26,711 matches
-
atribuită uneori în mod greșit lui Sir Moses Montefiore care în 1866 s-ar fi străduit ca ele să fie adăugate „pentru protejarea de ploi a tuturor celor care vin să se roage la sfintul vestigiu ale templului”. Cele trei straturi din vârf au fost adăugate de Muftiul Ierusalimului înainte de 1967. După Tanakh (Biblia ebraică) sau Vechiul Testament al creștinilor, Templul lui Solomon a fost construit pe Muntele Templului, se crede în secolul al X-lea î.Hr.. El a fost distrus de
Zidul Plângerii () [Corola-website/Science/324996_a_326325]
-
care nu este atacat de acid. Folosind un ac (sau o altă unealtă ascuțită) se trasează desenul prin zgârierea vernisului, dezvelind suprafața plăcuței. Aceasta este apoi cufundată în acid azotic. Acidul corodează suprafața plăcuței care a fost expusă prin îndepărtarea stratului protector de vernis, creându-se astfel adâncituri în clișeul metalic. După ce este suficient de corodată, plăcuța este scoasă din baia de acid iar vernisul este îndepărtat pentru pregătirea următorului pas din procesul gravurii. Pentru inprimarea clișeului incizat, se aplică cerneală
Tipar adânc () [Corola-website/Science/325048_a_326377]
-
află adânc în atmosfera lui Jupiter, în mod direct, ea se află în concentrații foarte mici. Oxigenul, azotul, sulful și gazele nobile se află în cantități mai mari decât pe Soare. are o zonă marginală mai mică, iar apoi, treptat, stratul atmosferic ajunge la interiorul lichid al planetei. De la cel mai mic la cel mai înalt, straturile atmosferice sunt troposfera, stratosfera, termosfera și exosfera. Fiecare strat are gradientul său de temperatură. Cel mai mic și mai puțin înalt strat, troposfera, conține
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
Oxigenul, azotul, sulful și gazele nobile se află în cantități mai mari decât pe Soare. are o zonă marginală mai mică, iar apoi, treptat, stratul atmosferic ajunge la interiorul lichid al planetei. De la cel mai mic la cel mai înalt, straturile atmosferice sunt troposfera, stratosfera, termosfera și exosfera. Fiecare strat are gradientul său de temperatură. Cel mai mic și mai puțin înalt strat, troposfera, conține un sistem complicat de nori și ceață, cuprinzând amoniac, hidrosulfat de amoniu și apă. Cei mai
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
cantități mai mari decât pe Soare. are o zonă marginală mai mică, iar apoi, treptat, stratul atmosferic ajunge la interiorul lichid al planetei. De la cel mai mic la cel mai înalt, straturile atmosferice sunt troposfera, stratosfera, termosfera și exosfera. Fiecare strat are gradientul său de temperatură. Cel mai mic și mai puțin înalt strat, troposfera, conține un sistem complicat de nori și ceață, cuprinzând amoniac, hidrosulfat de amoniu și apă. Cei mai înalți nori de amoniac vizibili de pe suprafața lui Jupiter
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
apoi, treptat, stratul atmosferic ajunge la interiorul lichid al planetei. De la cel mai mic la cel mai înalt, straturile atmosferice sunt troposfera, stratosfera, termosfera și exosfera. Fiecare strat are gradientul său de temperatură. Cel mai mic și mai puțin înalt strat, troposfera, conține un sistem complicat de nori și ceață, cuprinzând amoniac, hidrosulfat de amoniu și apă. Cei mai înalți nori de amoniac vizibili de pe suprafața lui Jupiter sunt organizați în benzi paralele cu Ecuatorul, fiind legate de o zonă cu
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
În plus, fulgerele de pe Jupiter sunt mult mai puternice și luminoase decât cele prezente pe Pământ; cu toate acestea, fulgerele creeate în urma unei activități reduse a furtunii se aseamănă cu cele de pe Pământ. Atmosfera lui Jupiter este împărțită în patru straturi orizontale:Troposfera, stratosfera, termosfera și exosfera. Spre deosebire de Terra, Jupiter se lipsește de ultimul strat numit mezosferă. Jupiter nu are o suprafață solidă, iar cel mai puțin înalt strat atmosferic, troposfera, face trecerea ușoară dintre atmosfera și fluidul planetei. Acesta este
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
pe Pământ; cu toate acestea, fulgerele creeate în urma unei activități reduse a furtunii se aseamănă cu cele de pe Pământ. Atmosfera lui Jupiter este împărțită în patru straturi orizontale:Troposfera, stratosfera, termosfera și exosfera. Spre deosebire de Terra, Jupiter se lipsește de ultimul strat numit mezosferă. Jupiter nu are o suprafață solidă, iar cel mai puțin înalt strat atmosferic, troposfera, face trecerea ușoară dintre atmosfera și fluidul planetei. Acesta este un rezultat al temperaturii și al presiunii ridicate, foarte mari peste temperatura critică a
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
