26,373 matches
-
pe cel pe care Îl protejează cu divinități capabile să Îl combată. Ieși, o tu, Asiatica ce vii din munți! O tu, Nubiana, care vii din deșert! Oare ești sclavă? Fugi cu vărsătura! Ești tu stăpână? Fugi cu urina sa! Fugi cu mucul din nasul său! Fugi cu sudoarea membrelor sale! Mâinile mele sunt amândouă pe acest copil. Ambele mâini ale lui Isisxe "Isis" sunt peste el, la fel cum și-a pus mâinile pe fiul său Horusxe "Horus" (M. u
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu divinități capabile să Îl combată. Ieși, o tu, Asiatica ce vii din munți! O tu, Nubiana, care vii din deșert! Oare ești sclavă? Fugi cu vărsătura! Ești tu stăpână? Fugi cu urina sa! Fugi cu mucul din nasul său! Fugi cu sudoarea membrelor sale! Mâinile mele sunt amândouă pe acest copil. Ambele mâini ale lui Isisxe "Isis" sunt peste el, la fel cum și-a pus mâinile pe fiul său Horusxe "Horus" (M. u. K. II 6 sqq). Bolile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu intenția de a Învăța de la el secretul nemuririi. Dar scopul călătoriei este o iluzie, după cum Îl avertizează zeul Șamaș și, mai ales, hangița Sidurixe "Siduri", pe care o Întâlnește În timpul călătoriei (tab. X, col. III, 1-5): Ghilgameșxe "Ghilgameș", unde fugi? Nu vei găsi viața pe care o cauți. Când zeii au creat omenirea, au hotărât pentru aceasta moartea, iar viața au păstrat-o În mâinile lor. Dar Ghilgameșxe "Ghilgameș" nu se descurajează și, după chinuri grele și mari pericole, reușește
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se retrage sub pământ, printre „zeii vechi”, care, la Începutul mitului, sunt invocați pentru a da mărturie despre veridicitatea povestirii. La rândul său, Anu este alungat, tot după nouă ani și tot de către paharnicul său, Kumarbi, „vlăstarul” lui Alalu, și fuge spre cerul al cărui zeu este; Kumarbi Îl urmărește pe Anu și Îl castrează, mușcându-l, iar acesta Îl anunță că din sperma sa unită cu viscerele lui Kumarbi se vor naște zeul furtuniixe "zeul furtunii" și alte zeități puternice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Odiseuxe "Odiseu" și ai Circei, fiica lui Heliosxe "Helios", Agriusxe "Agrius" și Latinus 2: din acel moment și această parte a coastei tireniene este prezentă În literatura greacă. În monografia lui Despre Italia, Antioh din Siracuza povestește că Siculus a fugit de la Roma În vremea În care Morges domnea peste Italia (meridională) (În Dionysosxe "Dionysos" din Halicarnas, Antiquitates Romanae, 1, 73). Heraklesides din Pontxe "Pont" definește Roma ca pe o „cetate greacă” - polis Ellenis (De anima, fr. 102; În Plutarh, Camillus
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1991). b) Și cultul Dianei pe Aventin pare să lege istoria religiei romane de Asia Mică prin Grecia (Morel, 1975; Fleischer, 1973, pp. 137 sqq.). În istoria Massaliei (Marsilia), Strabon vorbește despre prietenia dintre Roma și locuitorii din Foceea care, fugind din Ionia, ar fi Întemeiat Massalia către anul 600 Î.Hr.2. O dovadă importantă ar fi imaginea de cult (xòanon) a Artemisei de pe Aventin, care ar fi fost construită pe modelul celei din Massalia. La rândul ei, aceasta din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sacrificiale și, În general, al Întregii sfere a sacrului, probabil beneficiar al unor puteri temporale, nu i-a acceptat Învățăturile, constrângându-l să-și părăsească țara natală. El Însuși declară În Uștavaitș G³th³ (Yasna 46, 1): „Către care țară să fug? Încotro să fug? Sunt alungat din țara mea și din tribul meu; nici satul, nici căpeteniile cele rele nu sunt de partea mea” (Boyce, 1975a, p. 187). Acest fragment, pentru care s-a propus recent o interpretare diferită, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
general, al Întregii sfere a sacrului, probabil beneficiar al unor puteri temporale, nu i-a acceptat Învățăturile, constrângându-l să-și părăsească țara natală. El Însuși declară În Uștavaitș G³th³ (Yasna 46, 1): „Către care țară să fug? Încotro să fug? Sunt alungat din țara mea și din tribul meu; nici satul, nici căpeteniile cele rele nu sunt de partea mea” (Boyce, 1975a, p. 187). Acest fragment, pentru care s-a propus recent o interpretare diferită, dar nu foarte convingătoare (Kellens
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
