26,485 matches
-
lui 1m pe x aspectele ce-l privesc este, în mod evident, ciclică. O persoană va avea o preferință libertariană minimal-rațională dacă va reuși să prezinte preferințe complete și neciclice pe x aspectele ce o privesc. i.e. să aibă o mulțime de alegere nevidă pe x aspectele ce o privesc. O problemă care merită discutată este aceea a cazurilor în care preferințele nu sunt libertariene minimal-raționale. La Gibbard, Blau, Gaertner și Kruger, soluția pentru preferințele care nu îndeplineau anumite criterii era
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
citește cartea și j nu o citește, z : i nu citește cartea și j o citește, și w : i nu citește cartea și j nu citește cartea. Aici, ix i citește cartea este o subalter nativă sau o alternativă simplă. Mulțimea i aspectelor este . Mulțimea j aspectelor este. i variantele sunt variantele sunt . Voi explica în cazul primei perechi privindu-l pe j: x : i citește cartea și j citește cartea, y : i citește cartea și j nu o citește. În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu o citește, z : i nu citește cartea și j o citește, și w : i nu citește cartea și j nu citește cartea. Aici, ix i citește cartea este o subalter nativă sau o alternativă simplă. Mulțimea i aspectelor este . Mulțimea j aspectelor este. i variantele sunt variantele sunt . Voi explica în cazul primei perechi privindu-l pe j: x : i citește cartea și j citește cartea, y : i citește cartea și j nu o citește. În ambele alternative, i citește
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiționându-le în așa fel încât să nu mai apară ciclicități, fie le eliminăm definitiv. În fiecare dintre cele două posibilități, acordăm prioritate criteriului paretian care garantează o protecție mai slabă decât condiția libertariană, dar care o face pe întreaga mulțime a alternativelor<footnote În practică, aceste soluții iau a) forma libertariană în care statul fie nu există, fie nu are dreptul de a interveni; sau b) forma clasică a economiei bunăstării în care statul intervine pentru a compensa pierderile produse
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sinelui, nimeni nu mă poate împiedica să-mi investesc efortul așa cum vreau, indiferent că investiția mea de efort îi plasează pe alții mai prost decât anterior. Dacă gândim drepturile ca fiind astfel fundamentate, suntem obligați să admitem că există o mulțime de acțiuni umane, care este considerată inviolabilă și care tratează toate externalitățile create de acțiunile incluse în ea ca irelevante. Aceasta este condiția de fidelitate ideologică. Atâta vreme cât dorim să formalizăm o condiție libertariană, trebuie să recurgem la o ierarhizare etică
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
noi pentru teoremele de imposibilitate Sen și Gibbard. Am introdus, de asemenea, două criterii slabe de selecție a soluțiilor pentru paradoxul lui Sen, condiția de eficacitate pentru societăți reale și condiția de fidelitate ideologică. Ambele mi-au servit la restrângerea mulțimii soluțiilor acceptabile, i.e. fiecare dintre aceste condiții a eliminat ca inacceptabile anumite soluții oferite paradoxului libertarian. Capitolul 6* Soluții alternative și criterii de selecție a soluțiilor 6.1.* Restricții alternative ale condițiilor U, P și L 6.1.1.* Restricționarea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
P și L 6.1.1.* Restricționarea domeniului universal prin preferințe empatice tari [d.6.1.1.1*]: Un individ este empatic în sensul tare, dacă dorește exact aceleași lucruri pe care celălalt și le dorește pentru sine, pe întreaga mulțime a alternativelor, i.e. dacă eu sunt empatic voi avea exact același profil de preferință cu tine, indiferent care este acela. [d.6.1.1.2*]: Domeniul restricționat prin preferințe empatice tari ( etU ) permite doar acele preferințe care sunt empatice în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0), z: „citesc cartea și tu citești cartea” (1,1), w: „nu citesc cartea și tu citești cartea” (0,1). [d.6.1.4.3*]: (Mulțimea alternativelor conjuncte<footnote [d.6.1.4.3*] este generală și funcționează pentru orice număr de alternative simple și indivizi. Pentru a arăta că nu este vorba exclusiv despre un număr foarte mare de alternative, voi lua două exemple cu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
funcționează pentru orice număr de alternative simple și indivizi. Pentru a arăta că nu este vorba exclusiv despre un număr foarte mare de alternative, voi lua două exemple cu care am lucrat până acum. footnote>): # kcA n= , unde Ac este mulțimea alternativelor conjuncte, n este numărul alternativelor simple și k este numărul indivizilor. [d.6.1.4.4*]: Preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale dacă, și numai dacă, oricare ar fi j i≠ , și oricare ar fi 2n ≥ x aspectele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