aseamănă cu cele de pe Pământ. Atmosfera lui Jupiter este împărțită în patru straturi orizontale:Troposfera, stratosfera, termosfera și exosfera. Spre deosebire de Terra, Jupiter se lipsește de ultimul strat numit mezosferă. Jupiter nu are o suprafață solidă, iar cel mai puțin înalt strat atmosferic, troposfera, face trecerea ușoară dintre atmosfera și fluidul planetei. Acesta este un rezultat al temperaturii și al presiunii ridicate, foarte mari peste temperatura critică a hidrogenului și a heliului, însemnând că aici nu este legătură dintre fazele gazoase și
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
1 bar, iar temperatura normală de 340 Kelvin (aici începe troposfera). În literatura știițifico-fantastică, presiunea de 1 bar este aleasă ca fiind "punctul zero" pentru altitudine, adică pentru "suprafața" imaginară lui Jupiter. Ca și în cazul Pământului, cel mai înalt strat atmosferic, exosfera, nu are o limită superioară definită. Densitatea scade treptat până când acesta trece încet în mediul interplanetar, ce se află la aproximativ 5000 de km față de "suprafață". Variația temperaturii verticale în atmosfera joviană este similară cu cea din atmosfera
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
de amoniu (presiunea între 1 și 2 bari) și apă (între 3 și 7 bari). În acest loc nu există nori de metan, deoarece temperatura este prea mare pentru ca aceștia să se condenseze. Norii de apă formează cel ma dens strat de nori, iar aceștia au cea mai mare influență în dinamismul atmosferei joviene. Acesta este un rezultat al condensării fierbinți mari a apei și abundenței mari a apei în comparație cu amoniacul și hidrogenul sulfurat (oxigenul este mult mai abundent decât azotul
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
dinamismul atmosferei joviene. Acesta este un rezultat al condensării fierbinți mari a apei și abundenței mari a apei în comparație cu amoniacul și hidrogenul sulfurat (oxigenul este mult mai abundent decât azotul sau sulful). Cețurile variate troposferice și stratosferice se află deasupra straturilor de nori principale. Acestea din urmă sunt formate prin condensarea hidrocarburilor grele policiclice (sau a hidrazinelor), care sunt generate în stratosfera înaltă (1-100μbar) de către metan sub influența radiațiilor ultraviolete solare (UV). Abundența metanului în stratosferă raportată la cea a hidrogenului
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
azot și posibil și în oxigen. Gazele nobile argon, krypton și xenon se află în cantități mari raportat cu cele prezente pe Soare, în timp ce neonul este rar. Alți compuși chimici prezenți sunt "arsina" (AsH) și "germana" (GeH) Cel mai înalt strat atmosferic conține mici cantități de hidrocarburi ca etanul, acetilena și diacetilena, ce se formează de la metan sub influența radiațiilor ultraviolete și a particulelor încărcate provenite din magnetosfera lui Jupiter.. Se crede că dioxidul de carbon, monoxidul de carbon și apa
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
Comunele Sărmaș și Ditrău. Căi rutiere Căi ferate Transport aerian Pasuri și trecători: Zona muntoasă cuprinde roci cristaline, iviri de roci intrusive ( granițe și diorite ), cuverturi de calcare dure, piroclastite și lave bazaltice, șisturi cristaline. Zonele depresionare șunt alcătuite din strate sedimentare cu orizonturi de lignit , turba și travertinuri depozitate în vechile lacuri. În depresiunea Borsec au fost identificate sedimente fosilifere din ultima epoca a terțiarului - pliocenul . Se găsesc plantele și fauna fosilă între care și resturi de mastodonți (Mastodon borsoni
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
clima sunt : Viteza vântului medie este de 5m /s. Regimul eolian influențează direct pierderile de apa prin evacuare accentuând deficitul de umiditate din sol. Iarna se caracterizează prin frecventa valorilor sub 0 grade C ale temperaturii aerului și prin prezenta stratului de zăpadă ,variabil in timp si spațiu. Numărul mediu al zilelor de strat de zăpada nu depășește 50 zile pe an iar grosimea medie a stratului de zăpada variază intre 0 si 15 cm. Fenomenul caracteristic al iernilor este cel
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
pierderile de apa prin evacuare accentuând deficitul de umiditate din sol. Iarna se caracterizează prin frecventa valorilor sub 0 grade C ale temperaturii aerului și prin prezenta stratului de zăpadă ,variabil in timp si spațiu. Numărul mediu al zilelor de strat de zăpada nu depășește 50 zile pe an iar grosimea medie a stratului de zăpada variază intre 0 si 15 cm. Fenomenul caracteristic al iernilor este cel de viscol, care are loc de obicei sub influența Crivatului. Minimele anuale depășesc
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
caracterizează prin frecventa valorilor sub 0 grade C ale temperaturii aerului și prin prezenta stratului de zăpadă ,variabil in timp si spațiu. Numărul mediu al zilelor de strat de zăpada nu depășește 50 zile pe an iar grosimea medie a stratului de zăpada variază intre 0 si 15 cm. Fenomenul caracteristic al iernilor este cel de viscol, care are loc de obicei sub influența Crivatului. Minimele anuale depășesc -30 grade C și ele indică geruri uscate. Primăvara se evidențiază mai ales
