26,817 matches
-
instituției. De când era director la Ospiciul Socola, era mereu ocupat. Foștii elevi îl țin minte cum, în anumite zile și la anumite ore, venea totdeauna cu trăsura la școală. Era de acum om în vârstă, dar tot elegant îmbrăcat, cu haine de obicei negre, cu palton negru cu blană bogată. Elevii îi urmăreau mersul liniștit de la poartă până când intra în cancelaria profesorilor sau până trecea spre infirmeria școlii. Când ieșea din cancelarie și trecea spre sala unde urma să țină cursul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
așa deodată. Ilie: Nu mi-a venit acum și nu deodată... Mă gîndesc la el de mult... (oarecum euforic) Și nu cred că m-am, gîndit rău. Ștefan: Bine, măi Ilie, cînd toată lumea se zbate pentru o casă, pentru o haină, pentru o excursie în străinătate, pentru o bijuterie, două, acolo, tu te zbați pentru un cavou! Nu înțeleg. Ilie: (cu aerul că a pus mîna pe firele unei afaceri grozave, aproape conspirative) Uite c-am să-ți explic de ce mă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
P. unu: Bine..., trei minute... Gh. P. doi: ...Am să încerc... Gh. P. unu: După aceea... (vorbește ca într-un descîntec, sau vrăjitorie...), în șaptea zi a săptămînii, înainte de apusul soarelui, te speli bine, bine de tot..., te îmbraci ci haine curate, ca acum, îți pui lavaliera..., și cînd orologiul va bate ora șapte, intri... într-o sală de teatru..., unde se joacă un spectacol... pe tema dosarelor de securitate...; și în timp ce se joacă piesa, te urci pe scenă și spui
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pună la zid pe noi, adică pe cei care am tăcut, am mințit, am îndurat toate umilințele și spaimele, care am făcut toate concesiile ac să-i putem crește pe ei, ca să le putem da de mîncare, și carte, și haine, și casă... Vin ei și-mi scot sufletul, și mi-l pun pe tarabă... la un loc cu toate mizeriile..., cu toate păcatele... Doamne, mai adu o dată securitatea peste noi..., să-i văd atunci pe îngerii ăștia morali cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
-nghesuie și nu mai poți, fii atent la răspunsuri... Răspunsurile contează... Costache: Da... lăsați... le aranjez eu... (chițcăind a rîs)... am și eu tehnica mea... și simt că dă rezultate..., deja, serios, simt eu că sînt altul... Securistul: (scoate de sub haină un casetofon; îl manevrează, vrea să spună ceva lui Costache, dar... mai verifică o dată masa și scaunele, după care îl ia pe Costache de braț și se îndepărtează de masă, apoi cu discreție) Auzi, măi Costache, vreau să-mi faci
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și ofertă... Octav: Ce-ai zice de un somn bun? Groparul: Că bine zici... Mai ales că ai învățat să și dormi... Octav: Mă flatezi... mă flatezi mereu... Hai, fă-ți patul... și stinge lumina... (Groparul își face pernă din haină, pe care o reazemă de piatră; Octav de așează lîngă zidul cavoului; lumină despărțitoare de clipe; apar fantomele trei; sînt îmbrăcate și se mișcă așa cum se mișcă toate fantomele; voci tînguitoare... sinistre...; se apropie din ce în ce mai mult de cavou și încep
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pentru turiști?! Nu-s bune, nu-s bune, nu-s bune... E false... Octav: Ia uite! Atunci cu ce vă pot ajuta eu? Toate: Oooo!, om viu, om viu... cu ce te lasă inima ta... vie... Octav: Păi văd că haine aveți... voi nu mîncați... nu beți... Toate: Oooo...! F1: Bîrfe...! Bîrfe, om viu... Cearceafurile astea numai a mantie de fantomă nu mai arată... Putrede, om viu, putrede... Octav: Poate vreți niște blugi... Toate: Daaaa! Om viu, că vine iarna și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
