28,109 matches
-
Princiare, București, 1928; F.M. Dostoievski, Umiliți și ofensați, București, 1930, Casa morților, București, 1944; Jack London, Martin Eden, I-II, București, 1931; Cervantes, Don Quijote, I-II, București, 1936; Fenimore Cooper, Corsarul roșu, București, 1937, Pilotul, București, 1938; André Maurois, Instinctul fericirii, București, 1938; Andreas Latzko, Lafayette, București, 1939; H. Sienkiewicz, Quo vadis, I-II, București, 1939, Prin foc și sabie, București, 1940, Potopul, București, 1941, Neamul polaniecki, București, 1942, Pan Wolodiowski, București, 1942; Frații Grimm, Cenușăreasa și alte povești, București, 1940
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
și dispuși să-și unească eforturile cu firmele vizionare pentru a restructura economia și tehnologia. Grupul „fundamentaliștilor ecologiști” consideră dezechilibrele actuale drept o pedeapsă divină pentru Înstrăinarea omului de natură și religie și susțin Întoarcerea la un trai primitiv; din fericire, credibilitatea acestui grup s-ar putea răspândi doar În cazul repetării unei catastrofe precum cea de la Cernobîl și Bhophal și al descurajării În masă a populației față de valorile actuale (Alvin Toffler). Noul sistem mass-media accelerează și facilitează transferurile de putere
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Povestea peștișorului U, București, 1971; Albăstrica, București, 1972; Exerciții, București, 1976; Țară, țară, primăvară, București, 1979; Vocile metamorfozelor, București, 1980; SOS, Haifa, 1992; Parafraze eminesciene, Rehovot (Israel), 1992; Urs și piatră, București, 1994; Corabia, București, 1996; [Versuri], AMI, 26-37; Jurnalul fericirii mele, pref. Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 1999; Șah. Aventuri în lumea de jucărie, Cluj-Napoca, 2000; Albăstrica și alte povești - Bluebell and Other Stories, ed. bilingvă, Cluj-Napoca, 2000. Traduceri: Victor Eftimiu, Fairy Tales, București, 1979; Zamfir Vasiliu, Paint with Us, București, 1983
CAROL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286119_a_287448]
-
unui grup de destine împletite sau intersectate. În cartea de debut, conflictul e organizat după rețeta romanului polițist, iar celelalte volume prezintă drame sentimentale ori familiale, retrospective biografice. Problematica investigată este cea a individului: împlinirea, calitatea morală, suferința, sacrificiul, căutarea fericirii într-un cuvânt. Discursul romanesc e centrat pe rutina cotidianului, pe gesturile mărunte, îndărătul cărora sunt depistate - și interpretate - chestiunile esențiale ale existenței: afectivitatea, preocuparea pentru realizarea profesională și, în general, umană (în versiunea eroismului nespectaculos și negrandilocvent, eroismul banalului
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
a trăi. Dimpotrivă, arderea lăuntrică, sentimentul unei creșteri sufletești pe care nici un obstacol nu o poate împiedica sunt afirmări ale unui liric însetat de viață (Logodna, Șoapte). Dragostea e, în viziunea lui, unul dintre marile izvoare de noblețe ale omenescului, fericirea ca și suferința se sublimează într-o euforie a înălțării interioare. Convingătoare rămâne depășirea istoriei imediate (cu gesturi uneori teatral compuse), într-un imn al vitalității impetuoase, triumfătoare. Mai mult decât dragostea, în centrul acestei poezii e o voință de
CERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286173_a_287502]
-
de mentalitate ale rezistenței înăuntrul și în afara Gulagului. Rezultatul este, până la urmă, o sinteză a eticii detenției, chiar dacă esteticul nu este eludat. Sunt, astfel, cercetate sub toate aspectele paginile unor cărți care oricând pot rezista unui examen literar critic - Jurnalul fericirii de N. Steinhardt, Închisoarea noastră cea de toate zilele de Ion Ioanid, Evadare tăcută de Lena Constante, Gherla de Paul Goma, Cu Dumnezeu în subterană de Richard Wurmbrandt, dar și alte mărturii, de la Constantin Noica la Aurel State, Belu Zilber
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