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
lunii martie. Procesul durează intensiv, atingînd cotele de 1-4 m peste nivelul convențional al apelor; scăderea nivelului durează 10-20 zile. Pe curba de descreștere a hidrografului se suprapun viiturile pluviale în cazul ploilor căzute. La rezerve mici de apă în stratul de zăpadă din bazin fenomenul nu se manifestă.Cel mai mare debit al apelor mari de primăvară (8,33 m3/s) s-a observat în s. Pîrlița, în anul 1973, minim (0,16 m3/s) - în anul 1990.După apele
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
regiuni mai întinse - fostele regiuni Suceava,Bacău și Iași,zona Băltii Brăilei,Județul Vaslui,etc. Între problemele care le-a avut în antenție se numără:rolul climatic al reliefului României,clima anilor intrați în istorie 1906-1907,durta la sol a stratului de zăpadă în Moldova,inplicații ale unor parametri climatici în construcțiile și nu a ocolor nici problemă regionării climatice a părții estice a țării noastre. A întocmit monografiile geografice ale orașului Focșani,fostelor raioane Huși,Murgeni,Bârlad,ale regiunilor Galați
Ion Gugiuman () [Corola-website/Science/325168_a_326497]
-
a luncii, care este acoperită de nisipuri aflate în diferite forme și stadii de evoluție. Între luncă și prima terasă este greu de făcut o delimitare din cauza diferenței mici de altitudine, a dezvoltării dunelor și a bălților de pe terasă. Grosimea stratului de dune scade de la vest la est, iar în apropierea locului de alimentare și formare, înălțimea dunelor depășește 10m. În sectorul Calafat - Rast, relieful prezintă o slabă înclinare de la nord la sud și de la vest la est, lucru aproape neobservabil
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
decadă a lunii noiembrie până în prima decadă a lunii martie, se înregistrează ninsori. Zăpada este neuniformă ca grosime, datorită înghețurilor și vânturilor din nord și nord-est care bat cu intensitate mare în acest anotimp. În lunile decembrie-martie, grosimea medie a stratului de zăpadă este de 16,9 - 30,7 cm. Numărul mediu al zilelor în care se înregistrează ninsori este de 17 - 20, având caracter abundent. În comuna Poiana Mare, indicele de ariditate calculat este de 26,08. Astfel, Poiana Mare
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
ca terenuri agricole. Ele se folosesc ca pășuni. După aplicarea măsurilor hidroameliorative se pot folosi pentru cultura porumbului, cerealelor de toamnă, plantelor furajere. Lucrările de ameliorare trebuie să urmărească coborârea nivelului freatic, iar prin lucrările de nivelare, nu trebuie aduse straturi de sol din orizonturile inferioare fiind solonetizate. Relieful minor, pe care au evoluat aceste soluri, îl constituie lunca, zonă supusă frecvent inundațiilor. În comuna Poiana Mare, solurile aluviale au fertilitate naturală slabă datorită excesului de umiditate freatică și a prezenței
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Văii Sândului Mic (pârâul Zisok) cu Valea Sândului Mare (pârâul Chereborz-Kerekborza). 2. Ape stătătoare<br> La sud de sat s-au găsit odinioară două lacuri naturale cu apă dulce ("Tăul Mare" și "Tăul Mic"), propice pescuitului sportiv. Lacurile apar pe straturi de gipsuri levigate, în care s-au format doline umplute cu apă. În prezent mai există doar "Tăul Mare". În jurul anului 1950 "Tăul Mic" mai era încă lac, dar cu începere din anii 60 ai secolului al XX-lea a
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
S-a turnat o mică cantitate de benzină peste pătură pentru a aprinde focul. După ce au dat foc benzinei, cercetătorii au lăsat să ardă pătura fără să intervină. Căldura la locul arderii ajunsese la 800 grade Celsius. După ce a ars stratul de piele, grăsimea a început să se topească, curgând și îmbibând pătura. Măduva osoasă, care are un conținut ridicat de grăsimi a urmat același proces. Mobila din jurul porcului nu a fost afectată de foc, ci doar carcasa din plastic a
Combustie umană spontană () [Corola-website/Science/325245_a_326574]
-
magellanici, Scheuchzerietalia palustris p.p., Utricularietalia intermedio-minoris p.p., Caricetalia fuscae p.p."). Peste fondul vegetației alcătuit din mușchi arctic de tip Sphagnum, în condiții austere de troficitate, s-a dezvoltat un arboret de pin silvestru ("Pinus silvestris" forma turfosa), dedesubt fiind un strat de turbă. Tot aici pot fi enumerate specii precum: Sit important pentru conservarea speciei de pin silvestru ("Pinus silvestris", forma turfosa). Turbărie activă cu vegetație forestiră în zonă de păduri (păduri în tranziție) și pășuni. Este într-o stare foarte
Tinovul Șaru Dornei () [Corola-website/Science/325294_a_326623]