28,953 matches
-
Jacobszon, și al altor șaptesprezece membri ai familiei sale. În anul 1616, Hals pictează primul portret colectiv al membrilor gărzii civile - "Banchetul ofițerilor corporației Sfanțul Ggheorghe din Haarlem". În anul 1612, va deveni, de altfel, el însuși muschetar în această gardă. Pe 12 februarie 1617, Franș Hals se recăsătorește cu Lysbeth Reyniers. Din acest mariaj se vor naște opt copii, dintre care cinci fii se vor dedică picturii. În anul 1633 pleacă la Amsterdam pentru a pictă tabloul înfățișând ofițerii companiei
Frans Hals () [Corola-website/Science/303147_a_304476]
-
Bartholomaus Spranger, Karel van Mander, Cornelis Cornelisz - la Haarlem activează numeroși pictori inovatori, care se consacră peisagisticii și naturilor moarte. Ei dezvolta stilul realist al narațiunii, care va caracteriza și portretele de grup. Franș Hals, de pildă, în prezentarea ofițerilor gărzilor civile sau evenimentelor familiale, le încadrează în peisagii și așază pe mesele de banchet minunate naturi moarte. Obiectul principal al interesului lui Hals l-au reprezentat întotdeauna oamenii, iar granița dintre portret și scenele de viață în pictură lui este
Frans Hals () [Corola-website/Science/303147_a_304476]
-
asemenea, teme noi la vremea respectivă în Olanda, preluate de la Caravaggio: muzicanți, scene desfășurate în cârciumi, personaje pitorești din viața orașului Haarlem ("vrăjitoarea" "Malle Babbe", "Verdonck"). Franș Hals pictează mai multe portrete colective de ofițeri. El însuși este membru al gărzii civile a corporației "Sfanțul Gheorghe" din Haarlem. În portretul de grup al ofițerilor și archebuzierilor acestei corporații, în planul îndepărtat, al doilea personaj din stânga este însuși Franș Hals, cu privirea ațintita asupra spectatorului. Este singurul autoportret cunoscut al lui Hals
Frans Hals () [Corola-website/Science/303147_a_304476]
-
săptămâni. A fost din nou trimis la Kungur, dar a scăpat din tren. Aflat în Omsk, Siberia, se ascundea cu o familie de ruși, unde și-a cunoscut viitoarea soție, Pelagija Belousova. După Revoluția din Octombrie, s-a alăturat unității Gărzilor Roșii în Omsk. După o contraofensiva albă, a fugit în Kîrgîstan și s-a întors ulterior în Omsk, unde s-a căsătorit cu Belousova. În primăvara anului 1918, s-a alăturat secției iugoslave al Partidul Comunist Rusesc. În iunie, Broz
Iosip Broz Tito () [Corola-website/Science/303150_a_304479]
-
cf. Gal 1,17u), într-o reculegere ascetico-religioasă. Face o a doua încercare apostolică tot la Damasc, însă, de data aceasta, se termină cu o fugă precipitată (conform 2Cor 11,32u și Fap 9,23-25, Saul, încercând să scape de gărzile regelui Areta al IV-lea, a fost pus într-un coș și ajutat să evadeze pe o fereastră din zidul orașului). Scăpat teafăr din această încercare, Saul s-a îndreptat spre Ierusalim, unde a rămas 15 zile în compania lui
Pavel (apostol) () [Corola-website/Science/303165_a_304494]
-
Uniunii, Ulysses S. Grant, vor fi prezenți la , Booth a pus la cale un plan, împreună cu mai mulți conspiratori, de a-i asasina pe vicepreședintele Andrew Johnson, pe secretarul de stat William H. Seward și pe generalul Grant. Fără principala gardă de corp, , Lincoln a plecat să vadă piesa de teatru "" la 14 aprilie. În ultimul moment, Grant și soția sa au ales să meargă în New Jersey în vizită la copiii lor, în loc să meargă la teatru. Garda de corp a
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
Grant. Fără principala gardă de corp, , Lincoln a plecat să vadă piesa de teatru "" la 14 aprilie. În ultimul moment, Grant și soția sa au ales să meargă în New Jersey în vizită la copiii lor, în loc să meargă la teatru. Garda de corp a lui Lincoln, John Parker, a plecat de la Ford's Theater la pauză pentru a servi o băutură cu vizitiul lui Lincoln în Star Saloon, aflat în vecinătate. Președintele, rămas nepăzit, stătea în loja oficială de la balcon. Profitând
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
cu o suprafață de 40x45m. Cele 5 porți de acces în cetate, ce purtau numele localităților spre care se îndreptau drumurile (Buzău, Argeș, Dealu, Câmpulung și București), au fost refăcute din piatră asigurându-le și o camere pentru corpul de gardă. Noile porți erau de formă pătrată, cu latura de 8,5m, iar pe direcția de acces aveau două arcade cu deschiderea de 5m. În ziua de azi se menține în elevație numai Poarta Dealului, iar porțile Câmpulungului și a Bucureștiului
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