2.4.1.3*], # 4A = și {(1,1), (1,0), (0,1), (0,0)}A.Presupunem, mai departe, că i și j au preferințe libertariene minimal-raționale pe A. Prin aciclicitate și completitudinea relației sale de preferință, fiecare individ generează o mulțime de alegere (individuală) nevidă. Trebuie verificat acum dacă este generată o mulțime de alegere socială nevidă. Pentru a reuși în acest demers, trebuie determinate, prin L, toate decisivitățile indivizilor. Cazul 2: Presupunem că există doi indivizi ,i j și două
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
0,0)}A.Presupunem, mai departe, că i și j au preferințe libertariene minimal-raționale pe A. Prin aciclicitate și completitudinea relației sale de preferință, fiecare individ generează o mulțime de alegere (individuală) nevidă. Trebuie verificat acum dacă este generată o mulțime de alegere socială nevidă. Pentru a reuși în acest demers, trebuie determinate, prin L, toate decisivitățile indivizilor. Cazul 2: Presupunem că există doi indivizi ,i j și două dimensiuni cu trei strategii de fiecare individ. Voi recurge la următorul tabel
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fi mai ușor de urmărit raționamentul. Ne interesează doar cazurile în care una dintre cele trei alternative reale este preferată strict celorlalte două; așadar, avem nouă posibile. Toate cazurile se discută pornind de la o observație: decisivitățile fiecăruia se află în mulțimile de echivalență ale celuilalt, i.e. oricare ar fi.De aici, preferința socială va fi echivalentă combinării (reuniunii) mulțimilor de alegere ale fiecăruia, e.g. Este valabil pentru toate perechile. Cazul 3 se discută în aceeași logică: indiferent de numărul indivizilor și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este preferată strict celorlalte două; așadar, avem nouă posibile. Toate cazurile se discută pornind de la o observație: decisivitățile fiecăruia se află în mulțimile de echivalență ale celuilalt, i.e. oricare ar fi.De aici, preferința socială va fi echivalentă combinării (reuniunii) mulțimilor de alegere ale fiecăruia, e.g. Este valabil pentru toate perechile. Cazul 3 se discută în aceeași logică: indiferent de numărul indivizilor și numărul alternativelor, mulțimile de alegere individuale se reunesc și dau alternativa selectată social, deoarece nu există opoziție (indiferență
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ale celuilalt, i.e. oricare ar fi.De aici, preferința socială va fi echivalentă combinării (reuniunii) mulțimilor de alegere ale fiecăruia, e.g. Este valabil pentru toate perechile. Cazul 3 se discută în aceeași logică: indiferent de numărul indivizilor și numărul alternativelor, mulțimile de alegere individuale se reunesc și dau alternativa selectată social, deoarece nu există opoziție (indiferență generală pe decisivitățile celuilalt). Teorema este așadar demonstrată: dacă fiecare individ are o relație de preferință care generează o mulțime de alegere nevidă pe mulțimea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
numărul indivizilor și numărul alternativelor, mulțimile de alegere individuale se reunesc și dau alternativa selectată social, deoarece nu există opoziție (indiferență generală pe decisivitățile celuilalt). Teorema este așadar demonstrată: dacă fiecare individ are o relație de preferință care generează o mulțime de alegere nevidă pe mulțimea aspectelor ce-l privesc, atunci mulțimea de alegere socială este nevidă, și este egală, pentru fiecare (pe x-aspecte), cu mulțimea de alegere individuală. q.e.d. 6.1.5.* Amendarea condiției Pareto prin preferințe libertariene
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mulțimile de alegere individuale se reunesc și dau alternativa selectată social, deoarece nu există opoziție (indiferență generală pe decisivitățile celuilalt). Teorema este așadar demonstrată: dacă fiecare individ are o relație de preferință care generează o mulțime de alegere nevidă pe mulțimea aspectelor ce-l privesc, atunci mulțimea de alegere socială este nevidă, și este egală, pentru fiecare (pe x-aspecte), cu mulțimea de alegere individuală. q.e.d. 6.1.5.* Amendarea condiției Pareto prin preferințe libertariene disjunct-monotone Voi porni de la noțiunea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și dau alternativa selectată social, deoarece nu există opoziție (indiferență generală pe decisivitățile celuilalt). Teorema este așadar demonstrată: dacă fiecare individ are o relație de preferință care generează o mulțime de alegere nevidă pe mulțimea aspectelor ce-l privesc, atunci mulțimea de alegere socială este nevidă, și este egală, pentru fiecare (pe x-aspecte), cu mulțimea de alegere individuală. q.e.d. 6.1.5.* Amendarea condiției Pareto prin preferințe libertariene disjunct-monotone Voi porni de la noțiunea deja definită de x-aspect și voi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Teorema este așadar demonstrată: dacă fiecare individ are o relație de preferință care generează o mulțime de alegere nevidă pe mulțimea aspectelor ce-l privesc, atunci mulțimea de alegere socială este nevidă, și este egală, pentru fiecare (pe x-aspecte), cu mulțimea de alegere individuală. q.e.d. 6.1.5.* Amendarea condiției Pareto prin preferințe libertariene disjunct-monotone Voi porni de la noțiunea deja definită de x-aspect și voi impune pe preferințele x-aspecte o condiție mai tare decât aceea a preferințelor libertariene minimal-raționale