veșnic bogată, liberă prin puterea sa, iar morții vor Învia; lumea Adevărului este destinată unei stări incoruptibile, iar Minciunaxe "Minciuna" va fi eliminată (Yașt 19,89 și 90); Furiaxe "Furia" (A¶șmaxe "Ae>șma"; cf. supra, subcapitolul 2.2) va fugi; Gândul Bun (Vohu Manah) va Învinge; Integritateaxe " Integritatea" (Haurvat³txe "Haurvata>t") și Nemurirea (Ameret³txe "Amereta>t") vor Înfrânge setea și foamea; Angra Mainyuxe "Angra Mainyu" va fi Învins și va deveni neputincios (Yașt 19, 95 și 96). Aceste idei sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să reconstruim continuitatea, În cadrul culturii iraniene, Între conexiunile astrologice ale zurvanismului și așa-numitul fatalism din epica persană de mai târziu (Ringgren, 1952). 4. Parsismultc "4. Parsismul" Religia zoroastrienilor care, În secolul al X-lea, au părăsit Iranul pentru a fugi de persecuțiile musulmanilor este cunoscută mai ales cu numele de parsism, ce derivă de la numele credincioșilor săi, parsii, adică persani. Această denumire etnico-religioasă li s-a dat În India (cf. În engleză, Parsees sau Parsis), dar folosirea ei pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
p. 290). Este dificil de precizat care este valoarea acestei explicații; oricum, faptul că Mënes(i)s a fost o zeitate legată de război reiese clar din cântecele populare („Unde alergi Mënesis, cu măciuca ta de stele? Merg la război, fug la război, ca să-i ajut pe tineri.”). Și Perk¿nasxe "Perku>nas", al cărui nume, după cum am văzut, este derivat de la stejar, are În mod clar conotații războinice. El era zeul furtuniixe "zeul furtunii" și al fulgerelor („Jupiter ille fulmineus
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu mai apare În veșmintele obișnuite unui războinic: În amândouă taberele, șefii Își Îndemnau soldații la luptă; pe sabini Îi comanda Mettius Curtius, iar pe romani, Hostus Hostilius ș...ț. Hostius cade Însă și armata romană dă numaidecât Înapoi și fuge În neorânduială până la poarta veche a Palatinului. Romulusxe "Romulus" Însuși, târât de mulțimea fugarilor, Își ridică armele spre cer și spune: „O, Jupiter Stator, supunându-mă voinței tale, am pus aici pe Palatin temelia orașului. Cetățuia, cumpărată prin trădare, a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
foarte dură a uriașilor Fomoirexe "Fomoire", care cer tributuri grele În hrană și copii. Are loc o răscoală, dar oamenii lui Nemed sunt Înfrânți și doar câțiva dintre ei supraviețuiesc, plecând, unii În Grecia, iar alții În nordul lumii. Descendenții fugiți În Grecia sunt protagoniștii celei de-a patra invazii; de la aceștia Își trag originea Fir Domnann, Gailioin și Fir Bolg. Cei din urmă vor Împărți Irlanda În cinci provincii istorice (Ulster, Leinster, Munster, Connacht și Meath); se naște o mare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
urmă vor Împărți Irlanda În cinci provincii istorice (Ulster, Leinster, Munster, Connacht și Meath); se naște o mare monarhie sacră și se formează o aristocrație războinică. Se Întorc Însă, pe post de cuceritori, și descendenții oamenilor lui Nemedxe "Nemed" care fugiseră În nordul lumii. Aceștia sunt Tuatha dé Danann („tribul zeiței Danuxe "Danu"”), care Îi Înving pe Fir Bolg În prima bătălie de la Moytura și devin noii stăpâni ai insulei. Oricum, vor trebui să facă față uriașilor Fomoirexe "Fomoire". În bătălia
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
în ziare. Pentru a găsi acest „adevăr” al povestirii evanghelice trebuie să căutăm în altă parte și să ne întrebăm asupra felului de a scrie specific evangheliștilor. 6. Trecerea mării Ultimul exemplu: relatarea trecerii Mării Roșii (Ex 14). Când egiptenii fug pentru că apele li se întorc împotrivă, conform textului biblic, ei spun: „Să fugim din fața lui Israel pentru că Domnul luptă pentru ei împotriva Egiptului” (Ex 14,25). Cel care își pune problema „istoricității” povestirii își pune mai multe întrebări. Prima problemă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în altă parte și să ne întrebăm asupra felului de a scrie specific evangheliștilor. 6. Trecerea mării Ultimul exemplu: relatarea trecerii Mării Roșii (Ex 14). Când egiptenii fug pentru că apele li se întorc împotrivă, conform textului biblic, ei spun: „Să fugim din fața lui Israel pentru că Domnul luptă pentru ei împotriva Egiptului” (Ex 14,25). Cel care își pune problema „istoricității” povestirii își pune mai multe întrebări. Prima problemă, nu atât de importantă, vine de la limba vorbită de egipteni, evident, egipteana. În
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Cu mare probabilitate, „marea” despre care vorbește textul ar fi mai degrabă unul dintre lacurile istmului Suez decât Marea Roșie. Însă orice încercare de a preciza mai exact data exodului rămâne fără rod. Au existat prea multe exoduri ale sclavilor semiți fugiți din Egipt ca să putem spune care dintre ele este chiar cel despre care vorbește Biblia. În plus, arhivele egiptene nu au înregistrat nicio dispariție în mare a unei armate egiptene în timp ce urmărea un grup de israeliți ieșiți sub călăuzirea unui
