26,750 matches
-
putem cunoaște bine din text. Lectorul o descoperă cu admirație dincolo de arta cuvântului pe femeia ce dublează poeta. Nu că versurile ei nu ar fi misterioase. Adcock se folosește de rime ascunse, o muzică insidioasă și mai ales de ritm, ritmul vorbirii îmbinat cu accente dramatice gâfâite. Verbul este suspansul sentimentului și descoperim într-un sfârșit că sentimentul e mai puțin îndreptățit decât poemul la atenția lectorului. Am putea-o descrie pe Fleur Adcock drept o poetă cu o sensibilitate aspră
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui tăcut, "mut", el e la fel de intens ca și Yeats. Intensitatea Desperado pe care o făurește poezia lui își ia ca unelte vorbele și intonațiile conversației de fiecare zi. Șiretlic e un poem fără rimă, care se bizuie numai pe ritm. Cu acest ritm alimentează Brownjohn suspansul intelectual al textului. Versul, ideea sunt curmate chiar în clipa când sunt pe punctul de a se deconsipra, de a se da de gol, de a fi prea clare. Graba lui desparte subiectul de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
el e la fel de intens ca și Yeats. Intensitatea Desperado pe care o făurește poezia lui își ia ca unelte vorbele și intonațiile conversației de fiecare zi. Șiretlic e un poem fără rimă, care se bizuie numai pe ritm. Cu acest ritm alimentează Brownjohn suspansul intelectual al textului. Versul, ideea sunt curmate chiar în clipa când sunt pe punctul de a se deconsipra, de a se da de gol, de a fi prea clare. Graba lui desparte subiectul de predicat, atributul de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
E inutil să discutăm de ce-au zidit-o. Au motivele lor. Alăpta un prunc. Era zidită și nu mai avea mult. Chiar și când bănuiau că n-a rămas din ea decât țărâna și duhul, sânul ei nu uita ritmul, în zori, la apus, laptele curgea încăpățânat ca spaimele ce aveau să bântuie satul. Copilița supse la zid, scoase dulceața din piatră și crescu până ce prin crăpături nu mai treceau decât aer și ierburi și atunci încetă să sugă. Demult
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
se oprește în loc, se contemplă. Se naște poemul: Să fie doar trecutul? Florile, poarta Parcuri încețoșate, motoare, sfâșie Doar fiindcă s-au dus; tu Îmi strângi inima fiindcă a trecut vremea peste tine. Propozițiile curg natural, făcute parcă pentru muzică. Ritmul e atent modelat: curgerea e punctată de întreruperi fulgerătoare. Poetul se deconspiră ca personaj: Eu, a cărui copilărie E un plictis uitat... E uitat și Eliot. Larkin se concentrează asupra unei intimități sondate cu precizie. Ideea e veche pentru noii
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de zi cu zi. Poemele încep și se termină cu simplitate. Stilul e oral. Sfârșitul e abrupt. Au dispărut rimele tânguitoare. În primul volum, punctuația abia dacă se observa, era ignorată ori rău folosită. Acum are înțelesul ei. Versurile dobândesc ritmul echilibrat al inteligenței, al sensibilității înțelese. Un poem remarcabil (Next, Please) folosește într-un fel nou corabia nordului, clarificând imaginea nefamiliară, cu pânze negre", care "trage în urmă / O uriașă tăcere fără de păsări". Această corabie e ziua când nu mai
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
trecutului", ca să zic așa, adică modul în care istoria Londrei se prelungește în prezent. Așa că, evident, alegerile mele au avut o logică, cum ziceai. Student: Există tipare existențiale repetabile în The Great Fire of London? PA: Da, sunt tipare, sunt ritmuri, sunt aglomerări de experiențe semnificative, teme legate de timp. În unele cărți am numit aceasta "imperativul topografic", prin care vreau să zic că există cartiere, străzi, case care influențează în mod activ viața și firea celor ce le locuiesc. Nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
am găsit din perioada aceea, cam între 17210-1720, dacă nu mă înșel. Nu conta ce fel de carte e, un tratat despre ciuperci, o carte despre haine, descântece... Trebuia să absorb și să storc de sensuri modul de exprimare, vocabularul, ritmurile vorbirii, tonul. Trebuia să o fac până ce ajungeam să scriu în limba secolului XVIII la fel de curgător cum scriu în limba secolului XX. După câteva luni mi-a ieșit, și, ca de atâtea ori, după aceea limbajul a creat realitatea. Mi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ale lui Eliot, și totuși ești extrem de diferită, ții cu totul de altă epocă. E Eliot un model pentru tine? RF. Ca tânără poetă, Eliot a fost extrem de important pentru mine și n-am nici cea mai mică îndoială că ritmuri și alte influențe ale lui se pot detecta în ce am scris, mai ales în poemele de tinerețe. Alt poet pe care l-am studiat în tinerețe a fost Robert Graves. Amândoi erau foarte legați de lumea clasică, și eu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