nu calce pe urmele unor „sentințe consacrate”. Eseistica, de suflu scurt, comprimată adesea până la dimensiunile unui aforism, nu manifestă inhibiții față de ideile unor cugetători iluștri. Cu o obstinată ambiție a disocierii, luând în discuție noțiuni cum ar fi adevărul, libertatea, fericirea, absurdul, răul și binele, viața și moartea, C. se bizuie în aceste exerciții de reflexivitate pe bunul-simț (Proze pentru anul inimii, 1934, Zaruri, 1936, Casă pe nisip, 1937, culegerea postumă În căutarea Atlantidei, 1989). În chestiuni de artă, de teorie
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
îi mai acordă și Premiul „Regele Carol II” pentru Polca pe furate (1934), cel dintâi roman al său, urmat în timp de alte două, Femeia sângelui meu (1936), Diamant verde (1940), și de o culegere de proză umoristică, Noaptea de fericire (1944; Premiul pentru proză al Editurii Cugetarea). Scriitorul, funcționar la Ministerul Artelor și Cultelor (1923-1929), bibliotecar și referent la Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale (1929-1944) și secretar general al Uniunii Scriitorilor Democrați (1944-1949), a publicat sporadic în „Tiparnița literară”, „Cuvântul
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
pe o înfrângere insuportabilă, se sinucide. Insuficient motivat, întrucât analiza psihologică nu susține îndeajuns motivul central, al magiei sexuale, Diamant verde a fost o încercare demnă de remarcat. La fel, paginile de umor bonom ale schițelor din volumul Noaptea de fericire (1944). C. rămâne, pe ambele versante ale operei, poezie și proză, un liric prețios care unește carnalul cu inefabilul și cu simbolicul. SCRIERI: Poeme și proză, București, 1913; Drumul, București, 1928; Polca pe furate, București, 1934; ed. îngr. și pref.
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
1991; Zâna izvorului sănătății (în colaborare cu Jean Bart și Dr. Ygrec), București, 1936; Flori fără pace, București, 1938; Isprăvile lui Stan cel cuminte, București, 1939; Diamant verde, București, 1940; ed. îngr. și pref. V. Fanache, București, 1973; Noaptea de fericire, București, 1944; Inima omenească, pref. Perpessicius, București, 1966. Traduceri: Edmond Romazières, Sângele care strigă, București, 1935; H. de Balzac, Magazinul „La Motanul cu mingea”, București, 1949; Boris Polevoi, Noi, oamenii sovietici, București, 1949 (în colaborare cu Izabella Dumbravă); [Anatole France
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
Șuluțiu, „Flori fără pace”, F, 1938, 9-10; Camil Baltazar, „Flori fără pace”, „Lumea românească”, 1938, 293; Octav Șuluțiu, Mihail Celarianu, „Diamant verde”, G, 1940, 8; Călinescu, Ist. lit. (1941), 874-875, Ist. lit. (1982), 960-961; Ion Biberi, Mihail Celarianu, „Noaptea de fericire”, „Democrația”, 1945, 16; Perpessicius, Alte mențiuni, III, 322-337; Mihail Diaconescu, Un simbolist întârziat, ARG, 1967, 2; Manolescu, Metamorfozele, 46-47; Negoițescu, Însemnări, 157-164; Boris Buzilă, Acel Macedonski perpetuu. Cu Mihail Celarianu despre autorul „Nopților” și „Rondelurilor”..., „Magazin”, 1970, 684; Ieronim Șerbu
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
este întârziată până la stagnare de „pictura” amănunțită a peisajului și de numeroase întâmplări nesemnificative. Brodate pe o intrigă forțată, artificială, narațiunile (mai mult înșiruiri de secvențe lirice saturate de epitete dulcege și de expresii locale) exultă de un preaplin al fericirii de a trăi în splendoarea naturii și în curăție sufletească. Căldura autorului, atenția neobosită de observator minuțios al vieții rurale, fidelitatea în descrierea obiceiurilor, comportamentelor și a modului de a fi al țăranilor conferă prozei sentimentale a lui C. o
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