Roșii bolșevice în războiul civil care a bântuit prin Rusia timp de aproape patru ani, din 1918 până în 1922. Pe 28 ianuarie 1918, Vladimir Ilici Lenin a decretat înfiintarea Armatei Roșii, prin unirea a aproximativ 20.000 de luptători ai Gărzilor Roșii cu cei aproximativ 200.000 de marinari ai Flotei Mării Baltice și cu o mână de soldați simpatizanți comuniști din garnizoana Petrogradului. Lev Troțki a fost primul Comisar al Poporului pentru Război. La începuturi, Armata Roșie era egalitară și indisciplinată
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
ruptură între Uniunea Sovietică și Republica Populară Chineză, marele stat comunist oriental considerând că Moscova greșește când se îndepărtează de linia conservatoare marxist-leninistă, care provăduia lupta până la victoria comunismului în întreaga lume. Ruptura chino-sovietică s-a produs în 1967, când Gărzile Roșii au asediat ambasada sovietică din Beijing. În 1969 au avut loc mai multe conficte de frontieră între cele două state comuniste. Tensiunile politice între Moscova și Beijing aveau să înfluențeze în mare măsură politica din Asia în deceniile al
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
au reușit să cucerească înălțimea, au început să bombardeze de aici centrul orașului și stația de cale ferată aflată la poalele dealului. Stația de cale ferată a fost cucerită pe 14 septembrie. În aceeași zi, Divizia a 3-a de Gardă Sovietică comandată de Alexandr Rodimțev a sosit în oraș după ce a traversat râul Volga sub focul intens al artileriei germane. Divizia formată din 10.000 de soldați a intrat imediat în luptă. Pe 16 septembrie ei au recucerit dealul și
Kurganul lui Mamai () [Corola-website/Science/302349_a_303678]
-
în care se dădea curs multora din cererile răsculaților. Apoi, cele două părți au trimis soli la împăratul Sigismund de Luxemburg, totodată rege al Ungariei, pentru arbitraj. Cu toate acestea, pe 16 septembrie, nobilimea din Transilvania, fruntașii clerului, sașii și gărzile secuiești au format o alianță de ajutor reciproc împotriva țăranilor, semnând la Căpâlna un tratat intitulat Fraterna Unio. Pe 6 octombrie s-a semnat la Apateu (în maghiară "Apáti") un nou tratat, care respingea câteva din aspectele prevăzute în tratatul
Răscoala de la Bobâlna () [Corola-website/Science/302372_a_303701]
-
la Belgrad, armata maghiară trebuia retrasă la nord de râul Mureș. Teritoriul evacuat trebuia ocupat de forțele aliate. Pe acest temei, unitățile militare sârbe intră în Banat și la 14 noiembrie 1918 ocupă Timișoara. Comandamentul sârb preia administrația militară, dizolvă Gărzile naționale, iar mai târziu preia și administrația civilă. În 1919 Banatul a fost împărțit între România și Regatul Serbiei, Croaților și Slovenilor (numit mai târziu Iugoslavia). Mai târziu, o ultimă încercare de independență vine din partea germanilor din Banat, care în
Republica bănățeană () [Corola-website/Science/302373_a_303702]
-
până la mijlocul lunii iunie. Efectivele germane numărau 50 de divizii, inclusiv 17 divizii "Panzer" și "Panzergrenadier". Pentru acest atac au fost aduse pe front unitățile de elită divizia Wehrmachtului "Großdeutschland" ("Germania Mare"), și diviziile de tancuri "Waffen-SS" "Leibstandarte Adolf Hitler" ("Garda personală a lui Adolf Hitler"), "Totenkopf" ("Cap de mort") și "Das Reich" ("Imperiul"). Cartierul General a concentrat toate blindatele disponibile, printre ele aflându-se tancurile de tip Tiger și noul Panther și tunul de asalt Elefant. De asemenea, în zonă
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
rezervă centrală pentru evenimente precum bătălia de la Kursk. Unitățile Frontului Stepei și-au început deplasarea spre flancul sudic al frontului în dimineața zilei de 9 iulie. Printre luptători acestui front se afla și Armata a 5-a de tancuri de Garda și mai multe armate de arme combinate. Flancul german, s-a găsit neprotejat în fața Armatei a 7-a de tacuri de Gardă, care, ajutată și de ploile puternice din zonă, a oprit diviziile lui Kepf, după ce acestea au traversat Donețul
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
zilei de 9 iulie. Printre luptători acestui front se afla și Armata a 5-a de tancuri de Garda și mai multe armate de arme combinate. Flancul german, s-a găsit neprotejat în fața Armatei a 7-a de tacuri de Gardă, care, ajutată și de ploile puternice din zonă, a oprit diviziile lui Kepf, după ce acestea au traversat Donețul. Armata a 5-a de tacuri de Gardă, întărite cu două corpuri suplimentare de tancuri, s-a deplasat pe pozițiile de la est
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
Flancul german, s-a găsit neprotejat în fața Armatei a 7-a de tacuri de Gardă, care, ajutată și de ploile puternice din zonă, a oprit diviziile lui Kepf, după ce acestea au traversat Donețul. Armata a 5-a de tacuri de Gardă, întărite cu două corpuri suplimentare de tancuri, s-a deplasat pe pozițiile de la est de Prohorovka și s-a pregătit să contraatace inamicii din fața lor, Corpul al 2-lea de Panzere. Sovieticii au reușit să-i oprească pe germani doar