explică foarte bine, dar dacă e să privim traiectoria evoluției mele poetice, îmi dau seama că la început simțeam clar că nu am o voce integrabilă în poezia engleză și de aceea m-am apropiat de americani, fiindcă îmi plăceau ritmurile și inflexiunile lor. Mi-am făcut chiar o revistă a mea, ca să-i fac cunoscuți pe Charles Olson și Denise Levertov publicului englez. LV. E în poemele tale chipul unui partener oarecum absent ("Știu cum / vrei să scapi de noi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fost extrem de important pentru mine, mai ales în felul de a evoca individul. Apoi au fost poeții ruși, mai ales Țvetaeva. Am descoperit opera ei la bibliotecă, pe când citeam pentru o serie de prelegeri pe care le-am ținut despre ritm. Am găsit-o menționată de Pasternak în Safe Conduct și am descoperit că nu exista decât în rusă. Așa că am tradus-o, la început doar pentru mine, cu ajutorul Angelei Linvingstone de la Facultatea de Rusă a Universității Essex. A fost o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pot scrie decât dacă ceva foarte frumos îmi face inima să bată mai iute. Sigur, fața ascunsă a frumosului e suferința, nu există câștig fără pierdere. LV. Ai rime seducătoare în unele poeme, însă multe dintre versuri merg pe un ritm al sufletului și al sensibilității. Muzica vorbelor e la tine mai degrabă ca un balsam, decât ca un strigăt. Mă gândesc la unii poeți, care construiesc rime pe o silabă și o prepoziție, un pronume și o conjuncție, jerbe de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
apărarea. Mă gândesc că importantă este însă linia pe care o tragem între poezia bună și cea mediocră, fie că e vorba de vers liber și vers riguros, ori de forma clasică și varianta ei contemporană, când ne gândim la ritm și rimă. Virtuozitatea e și ea o plăcere în sine, și pentru autor și pentru lector, iar virtuozitatea celor cu har nu e doar ceva superficial, ci și un "ritm al sufletului", cum bine zici. Când sunt pusă să aleg
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
forma clasică și varianta ei contemporană, când ne gândim la ritm și rimă. Virtuozitatea e și ea o plăcere în sine, și pentru autor și pentru lector, iar virtuozitatea celor cu har nu e doar ceva superficial, ci și un "ritm al sufletului", cum bine zici. Când sunt pusă să aleg între una și alta, sunt în mare încurcătură. Drept să-ți spun, problema mea e mai degrabă "iese poemul?", "e aceasta cu adevărat poezie?" Muzica nu poate lipsi, și cred
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Drept să-ți spun, problema mea e mai degrabă "iese poemul?", "e aceasta cu adevărat poezie?" Muzica nu poate lipsi, și cred că ai dreptate, poemele mele sunt liniștitoare, chiar adormitoare uneori. Ce mi-ar mai plăcea să scriu în ritmuri mai alerte, de jazz, dar ce să fac dacă urechea mea naivă percepe mai degrabă melodia, cântecul? LV. Cum ți se pare reacția criticii la poezia ta? Ce critici îți plac? Cei clari ori cei sofisticați, savanții abordării? Fiindcă prea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Mă bucur că menționezi această tensiune reală sau nu între emoție și suprafața simplă. Are legătură tot cu muzica. Îmi dau seama că vreau ca poemul fie el în vers alb ori cu rigoare să se închege pe baza unui ritm. Uneori mă împotrivesc acestei tentații. Sonoritatea seduce și poate duce poemul la eșec. Și totuși citesc cu vocea în gând. Chiar și romanele. Cred că mi se trage de la anii de școală, când am devorat biblioteca municipală, ghidându-mă doar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vreau), Liliana Ursu, Denisa Comănescu (care nu pare să scrie prea mult în acest moment, și care e, aș zice, prea modestă), Grete Tartler, Mariana Marin, Nina Cassian, Ioana Ieronim (sunt încântată de Triumful vrăjitoarei de apă, de intensitatea și ritmul alert, de detaliul concret), prolifica și carismatica Magda Cârneci, Herta Müller (acum la Berlin), Diana Manole (la Toronto). Apoi poeții: Mircea Cărtărescu, Liviu Stoiciu, Augustin Pop... e greu să tragi o linie. Imposibil de generalizat: atâta energie și bogăție seducătoare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care le folosesc ca pe un simplu procedeu și nici nu cred în inovație tehnică de dragul de a inova. Romanele nu sunt simple noutăți. Am sentimentul clar al formei, dar pentru mine forma se conduce după sentiment, după modelarea și ritmul emoției. Văd aici o legătură cu muzica, întrucât muzica are o logică irațională, afectivă, în ultimă instanță. E de asemeni binecunoscut că muzica e un limbaj fără cuvinte și, oricât ar fi de ciudat pentru un scriitor, am un mare