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1 0jP . Din acestea, este evident că fiecare muncitor preferă să fie angajat mai degrabă decât să nu fie angajat. Dreptul la muncă al fiecăruia ar trebui respectat. Totuși, prin procedura Pareto nu vom putea găsi consistența necesară generării unei mulțimi de alegere socială nevidă. În [e.2.4.5.1*] și [e.2.4.5.2*], preferințele pe x aspectele din perechile de decisivitate libertariană sunt inconsistente cu cele din perechile pe care acționează procedura paretiană. Acest lucru se întâmplă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este îndeplinită și tranzitivitatea. Argumentul meu este că ori de câte ori preferințele indivizilor nu îndeplinesc această proprietate de monotonie, condiția Pareto nu trebuie să se aplice.<footnote Dacă în perechile de decisivitate libertariană o x variantă câștigă, atunci, dacă aceasta pierde în mulțimea de alegere a procedurii Pareto, singurul motiv este că preferința este intruzivă. footnote> [d.6.1.5.2*]: Condiția Pareto amendată prin preferințe libertariene disjunctmonotone (Pam): x este preferat social lui y dacă, și numai dacă, toți indivizii preferă pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de eliminare a informației, caracterizează și teoriile filosofice și științifice. La rându-i, Teoria Alegerii Sociale presupune un set finit de informații relevante - preferințele ca proxy pentru utilitate. Corelativ, anumite informații sunt considerate irelevante și nu sunt admise în cercetare. Mulțimea informațiilor relevante este obținută printr-un set de proprietăți de invarianță. Acestea determină judecățile de bunăstare socială sau decizie socială să nu admită ca relevante anumite tipuri de informații. Atunci când discutăm despre acceptabilitatea Teoriei Alegerii Sociale vizăm și aceste proprietăți
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
proprietăți de invarianță. Acestea determină judecățile de bunăstare socială sau decizie socială să nu admită ca relevante anumite tipuri de informații. Atunci când discutăm despre acceptabilitatea Teoriei Alegerii Sociale vizăm și aceste proprietăți de invarianță și modul în care ele creează mulțimea informației admisibile în TAS. În acestă parte a cărții voi studia aceste proprietăți și voi determina rolul lor în apariția rezultatelor de imposibilitate. Capitolul 7 Funcții și funcționali de bunăstare socială și problema welfarismului 7.1. Funcții de bunăstare În
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de bunăstare socială este o funcție cu valori reale depinzând de toate variabilele care ar putea afecta bunăstarea” [Bergson, 1948, p. 417]. În forma Arrow (1951, 1963), o funcție de bunăstare socială este „un proces sau o regulă care, pentru fiecare mulțime de ordini individuale privind stări sociale alternative (o ordine pentru fiecare individ), produce o ordine socială corespunzătoare a stărilor sociale alternative, R” [Arrow, 1951, 1963, p. 23]. Diferențele dintre cele două funcții de bunăstare socială sunt importante deoarece de ele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
un singur profil. Mai clar, în cuvintele lui Kemp și Ng (1976), „Funcția de bunăstare socială BergsonSamuelson diferă de funcția de bunăstare socială Arrow prin faptul că ultima este o regulă de corespondență a oricărui membru a unei clase a mulțimilor admisibile a ordinilor individuale, într-o mulțime a tuturor ordinilor sociale posibile, în vreme ce prima este o regulă de corespondență a unei singure mulțimi de ordini individuale” [Kemp și Ng, 1967, p. 59]. În termenii lui Sen (1970a), diferența dintre cele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
lui Kemp și Ng (1976), „Funcția de bunăstare socială BergsonSamuelson diferă de funcția de bunăstare socială Arrow prin faptul că ultima este o regulă de corespondență a oricărui membru a unei clase a mulțimilor admisibile a ordinilor individuale, într-o mulțime a tuturor ordinilor sociale posibile, în vreme ce prima este o regulă de corespondență a unei singure mulțimi de ordini individuale” [Kemp și Ng, 1967, p. 59]. În termenii lui Sen (1970a), diferența dintre cele două constă în faptul că „o regulă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]