comportament, la un nivel simbolic, în baza informațiilor date de stimulii modelatori. Principala controversă între teoriile învățării observaționale se centrează în jurul întrebării fundamentale dacă răspunsurile noi sunt învățate și integrate în mod central sau sunt organizate periferic în timpul performanței. Din fericire - consideră Bandura -, este posibil să se obțină un index de învățare a răspunsurilor, independent de performanță, prin simpla cerere ca subiecții să descrie comportamentul pe care l-au constatat. Dovadă că observatorii pot descrie în mod corect patternuri complexe și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
spre exemplu, moartea tatălui cuiva.) Acestea sunt experiențele în care se descoperă identitatea (the experiences in which we discover identity) (Maslow, 1968b); propriile preferințe și aprecieri, capacitățile de acțiune, forțele ce conduc la neliniște, la stres, la mulțumire sau la fericire maximă. Pot rezulta multe consecințe ale acestei a doua fațete a învățării. O asemenea implicație a punctului de vedere este schimbarea imaginii profesorului. Acceptarea acestei concepții asupra tipului de învățare, ca fiind mai centrală decât învățarea impersonală a aptitudinilor sau
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și experiențele culminante" Maslow însuși consideră necesară alcătuirea unui nou vocabular pentru toate problemele psihologice neelucidate până acum. Această „cunoaștere a ființei” înseamnă de fapt cunoașterea despre care vorbeau Platon și Socrate; i s-ar putea spune chiar tehnologie a fericirii, a purei excelențe, a purului adevăr, a purei bunătăți ș.a.m.d. De ce nu o tehnologie a bucuriei, a fericirii? Maslow adaugă că singura tehnică cunoscută este cea care induce experiențe culminante părinților. Autorul povestește despre situația când el și
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a ființei” înseamnă de fapt cunoașterea despre care vorbeau Platon și Socrate; i s-ar putea spune chiar tehnologie a fericirii, a purei excelențe, a purului adevăr, a purei bunătăți ș.a.m.d. De ce nu o tehnologie a bucuriei, a fericirii? Maslow adaugă că singura tehnică cunoscută este cea care induce experiențe culminante părinților. Autorul povestește despre situația când el și soția lui au ajuns prima dată la supravegherea studenților dintr-un Senior College, moment în care s-au gândit că
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de frumusețe, de sublim chiar [...]. E o nebunie să încerci să desființezi ticăloșia.” Constant, obsesiv aproape, e cultivată însă și ideea sacrificiului total pentru împlinirea sentimentelor „pozitive”. Problema centrală investigată ar fi aceea a libertății umane, a (im)posibilității atingerii fericirii. Evident încadrabilă în estetica modernismului, comună generației căreia îi aparține autorul, proza lui G. reprezintă o sinteză între estetica realistă, tradițională, cuminte și cea poetică, metaforică, parabolică, fantastică sau fantastă, sinteză cumpănită și eficace esteticește (cu, desigur, unele stângăcii). Caracteristică
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
Viață particulară ș.a.) nu individualizează un dramaturg. SCRIERI: Un șir de zile, București, 1966; Nuduri, București, 1967; Țara lui π, București, 1969; Week-end în oraș, București, 1969, Patimile după Bacovia, București, 1972; Bucolice, Iași, 1973; Elogii, București, 1974; Goana după fericire, București, 1974; Fidelitate, Iași, 1977; Madona cu lacrimi, Cluj-Napoca, 1977; Iluzia cea mare, București, 1979; Cafeneaua subiectelor, Iași, 1980; Poeme rapide, Iași, 1983; Flori de câmp, București, 1984; Am mai vorbit despre asta, Iași, 1986; Sperietoarea, București, 1992; Diverse cereri
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
asupra sistemului de securitate socială / 20 p Constantin Schifirneț Spațiu public național, spațiu public European / 15 p Adrian Hatos Krisztina Bernáth Accesul la educație al maghiarilor din România. O analiză multivariată / 23 p Cosima Rughiniș „Filozofia medie”. Studiul concepțiilor despre fericire și iubire prin anchete sociologice cantitative / 14 p Marin Constantin Viziunea despre lume în satul Tilișca (județul Sibiu) / 12 p Ioana Petre Morbiditatea în colectivitățile rurale românești. Cauzalitate și consecințe sociale / 10 p Simona Ionela Stănică Definirea conceptului brain drain