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
marea s-a întors la locul său obișnuit (14,24). Carele egiptene au eșuat în noroi (14,25), valurile s-au mișcat cu mare viteză și nu a fost cale de scăpare pentru egipteni care au murit înecați pentru că au fugit spre marea ce de fapt le venea împotrivă (o parte din 14,27-28). La răsărit, israeliții au descoperit cadavrele pe malul mării (14,30). Versiunea aceasta este verosimilă având în vedere existența unui eveniment asemănător cu privire la bătălia de la pârâul Chișon
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în procesul de unificare a acestei populații care grupa persoane și clanuri de diferite origini. Religia a fost așadar elementul cheie în nașterea „poporului Israel”. Grupurile de muncitori, adică de țărani aserviți, s-au răsculat împotriva stăpânilor și majoritatea au fugit spre coline. S-au putut stabili în aceste regiuni neospitaliere datorită unor noi tehnici, precum cultura în terasamente și bazinele impermeabile prin tencuire. Invenția și utilizarea sistematică a fierului la începutul primului mileniu î.C. a făcut posibilă agricultura pe
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
cere ajutorul suveranului său egiptean pentru a-și apăra teritoriul de aceste atacuri. Redactate în limba acadică, scrisorile îi descriu pe hapiru ca oameni puțin simpatici și de temut. În cea mai mare parte, e vorba de țărani și sclavi fugiți de la stăpânii lor. Trăiesc din banditism și dau de furcă micilor regate locale care-i cer ajutorul faraonului pentru a se apăra. Alții sunt mercenari sau prestează servicii în marile opere edilitare. Pe baza relației lingvistice care ar exista între
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
datează tot din perioada invaziei asiriene: 1Profeție asupra văii viziunilor. De ce vă suiți cu toții pe acoperișuri, 2Cetate gălăgioasă, plină de zarvă, cetate veselă? Morții tăi nu vor pieri uciși de sabie, nici nu vor muri luptând. 3Ci toate căpeteniile tale fug împreună, sunt luați prinși de arcași; toți locuitorii tăi ajung deodată sclavi, în timp ce o iau la fugă în depărtare. 4De aceea zic: "Întoarceți-vă privirile de la mine, lăsați-mă să plâng cu amar; nu stăruiți să mă mângâiați pentru nenorocirea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
istorice; 2) contemporane; 3) teme pentru "oamenii simpli" și 4) "scene din viață", accentuînd pe elementul educativ din cadrul naționalismului său cultural. A scris chiar și alegorii politice: Împotriva Patriei, scrisă la începutul anilor '20, îi zugrăvește pe emigranții francezi care fugeau de armata de ocupație a învingătorilor (după înfrîngerea lui Napoleon). Alegoria lui Iorga îi înfierează pe colaboratorii germanilor din timpul Marelui Război: Marghiloman, Stere, Slavici și Arghezi. A scris și multe romans à clef și piese alegorice, dar nici una dintre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
drept un individ simpatic, care se înțelegea bine cu românii. Iorga și-a găsit aici un adăpost la care se referea întotdeauna cu acest termen. El a devenit centrul activităților sale pentru tot restul vieții. Prefera atmosfera sămănătoristă de la Văleni, fugind de la București ca să rămînă la Mama Terra, a cărei atingere însemna viață pentru el. Putea trăi aici printre cărțile lui, căci, fără cărți, "o asemenea retragere la țară ar fi o sinucidere"195. Dar Iorga nu-și putea permite să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fi ultimul care va pleca de la București, și așa a și făcut; a plecat deghizat în călugăr și a ajuns la Iași după o călătorie lungă și obositoare. Pe drum, a trecut pe lîngă trenul regal, care, așa cum spunea el, fugea "ca o ultimă manifestare a catastrofei"54. La sosirea la Iași, Iorga i-a văzut pe soldații ruși mărșăluind pe străzi "cu mantalele lor lungi măturînd praful. Ah, de cîte ori voi mai vedea eu convoaiele asiatice lungi și murdare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
devastatoare epidemie de tifos. Situația era dramatică: un milion și jumătate de refugiați, un milion de soldați ruși; penurie de alimente și locuințe, lipsă de combustibil și 100.000 de morți de tifos. Elita bucureșteană (membrii Regimului care reușiseră să fugă) a devenit și mai strîns unită la Iași. Politica a devenit într-o măsură și mai mare o afacere de familie. Brătianu s-a mutat într-o casă vecină cu aceea a lui Iorga. Din cînd în cînd, Iorga își
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]