La Segarcea, în fața primăriei, la Barcă, la Spitalul Militar din Craiova. Iar Ion Oblemenco, de la stadion, tot de dânsul este sculptat
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
nici un monument nu împodobește groapă, de parcă ar fi fost un muritor obișnuit. Promisiuni am primit din toate părțile. Cand a cumpărat statuile, chiar Dinel Staicu a făgăduit că se va ocupa de tot. Nimic nu a făcut. Din toată viața dansului, o poartă și un gard au rămas“. Sursa:Gazeta De Sud Imagine: Descrierea imaginii: Ion Oblemenco, în atelierul artistului Anton Barbu-Panaghia În această localitate se află și o biserică ctitorita în anul 1919 care aparține de Mitropolia Olteniei. Imagine: Școala
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
7, 1996; S. Morintz, Contribuții arheologice la istoria tracilor timpurii. 1. Epoca bronzului în spațiul carpato-balcanic. Biblioteca de Arheologie, XXXIV, București, 1978; M. Nica, La genése, l’évolution et les relations chronologiques et culturelles des cultures Verbicioara et Gârla Mare dans le contexte des civilisations de l'âge du bronze de l'Europe centrale et du SE, The Thracian World at the Crossroads of Civilizations, II, Bucharest, 1998; M. Nica, "Noi descoperiri de pe teritoriul Olteniei aparținând culturii Verbicioara", Symposia Thracologica, 2
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
a născut gemeni. Ca obiceiuri specifice locului, îmi amintesc despre pârlitul socrului, un ritual de purificare prin foc, ancestral, practicat cu ocazia nunții, când socrul, ca ispășitor, era trecut prin foc. De asemenea, tot cu ocazia nunții se mai practica dansul ursului, când un bărbat se costuma în urs și țopăia în fața alaiului de nuntași și printre ei. Și la Covei nunțile se țin în corturi lungi, făcute din cergi și întinse în curte. La masă primul fel servit constă din
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
îndeplinite pentru plăcerea sa.Arestase trei senatorii vârstnici într-o noapte, ducandu-i în teatrul palatului.Asteptandu-si iminentă execuție, Caligula s-a năpustit pe scena îmbrăcat într-o pelerina lungă și începuse să improvizeze un numar de cântec și dans, apoi i-a dat afară pe senatori cu o miscare veselă a mâinii. În semn de dispreț față de Senat, Caligula l-a numit consul pe calul sau favorit, Incitatus. Caligula a înăbușit multe revolte și conspirații în teritoriile de est
Caligula () [Corola-website/Science/298631_a_299960]
-
la Paris. Despre Franța va păstra o părere negativă care se va notă în "Notes on Present State of Christendom", scrisă în 1582. Scrie că regele Henric al III-lea pare a fi un om dedicat placerilor, petrecerilor, curtezanelor și dansului, iar Franța o țară profund coruptă, rău administrată, săracă și aproape de ruină. Următorii trei ani vizitează Blois, Poitiers, Tours, Italia și Spania. În timpul călătoriilor sale a studiat limba, dreptul civil și arta guvernării, în timp ce îndeplinea sarcini diplomatice de rutină. În
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
care domnea în Florența bântuită de ciumă. Șapte tinere doamne și trei tineri s-au refugiat într-o vilă din apropierea Florenței pentru a scăpa de contaminare și, pentru a face să treacă timpul în mod plăcut, între conversații, banchete și dansuri, se adună zilnic - cu excepția zilelor de vineri și sâmbătă, dedicate practicilor religioase - într-o poiană, unde fiecare spune o povestire pe o temă prestabilită, propusă de fiecare dată de "regele" sau "regina" grupului, aleși prin rotație. La sfârșitul zilei, cele
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
poiană, unde fiecare spune o povestire pe o temă prestabilită, propusă de fiecare dată de "regele" sau "regina" grupului, aleși prin rotație. La sfârșitul zilei, cele zece povestiri sunt urmate de un ""canzone"" (un recitativ în formă poetică) și de dans. A rezultat astfel un număr de 100 nuvele care alcătuiesc "Decameronul", prima și în același timp cea mai bună operă în proză a literaturii italiene din epoca Umanismului, etapă care precedă Renașterea. Nuvelele se caracterizează prin tematica foarte variată, plină
Giovanni Boccaccio () [Corola-website/Science/298681_a_300010]
-
ale casei Wittelsbach. În 1778 Freiherr von Dalberg devine primul intendent al teatrului național din . Viața culturală a orașului a fost în acea perioadă foarte bogată în evenimente, curtea de la Mannheim dobândind un renume internațional mai ales datorită cultivării muzicii, dansului, teatrului și artelor plastice. Mozart a susținut la castel un prim concert în 1777, pentru a reveni des în orașul în care se dezvoltase, prin prima "Școală de la Mannheim", stilul muzical premergător perioadei clasice vieneze. Reședința, supranumită "Atena Palatinatului", i-
Mannheim () [Corola-website/Science/298708_a_300037]
-
de dansatori (corul din Rășinari are o tradiție de peste 100 de ani), care au obținut importante succese cu prilejul diferitelor lor deplasări și participări la festivaluri naționale și internaționale. Păstrarea acestui tezaur cultural și folcloric ce îl reprezintă jocul și dansul popular este principalul obiectiv al comunității, în 1982 și în 2002 desfășurându-se Zilele Fiilor Satului Rășinari, la aceste sărbători de suflet participând rășinăreni de pe toate meridianele lumii. Sosiți pe aceste meleaguri, turiștii pot participa la manifestări culturale diverse de-
Rășinari, Sibiu () [Corola-website/Science/299539_a_300868]
-
fost deseori arestați. Oricum, de fiecare dată a fost eliberat la scurt timp, probabil și cu ajutorul tatălui său care este general al armatei indoneziene. Dânsul specific indonezian, incluzând și baletul (sau dânsul dramatic) este foarte diferit de celelalte stiluri de dans mai ales prin mișcarea delicată și grațioasa a corpului și a mâinilor cu care au atras atenția lumii întregi. Dânsul Indonezian are trei mari tradiții: Dânsul javanez în Java de Est , dansul Sundanese în Java de Vest , și dansul balinez
Arta și cultura Indoneziei () [Corola-website/Science/299538_a_300867]
-
dramatic) este foarte diferit de celelalte stiluri de dans mai ales prin mișcarea delicată și grațioasa a corpului și a mâinilor cu care au atras atenția lumii întregi. Dânsul Indonezian are trei mari tradiții: Dânsul javanez în Java de Est , dansul Sundanese în Java de Vest , și dansul balinez, dar fiecare regiune are stilul propriu de dans. Cele mai recunoscute și mai vechi dansuri tradiționale sunt În general dânsul indonezian are un tempo lent, cu mișcări controlate și rezervate. Tălpile sunt
Arta și cultura Indoneziei () [Corola-website/Science/299538_a_300867]