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Egy egyetemkoncepció az illúzió és a valóság között (Conceptul unei universități între iluzie și realitate) Magyar kisebbség, 2000, 2. Cluj Napoca. Weber R. (2000). Érveim I. (Argumentele mele), Krónika. 19.02.2000 Traducere de: Bakk Miklós. „Filozofia medie”. Studiul concepțiilor despre fericire și iubire prin anchete sociologice cantitative Cosima Rughiniș Universitatea din București The article explores the possibility to analyze common life philosophies by quantitative sociological surveys. Two such surveys are used to see whether people's conceptions about hardship and happiness
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
with two significant exceptions regarding religious faith and poverty. Connections between experience and life philosophies may be twofold: compensatory and moralizing. The former underestimates the importance of a given factor in influencing happiness, while the latter overestimates it. Întrebări despre fericire Care sunt căile prin care putem fi fericiți, și cum putem evita suferința? Aceste întrebări stârnesc de secole reflecția - răspunsurile diferite traducându-se în concepții de viață diferite. Profunzimea și nuanțele unei astfel de teorii asupra fericirii umane, oricât de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
it. Întrebări despre fericire Care sunt căile prin care putem fi fericiți, și cum putem evita suferința? Aceste întrebări stârnesc de secole reflecția - răspunsurile diferite traducându-se în concepții de viață diferite. Profunzimea și nuanțele unei astfel de teorii asupra fericirii umane, oricât de simplist ar fi elaborată, par să sfideze posibilitatea studiului prin chestionar. O metodă mai potrivită ar fi desigur ancheta prin interviuri în profunzime. În acest articol îmi propun însă să argumentez în favoarea utilității chestionarului, instrument care face
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
posibilitatea de a testa empiric ipoteze cauzale. Astfel, ne putem propune să explorăm două întrebări esențiale referitoare la filozofiile de viață împărtășite într-o societate: 1) Sunt aceste filozofii adevărate, în ceea ce privește ansamblul societății respective? Mai precis, dau acestea seamă de fericirea și nefericirea ansamblului populației studiate? 2) Cum reflectă aceste filozofii cunoașterea personală, experiența proprie a subiectului? În ce măsură propriile trăiri influențează ceea ce credem despre posibilitățile oamenilor de a deveni fericiți? Vom explora ambele întrebări în două anchete sociologice diferite - și anume
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
două anchete sociologice diferite - și anume, Barometrul Opiniei Publice din mai 2005 și Barometrul Opiniei Publice din mai 2007, realizate de Fundația pentru o Societate Deschisă (Fundația Soros) și The Gallup Organization Romania. Prima cercetare include întrebări referitoare la posibilitatea fericirii în condiții de viață considerate la nivel social ca adverse - precum sărăcia, boala, dar și lipsa credinței în Dumnezeu sau lipsa prietenilor, de exemplu. A doua cercetare include întrebări referitoare la condițiile fericirii într-o căsnicie (sau o relație de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Prima cercetare include întrebări referitoare la posibilitatea fericirii în condiții de viață considerate la nivel social ca adverse - precum sărăcia, boala, dar și lipsa credinței în Dumnezeu sau lipsa prietenilor, de exemplu. A doua cercetare include întrebări referitoare la condițiile fericirii într-o căsnicie (sau o relație de cuplu de durată). Studiul sociologic al fericirii, precum și al altor concepte asociate precum calitatea vieții, este deja consacrat de o tradiție îndelungată atât în România cât și în comunitatea internațională (vezi de exemplu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]