casă/casa/case/casele. ● Inergativele tranzitivizate nu acceptă articularea nominalului obiect direct (intern): Vorbește prostii/*prostiile Plânge lacrimi/*lacrimile amare. ● Inacuzativele tranzitivizate impun articularea nominalului din poziția de complement direct: Coboară scara/*scară/scările Oamenii adaptează alimentația/*alimentație Ion agață haina/*haină în cuier Ion încetinește rimul/*ritm Ion ocolește pădurea/*pădure Ion trece strada/*stradă. Obligativitatea articulării nominalelor din poziția de complement direct al ergativelor tranzitivizate este explicabilă la nivel structural: în poziția de Specificator al VP, poziție prin care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
casa/case/casele. ● Inergativele tranzitivizate nu acceptă articularea nominalului obiect direct (intern): Vorbește prostii/*prostiile Plânge lacrimi/*lacrimile amare. ● Inacuzativele tranzitivizate impun articularea nominalului din poziția de complement direct: Coboară scara/*scară/scările Oamenii adaptează alimentația/*alimentație Ion agață haina/*haină în cuier Ion încetinește rimul/*ritm Ion ocolește pădurea/*pădure Ion trece strada/*stradă. Obligativitatea articulării nominalelor din poziția de complement direct al ergativelor tranzitivizate este explicabilă la nivel structural: în poziția de Specificator al VP, poziție prin care trece
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
murat se acrește tranz.: Ion acrește ciorba part. acrit, -ă nom. acrirea, acritul A SE ADJECTIVA/A SE ADJECTIVIZA În română, multe participii se adjectivează tranz.: Sufixul -os adjectivează substantivul part. adjectivat/adjectivizat, -ă nom. adjectivarea/adjectivizarea A SE AFUMA Hainele se afumă de la grătarul cu mici tranz.: Gospodina afumă cârnații part. afumat, -ă nom. afumarea, afumatul A SE AGLOMERA Societățile umane se aglomerează peste măsură tranz.: Microbuzele aglomerează traficul part. aglomerat, -ă nom. aglomerarea A SE AGRAVA Boala s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A SE GRIPA Deși e vară, Ion s-a gripat tranz.: Legislația gripează piața imobiliară part. gripat, -ă nom. griparea, gripatul A SE IEFTINI Legumele se ieftinesc tranz.: Țăranii ieftinesc legumele part. ieftinit, -ă nom. ieftinirea, ieftinitul A SE IMPREGNA Hainele lui Ion se impregnează cu miros de mâncare tranz.: Ion își impregnează perna cu parfumul Ioanei part. impregnat, -ă nom. impregnarea, impregnatul A SE IMUNIZA Copilul se imunizează cu vârsta la anumite boli tranz.: Vaccinul imunizează copilul part. imunizat, -ă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ÎNVECHI Brânza se învechește tranz.: Cramele învechesc vinul de import part. învechit, -ă nom. învechirea, învechitul A SE ÎNVINEȚI Ion se învinețește de frig tranz.: Frigul îl învinețește pe Ion part. învinețit, -ă nom. învinețirea (învinețitul − rar) A SE JERPELI Hainele se jerpelesc în timp tranz.: Copilul își jerpelește hainele la joacă part. jerpelit, -ă nom. jerpelirea A SE JULI Ion se julește la deget tranz.: Ion își julește degetul part. julit, -ă nom. julirea, julitul A SE JUPUI Pielea de pe
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
import part. învechit, -ă nom. învechirea, învechitul A SE ÎNVINEȚI Ion se învinețește de frig tranz.: Frigul îl învinețește pe Ion part. învinețit, -ă nom. învinețirea (învinețitul − rar) A SE JERPELI Hainele se jerpelesc în timp tranz.: Copilul își jerpelește hainele la joacă part. jerpelit, -ă nom. jerpelirea A SE JULI Ion se julește la deget tranz.: Ion își julește degetul part. julit, -ă nom. julirea, julitul A SE JUPUI Pielea de pe scaune se jupoaie după o lună de folosire tranz.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