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
factorii de mediu. Sedentarismul și alimentația hipercalorică, hiperglucidică, hiperlipidică, hiperproteică predispun la obezitate, ateroscleroză, cu toate complicațiile ei, diabet, sindrom dislipidemic. Fumatul și consumul de alcool sunt factori decisivi în accelerarea aterogenezei, a dezvoltării cardiopatiei ischemice, cardiomiopatiilor dilatative, tulburărilor de ritm, infarct de miocard, accident vascular cerebral, arteriopatie obliterantă aterosclerotică. * Simptomele din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora. * Durerea precordială Durerea precordială poate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
condiții de apariție după stres, eforturi mari, nocturn, frecvent în repaus; condiții de dispariție: nu dispare la nitroglicerină, ci doar la administrarea de opiacee; semne de acompaniament: paloare, transpirații, agitație psihomotorie dată de senzația morții iminente, anxietate extremă, tulburări de ritm, grețuri și vărsături (mai ales în infarctul inferior), stare de colaps cardiogen. La examenul fizic se constată cianoza buzelor, paloarea tegumentară, dispneea, extremități reci. Uneori, la pacienții diabetici, durerea din infarct poate fi atenuată sau poate lipsi; în formele localizate
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
din infarct poate fi atenuată sau poate lipsi; în formele localizate postero-inferior, simptomele pot fi predominant digestive, motiv pentru se impune diagnosticul diferențial cu ulcerul perforat, pancreatita acută, peritonite, etc.. * Dispneea Dispneea reprezintă o modificare a respirației în ceea ce privește frecvența, intensitatea, ritmul sau regularitatea, care pot fi sau nu percepute de pacient. Dispneea de cauză cardiacă este de tip inspirator expirator. Dispneea cardiacă prezintă următoarele forme clinice: dispneea de efort, primul semn de insuficiență cardiacă, apare inițial la eforturi mari, apoi la
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
bătăilor cardiace datorită modificării forței și/sau frecvenței lor. Palpitațiile pot fi resimțite de pacient ca bătăi izolate, ca o întrerupere sau lovitură în piept sau în gât (extrasistole) sau ca un fluturat sau fâlfâit în piept (în tulburările de ritm cu fecvență mare), și se pot însoți de paloare, transpirații, dispnee și chiar dureri precordiale. Palpitațiile pot apare și la indivizi normali după eforturi fizice mari, emoții, consum de cafea, alcool, tutun, mese abundente. Cauzele cardiace cele mai frecvente care
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
intermitentă de pierdere a echilibrului, mai exact iluzia mișcării sau senzația de rotație a obiectelor în raport cu persoana sau a persoanei în raport cu obiectele. Vertijul, o senzație subiectivă descrisă adesea prin cuvântul „amețeală", poate apare în cadrul puseelor de hipertensiune arterială, tulburări de ritm și de conducere. * Cefaleea definește prezența unei dureri constante sau a senzației de apăsare localizată la nivelul extremității cefalice. Durerea pulsatilă, matinală, localizată occipital semnifică prezența hipertensiunii arteriale. Durerea difuză, apărută în timpul nopții sau la trezire este caracteristică cordului pulmonar
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mica tăcere care corespunde sistolei, iar între Z2 - Z1 marea tăcere care corespunde diastolei. Examenul aparatului cardiovascular trebuie să facă referire și la frecvența cardiacă centrală și periferică. Determinarea pulsului la nivelul arterei radiale, concomitent cu ascultația cordului și stabilirea ritmului, sunt elementele de bază ale unui examen clinic cardiac. Frecvența cardiacă este determinată prin numărarea bătăilor cordului într-un interval de 1 (un) minut. Pulsul se determină aplicând indexul și mediusul la nivelul arterei radiale, în șanțul radial, suficient de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
examinatorul percepându-și astfel propriul puls. În mod normal, frecvența cardiacă este de 60-90 bătăi pe minut. Frecvența cardiacă inferioară poartă denumirea de bradicardie, iar depășirea pragului superior determină tahicardia. Prin palparea arterei radiale se pot diagnostica variațiile frecvenței cardiace (ritm neregulat), apariția extrasistolelor ventriculare (bătăi ce survin mai repede, urmate de o pauză compensatorie), etc. Totodată se apreciază presiunea fluxului sanguin de la nivelul arterei, în relație cu tensiunea arterială (pulsul este slab, greu perceptibil la pacienții cu hipotensiune). Ritmul cardiac
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]