28,495 matches
-
a fost adoptată legea criticată constituie o aplicare a principiului bicameralismului, caracterizat printr-o strânsă conlucrare și colaborare între cele două Camere ale Parlamentului. (2.6) Criticile de neconstituționalitate raportate la art. 138 alin. (5) din Constituție (2.6.1) Jurisprudența Curții Constituționale 40. Cu referire la art. 138 alin. (5) din Constituție, Curtea a reținut că aceasta face diferența între stabilirea sursei de finanțare și caracterul suficient al resurselor financiare din sursa astfel stabilită. Primul aspect este legat de imperativele
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României [spre exemplu, paragrafele 125-133]. Prin urmare, cu privire la acest aspect, și anume al exigenței constituționale referitoare la momentul adoptării legii care angajează cheltuieli bugetare viitoare, legiuitorul s-a conformat jurisprudenței Curții Constituționale [ Decizia nr. 581 din 20 iulie 2016 , precitată, paragraful 67], aceste cheltuieli referindu-se la anul bugetar următor celui în care a fost adoptată legea criticată. 45. De asemenea, Curtea reține că autorul obiecției de neconstituționalitate pare a
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
încurajează dobândirea unor imobile prin acte între vii. În final, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată. 9. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 10. Prin încheierile din 18 noiembrie 2015 și 25 ianuarie 2016, pronunțate în dosarele nr. 9.467/3/CA/2015 și nr. 9.464/3/2015
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
precizează că Legea nr. 571/2003 a fost abrogată prin Legea nr. 227/2015 , fără ca soluția legislativă să fie preluată în noul Cod fiscal. În ceea ce privește posibilitatea controlului constituționalității unor dispoziții legale care nu mai sunt în vigoare, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, apreciază că excepția ar putea fi considerată ca fiind admisibilă. 19. Referitor la pretinsa atingere adusă dreptului de proprietate și încălcarea principiului justei așezări a sarcinilor fiscale prin stabilirea unui impozit diferențiat în funcție de numărul clădirilor aflate în proprietatea
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
nu poate fi reținută, în măsura în care normele supuse controlului de constituționalitate se aplică în mod egal tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente de avere sau de altă natură. În acest context menționează jurisprudența Curții Constituționale cu privire la principiul egalității în fața legii și apreciază că, în speța de față, norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, și anume celor care au în proprietate două sau mai multe clădiri
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
îndeplinește condiția de noutate. Dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală nu prevăd condiția noutății, așa cum prevăd dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura similară în materie civilă, însă această condiție a fost consacrată și în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. A mai arătat că aplicarea corectă a dreptului, în chestiunea ce face obiectul sesizării, se impune în mod evident și nu lasă loc niciunei ambiguități cu privire la modul de soluționare a
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
următoarele instanțe: Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel București - Secția a II-a penală; Curtea de Apel Brașov, Tribunalul București - Secția I penală, Tribunalul Olt; Judecătoria Târnăveni. Nu au fost depuse hotărâri judecătorești care să susțină această interpretare. VII. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale Prin Decizia nr. 673 din 12 iunie 2008 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008, a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
în dispozițiile art. 7 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Infracțiunea este clar definită de lege, astfel încât făptuitorul poate să știe care sunt acțiunile sau omisiunile care pot angaja răspunderea sa penală. VIII. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție Prin Decizia penală nr. 4.976 din 24 octombrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală în Dosarul nr. 148/119/2006, s-a reținut că expresia "atribuții
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
solicitat, în principal, respingerea sesizării ca inadmisibilă, nefiind îndeplinită condiția de noutate. În susținerea acestui punct de vedere s-a invocat faptul că, deși art. 475 din Codul de procedură penală, nu prevede condiția noutății, aceasta a fost consacrată în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Astfel, condiția noutății se analizează în raport cu jurisprudența instanței supreme, cu excluderea celei configurate de hotărârile prealabile și hotărârile în recursul în interesul legii, precum și cu jurisprudența relevantă și constantă a
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
vedere s-a invocat faptul că, deși art. 475 din Codul de procedură penală, nu prevede condiția noutății, aceasta a fost consacrată în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Astfel, condiția noutății se analizează în raport cu jurisprudența instanței supreme, cu excluderea celei configurate de hotărârile prealabile și hotărârile în recursul în interesul legii, precum și cu jurisprudența relevantă și constantă a celorlalte instanțe. Condiția noutății este determinată atât de o reglementare nou-intrată în vigoare, cât și de o
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
a fost consacrată în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Astfel, condiția noutății se analizează în raport cu jurisprudența instanței supreme, cu excluderea celei configurate de hotărârile prealabile și hotărârile în recursul în interesul legii, precum și cu jurisprudența relevantă și constantă a celorlalte instanțe. Condiția noutății este determinată atât de o reglementare nou-intrată în vigoare, cât și de o reglementare deja existentă, dar asupra căreia instanțele nu s-au pronunțat printr-o interpretare adecvată, reflectată într-o practică
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
reglementare nou-intrată în vigoare, cât și de o reglementare deja existentă, dar asupra căreia instanțele nu s-au pronunțat printr-o interpretare adecvată, reflectată într-o practică judiciară consacrată. Dacă există o asemenea practică, caracterul de noutate se pierde. În jurisprudența penală s-a apreciat că lipsește caracterul de noutate al chestiunii de drept, de pildă atunci când situația a fost rezolvată în mod identic, atât în noile dispoziții procesual penale, cât și în reglementările procesuale anterioare ( Decizia nr. 3 din 10