deget tranz.: Ion își julește degetul part. julit, -ă nom. julirea, julitul A SE JUPUI Pielea de pe scaune se jupoaie după o lună de folosire tranz.: Ion jupoaie pielea de pe scaune part. jupuit, -ă nom. jupuirea, jupuitul A SE LĂBĂRȚA Hainele se lăbărțează tranz.: Ion își lăbărțează hainele part. lăbărțat, -ă nom. lăbărțarea, lăbărțatul A SE LĂMURI Statutul lui Ion se lămurește cu trecerea timpului tranz.: Ion lămurește problema part. lămurit, -ă nom. lămurirea, lămuritul A SE LICHEFIA Gazul metan se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
julit, -ă nom. julirea, julitul A SE JUPUI Pielea de pe scaune se jupoaie după o lună de folosire tranz.: Ion jupoaie pielea de pe scaune part. jupuit, -ă nom. jupuirea, jupuitul A SE LĂBĂRȚA Hainele se lăbărțează tranz.: Ion își lăbărțează hainele part. lăbărțat, -ă nom. lăbărțarea, lăbărțatul A SE LĂMURI Statutul lui Ion se lămurește cu trecerea timpului tranz.: Ion lămurește problema part. lămurit, -ă nom. lămurirea, lămuritul A SE LICHEFIA Gazul metan se lichefiază tranz.: Microorganismele lichefiază depozitele de grăsimi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
s-a mototolit tranz.: Ioana i-a mototolit cămașa lui Ion part. mototolit, -ă nom. mototolirea, mototolitul A SE MUMIFICA Morții se mumifică tranz.: E-urile din mâncare mumifică morții part. mumificat, -ă nom. mumificarea (mumificatul − rar) A SE MURA Hainele neuscate corespunzător se murează tranz.: Ion murează castraveți part. murat, -ă nom. murarea, muratul A SE MURDĂRI Ion se murdărește pe pantaloni tranz.: Ion își murdărește pantalonii part. murdărit, -ă nom. murdărirea, murdăritul A SE NETEZI Tenul se netezește datorită
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranz.: Brutarii scumpesc pâinea part. scumpit, -ă nom. scumpirea, scumpitul A SE SCURTA Iarna, se scurtează ziua tranz.: Ion își scurtează pantalonii part. scurtat, -ă nom. scurtarea, scurtatul A SE SFÂȘIA Perdelele se sfâșie din cauza soarelui tranz.: Ion își sfâșie hainele part. sfâșiat, -ă nom. sfâșierea, sfâșiatul A SE SLUȚI Ion se sluțește din cauza bolii tranz.: Boala îl sluțește pe Ion part. sluțit, -ă nom. sluțirea A SE SPARGE Paharul se sparge din cauza lichidului fierbinte tranz.: Ion sparge un pahar part
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion strică televizorul part. stricat, -ă nom. stricarea, stricatul A SE SUBȚIA Buzele Ioanei se subțiază odată cu vârsta tranz.: Ioana își subțiază buzele part. subțiat, -ă nom. subțierea, subțiatul A SE ȘIFONA Mătasea se șifonează ușor tranz.: Ion își șifonează hainele din neatenție part. șifonat, -ă nom. șifonarea, șifonatul A SE ȘUBREZI Podul se șubrezește din cauza ploii tranz.: Ploaia șubrezește podul part. șubrezit, -ă nom. șubrezirea A SE TĂIA Ion se taie la deget tranz.: Ion își taie degetul part. tăiat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în scurt timp tranz.: Ion zaharisește fructe part. zaharisit, -ă nom. zaharisirea, zaharisitul A SE ZDRELI Ion se zdrelește la deget tranz.: Ion își zdrelește degetul part. zdrelit, -ă nom. zdrelirea, zdrelitul A SE ZRENȚUI Lui Ion i se zdrențuiesc hainele tranz.: Ion își zdrențuiește hainele part. zdrențuit, -ă nom. zdrențuirea, zdrențuitul A SE ZGÂRIA Ion se zgârie la deget tranz.: Ion își zgârie degetul part. zgâriat, -ă nom. zgârierea, zgâriatul A SE ZVÂNTA Rufele se zvântă la soare tranz.: Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