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
au reușit să-i oprească pe germani doar pentru puțină vreme, străpungerea frontului Armatei Roșii fiind foarte probabilă în acest moment și de aceea în zona cea mai primejduită a frontului a fost trimisă întreaga Armată a 5-a de Gardă. În dimineață zilei de 12 iulie, "II.SS-Panzerkorps" a înaintat spre Prohorovka în același timp cu atacurile lansate de Armata a 5-a de tancuri de Gardă, parte a unei contraofensive multifront programate de planificatorii sovietici pentru a contracara atacurile
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
mai primejduită a frontului a fost trimisă întreaga Armată a 5-a de Gardă. În dimineață zilei de 12 iulie, "II.SS-Panzerkorps" a înaintat spre Prohorovka în același timp cu atacurile lansate de Armata a 5-a de tancuri de Gardă, parte a unei contraofensive multifront programate de planificatorii sovietici pentru a contracara atacurile germane. Unitățile germane SS și sovietice de Gardă s-au ciocnit la vest de Prohorovka, într-o regiune în care existau numeroase ferme, mici dealuri și viroage
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
SS-Panzerkorps" a înaintat spre Prohorovka în același timp cu atacurile lansate de Armata a 5-a de tancuri de Gardă, parte a unei contraofensive multifront programate de planificatorii sovietici pentru a contracara atacurile germane. Unitățile germane SS și sovietice de Gardă s-au ciocnit la vest de Prohorovka, într-o regiune în care existau numeroase ferme, mici dealuri și viroage. Ceea ce a urmat nu este complet studiat și încă se mai așteaptă desecretizarea unor arhive militare pentru a lămuri problemele. Bătălia
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
nu este complet studiat și încă se mai așteaptă desecretizarea unor arhive militare pentru a lămuri problemele. Bătălia poate fi descrisă ca o pierdere tactică foarte mare pentru sovietici, dar, în același timp, o remiză operațională. Nici Armata sovietică de Gardă nici "II.SS-Panzerkorps" nu au reușit să-și atingă obiectivele stabilite pentru acea zi. Numărul de tancuri pierdute de fiecare parte continuă să fie un subiect de dispută până în ziua de azi. Pierderile sovietice variază, funcție de sursă, între 200 și
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
a fost de 70-80, dar este neclar câte dintre ele au avut nevoie de reparații pe termen scurt sau de mai mare amploare. În orice caz, pierderile, atât ale "II.SS Panzerkorps" cât și ale "Aramatei a 5-a de Gardă", în ceea ce a fost numită "cea mai mare bătălie de tancuri din lume", sunt departe de proporțiile mitice atribuite luptelor de la Prohorovka. În timpul luptelor, unitățile germane au fost constrânse de sovietici să atace pe fronturi din ce în ce mai restrânse. Unitățile de parașutiști
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
ceea ce a fost numită "cea mai mare bătălie de tancuri din lume", sunt departe de proporțiile mitice atribuite luptelor de la Prohorovka. În timpul luptelor, unitățile germane au fost constrânse de sovietici să atace pe fronturi din ce în ce mai restrânse. Unitățile de parașutiști de Gardă rezistau cu succes pe flancurile atacului german. Germanii nu au reușit să introducă în luptă multe unități pe frontul atacului lor foarte îngust și nici nu au avut puterea combatantă să pătrundă foarte adânc în frontul sovietic. În timp ce Corpurile aflate
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
superioară. Se poate intra atât printr-o ușă aflată la nivelul pavajului curții, cât și printr-o ușă ce ducea de la drumul de strajă de pe zidul de sud. Încăperea de la parter era folosită ca depozit de provizii pentru corpul de gardă care apăra mănăstirea. Încăperea de la primul etaj este boltită și avea un meterez îngust orientat către poartă. De aici se poate urca la etajul II printr-o scară de piatră adâncită în grosimea zidului. Încăperea de la etajul II este boltită
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
cu ziduri concentrice, în special cele construite de cruciați în Orientul Mijlociu. Ca exemplu, un astfel de "castru medieval" este Belvoir, fortificație construită de cavalerii Ioaniți. În limba latină se folosea ca termen generic pentru castre cuvîntul "praesidium", însemnând „post de gardă” sau „garnizoana”. Termenul „castru” se regăsește în vechile limbi italice oscană și umbriana, precum și în limba latină, si probabil că provine din limba proto-indo-europeană. În limba greacă termenii "stratopedon" („tabăra armatei”) și "phrourion" („fort”) erau folosiți pentru a desemna castrul
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]