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 15. Recurenta a susținut că formularea unei excepții de nelegalitate direct în etapa procesuală a recursului este admisibilă, raportat la textele normative care reglementează această procedură judiciară specială și având în vedere jurisprudența constantă în această materie. Astfel, a arătat că această concluzie este evidentă în raport cu modul de formulare a dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 , conform cărora "legalitatea ... poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces". 16. Intimatul-pârât primarul
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu s-a verificat și nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. IX. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate hotărâri relevante cu privire la problema de drept a cărei dezlegare se solicită. B. Curțile de apel și tribunalele 22. La solicitarea Înaltei Curți de
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu s-a verificat și nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. IX. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate hotărâri relevante cu privire la problema de drept a cărei dezlegare se solicită. B. Curțile de apel și tribunalele 22. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, curțile de apel au
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
Casație și Justiție nu au fost identificate hotărâri relevante cu privire la problema de drept a cărei dezlegare se solicită. B. Curțile de apel și tribunalele 22. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, curțile de apel au comunicat, după caz, jurisprudență și/sau puncte de vedere cu privire la problema de drept supusă dezlegării. 23. Din analiza jurisprudenței instanțelor naționale se desprind următoarele orientări: a) excepția de nelegalitate poate fi invocată direct în recurs*2), așa cum prevăd, în mod evident, dispozițiile art. 4
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
dezlegare se solicită. B. Curțile de apel și tribunalele 22. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, curțile de apel au comunicat, după caz, jurisprudență și/sau puncte de vedere cu privire la problema de drept supusă dezlegării. 23. Din analiza jurisprudenței instanțelor naționale se desprind următoarele orientări: a) excepția de nelegalitate poate fi invocată direct în recurs*2), așa cum prevăd, în mod evident, dispozițiile art. 4 din Legea nr. 544/2004, prin formularea "oricând în cadrul unui proces"; ... *2) Curtea de Apel
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
admite invocarea ei în fața instanțelor de recurs și cenzurarea argumentelor folosite în susținerea excepției, din perspectiva motivelor de casare reglementate de art. 488 din Codul de procedură civilă, ar echivala cu transformarea instanței de recurs în instanță de fond. X. Jurisprudența Curții Constituționale 27. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra dispozițiilor art. 4, în integralitate, și a art. 4 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 554/2004 prin următoarele decizii: nr. 1.682 din 17 decembrie 2009 *6), nr.
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2010. *7) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 28 noiembrie 2011. *8) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014. ────────── XI. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene 28. În jurisprudența instanțelor europene nu au fost identificate hotărâri relevante pentru soluționarea problemei de drept a cărei dezlegare se solicită. XII. Raportul asupra chestiunii de drept
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
Partea I, nr. 840 din 28 noiembrie 2011. *8) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014. ────────── XI. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene 28. În jurisprudența instanțelor europene nu au fost identificate hotărâri relevante pentru soluționarea problemei de drept a cărei dezlegare se solicită. XII. Raportul asupra chestiunii de drept 29. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
întrucât, așa cum s-a arătat prin Decizia nr. 3 din 14 aprilie 2014 , pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, menționată mai sus, determinante în legătură cu criteriul noutății sunt existența și dezvoltarea unei jurisprudențe continue și constante în această materie; or, în legătură cu chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, nu s-a făcut dovada existenței unei jurisprudențe continue și constante în această materie, pe de o parte, iar, pe de altă parte, respectiva
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
unor chestiuni de drept, menționată mai sus, determinante în legătură cu criteriul noutății sunt existența și dezvoltarea unei jurisprudențe continue și constante în această materie; or, în legătură cu chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită, nu s-a făcut dovada existenței unei jurisprudențe continue și constante în această materie, pe de o parte, iar, pe de altă parte, respectiva reglementare este relativ nouă, intervenind după modificarea textului art. 4 din Legea nr. 554/2004 , prin art. 54 pct. 1 din Legea nr. 76
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
a Vehiculelor." Magistratul-asistent prezintă referatul cu privire la obiectul sesizării, arătând că la dosar au fost depuse hotărâri judecătorești și puncte de vedere ale instanțelor cu privire la problemele de drept în discuție, din analiza cărora se desprinde concluzia existenței unei bogate și neunitare jurisprudențe referitoare la prima problemă de drept supusă dezlegării; se arată, de asemenea, că a fost depus raportul întocmit de judecătorul-raportor, care a fost comunicat părților, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, exprimându-și punctul de
DECIZIE nr. 43 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279783_a_281112]
-
că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, reținând că de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor legale în discuție depinde soluționarea pe fond a cauzei, problema de drept enunțată este nouă, prin consultarea jurisprudenței constatându-se că asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre, problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și
DECIZIE nr. 43 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279783_a_281112]
-
ulterior termenului special se întocmește și comunică procesul-verbal pentru prima faptă, care este atacat în justiție, în acest din urmă caz interdicția rămâne fără consecințe juridice, contrar voinței legiuitorului, întrucât procesul-verbal pentru prima faptă nu ar putea fi anulat. VI. Jurisprudența instanțelor naționale și opiniile exprimate de acestea 23. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate decizii relevante pentru soluționarea problemelor de drept supuse dezlegării, această categorie de litigii nefiind de competența instanței supreme. 24. La
DECIZIE nr. 43 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279783_a_281112]