zaharisește fructe part. zaharisit, -ă nom. zaharisirea, zaharisitul A SE ZDRELI Ion se zdrelește la deget tranz.: Ion își zdrelește degetul part. zdrelit, -ă nom. zdrelirea, zdrelitul A SE ZRENȚUI Lui Ion i se zdrențuiesc hainele tranz.: Ion își zdrențuiește hainele part. zdrențuit, -ă nom. zdrențuirea, zdrențuitul A SE ZGÂRIA Ion se zgârie la deget tranz.: Ion își zgârie degetul part. zgâriat, -ă nom. zgârierea, zgâriatul A SE ZVÂNTA Rufele se zvântă la soare tranz.: Ion își zvântă rufele la soare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
viața lui Grigore I, diferite elemente fac plauzibil interesul său pentru cântul liturgic: provenind dintr-o familie nobilă și bogată, a primit o educație înaltă din care făcea parte și studiul muzicii; la vârsta de 35 de ani a îmbrăcat haina călugărilor benedictini devenind abate (regula benedictină acorda spațiu larg cântului coral); devenit diacon și trimis la Constantinopol, a luat contact cu liturgia bizantină în toată splendoarea ei; reîntors la Roma și făcut arhidiacon, i-a fost încredințat cubicularium (locul unde
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
variabil în funcție de disponibilitatea financiară a comitenților, se dispuneau în cerc înaintea unui enorm pupitru de lemn așezat între altar și nava centrală; în jurul lor, se aflau eventualele instrumente de suflat. Existau și elemente laice, dar cu obligația de a îmbrăca haina corală, astfel încât să rezulte, evident, natura clericală a serviciului muzical. Se consolidează și se definește tot mai mult figura compozitorului care începe să-și semneze operele. Până în acest moment, a compune era opera anonimilor sau o „activitate colaterală, un otium
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
mai sofisticate. Ne asociem și noi colegilor din România și Republica Moldova, preocupați de o analiză atentă, științifică, a evoluției poporului român, în întregul său spațiu și de a da un răspuns competent încercărilor de a relua și prezenta, într-o „haină nouă”, vechile „teze” ale Internaționalei Comuniste. Lucrarea noastră se bazează pe rezultatele obținute de-a lungul anilor de specialiști pe diferite domenii ale istoriei noastre, pe colecții de documente publicate în țară și în străinătate. Nu avem pretenția de a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
milostiv cu cei din jur și ajutător celor din nevoi, nu numai uneori, ci permanent. Prin credință dreaptă, rugăciune și fapte bune, sufletul creștinului se află în stare de priveghere. Parabola despre nunta fiului de împărat ne învață că fără haina învățăturii și a faptelor bune nu putem dobândi mântuire. Nunta simbolizează mântuirea omului adusă de Fiul Său, adică Iisus Hristos. Cel care a intrat la nuntă fără haină potrivită este omul lipsit de merite, care uită cea dintâi datorie a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de priveghere. Parabola despre nunta fiului de împărat ne învață că fără haina învățăturii și a faptelor bune nu putem dobândi mântuire. Nunta simbolizează mântuirea omului adusă de Fiul Său, adică Iisus Hristos. Cel care a intrat la nuntă fără haină potrivită este omul lipsit de merite, care uită cea dintâi datorie a sa: să primescă învățătura dată de Dumnezeu pentru mântuire. Pe acest oaspete Dumnezeu se mânie și poruncește îngerilor săi să-l arunce în focul cel nestins, pentru că, deși
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]