27,128 matches
-
la parodia SF, realizând filme cum ar fi: "Pași spre Lună" (1963) sau "Comedie fantastică" (1975). Basmele ecranizate de către Ion Popescu-Gopo nu sunt simple ecranizări fidele, ci sunt actualizate și interpretate. Spre exemplu, "Maria Mirabela" (1981) nu e o simplă lectură a basmului " Fata moșului și fata babei", ci un musical; în "Rămășagul" (1985) își face apariția o zână care se deplasează pe bicicletă ș.a.m.d. Pe lângă activitatea sa de scenarist și regizor, Gopo a și interpretat câteva roluri în
Ion Popescu-Gopo () [Corola-website/Science/297976_a_299305]
-
au fost efectuate în Cluj de aproape 20 de ani. O multitudine de proiecte de cercetare, personale sau colective, s-au derulat în această perioadă. Într-o singura decadă, fenomenologia s-a dezvoltat dintr-o simplă activitate academică orientată spre lectura și recepția scrierilor fenomenologice elementare deschizând cercetări de amploare și elucidări a diverselor domenii ale realității. Această dezvoltare a deschis dialoguri fructuoase cu alte curente filosofice contemporane, cum ar fi postmodernismul, filosofia analitică și hermeneutica, sau cu diverse discipline științifice
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
și cereale. Aici funcționau o pretură, o judecătorie mixtă, o percepție fiscală, un oficiu P.T.T., un oficiu telefonic și un serviciu sanitar. De asemenea, pe plan educativ-cultural, existau 2 școli primare de stat, 1 școală primară confesională, 1 cerc de lectură, 1 societate sionistă, 2 biserici ortodoxe și 7 sinagogi și case de rugăciune evreiești. Prin oraș trecea drumul național Cernăuți - Herța - Noua Suliță - Lipcani . Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din
Herța () [Corola-website/Science/298037_a_299366]
-
ele vor fi reunite în 1909 în volumul "Sprüche und Widersprüche" ("Vorbe și Contradicții"). În afară de scrierile sale, Kraus a avut de-a lungul carierei sale numeroase conferințe publice influente - între 1892 și 1936 a avut aproximativ 700 de performanțe individuale, lecturi din teatrul lui Bertolt Brecht, Gerhart Hauptmann, Johann Nestroy, Goethe și Shakespeare, chiar și operete ale lui Offenbach, acompaniat la pian și cântând toate rolurile singur. Elias Canetti, care asista în mod regulat la lecturile lui Kraus, și-a intitulat
Karl Kraus () [Corola-website/Science/312520_a_313849]
-
aproximativ 700 de performanțe individuale, lecturi din teatrul lui Bertolt Brecht, Gerhart Hauptmann, Johann Nestroy, Goethe și Shakespeare, chiar și operete ale lui Offenbach, acompaniat la pian și cântând toate rolurile singur. Elias Canetti, care asista în mod regulat la lecturile lui Kraus, și-a intitulat al doilea voum din biografia sa ""Die Fackel" im Ohr" ("Torța" în ureche). În 1907, Kraus îl atacă pe finanțatorul său de odinioară, Maximilian Harden, datorită rolului său în procesul Eulenburg, într-una din primele
Karl Kraus () [Corola-website/Science/312520_a_313849]
-
numite "panpsihism" Raymond Ruyer a decedat în 1987 la Nancy. Ultima sa lucrare "L’embryogenèse du monde et le Dieu silencieux" ("Embriogeneza lumii și Dumnezeul tăcut"), terminată în 1983, a rămas în manuscris și nu a fost publicată încă. În lecturile sale științice, Ruyer dovedește o predilecție pentru lucrările de limbă germană și engleză. El însuși declară că unul din scriitorii englezi care l-au influențat este Samuel Butler. Prin afinitate cu acest precursor, Ruyer a urmat obiceiul acestuia de a
Raymond Ruyer () [Corola-website/Science/312707_a_314036]
-
Kubrick. Scenariul filmului se bazează pe o nuvelă publicată de autor în 1951, intitulată "Sentinela". Clarke s-a născut în Minehead, Somerset, Anglia. A copilărit la o fermă, printre activitățile sale preferate din acea perioadă numărându-se studiul stelelor și lectura vechilor reviste pulp SF americane. După învățământul secundar, la Huish Grammar School, a intrat în Consiliul de Educație, ca auditor de pensii. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a servit în Royal Air Force ca instructor de radar și a
Arthur C. Clarke () [Corola-website/Science/312017_a_313346]
-
atras animozitatea fraților mai mari. Spre deosebire de tatăl și frații mai mari, el nu era interesat de valorile tradiționale Valois: vânătoarea și exercițiile fizice. Deși avea abilități la scrimă el a preferat să se complacă în gusturile sale pentru artă și lectură. Aceste înclinații au fost atribuite de la mama lui italiană. La un moment dat în tinerețe a arătat o tendință spre protestantism ca un mijloc de a se răzvrăti. La vârsta de nouă ani, autonumindu-se "un mic hughenot", el a refuzat
Henric al III-lea al Franței () [Corola-website/Science/312075_a_313404]
-
și limba germană de la un învățător catolic. Între 1860 și 1864 urmează primele cinci clase la liceul maghiar, cu mari eforturi, întâmpinând dificultățile învățăturii într-o limbă străină. În această perioadă, a studiilor la Arad, devine membru al "Societății de lectură a elevilor români", coordonată de Mircea V. Stănescu și a fost martorul primirii sărbătorești a lui Andrei Șaguna, despre care spunea mai târziu: În anul 1865 se transferă la liceul german al călugărilor minoriți din Timișoara, unde începe să simtă
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
dintre Negruzzi și Slavici aceștia se înțeleg asupra unui studiu despre raporturile dintre români și maghiari care urma să fie publicat în "Convorbiri literare". La începutul anului 1871, în timp ce lucra la studiul promis lui Negruzzi, publică în foaia societății de lectură a teologilor din Arad, " Speranța", un studiu "Despre creștere și mai cu seamă despre creșterea junelor române". "Studiul asupra maghiarilor" a fost publicat în "Convorbiri literare" în numărul din 15 iulie 1871. La îndemnul lui Eminescu, deși Slavici credea mai
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
în cinci acte "Gaspar Graziani", piesă care, cu tot sprijinul lui Maiorescu și al Junimii, nu a avut succes la premieră, deoarece personajul ales nu prezintă resursele de viață necesare animării reprezentării scenice, dar poate, însă, produce emoții estetice la lectură. Deși prima operă literară publicată a fost o comedie, dintr-o scrisoare adresată lui Iocob Negruzzi se poate deduce că prima încercare literară al lui Slavici a fost un basm, "Zâna Zorilor". Basm scris la sfârșitul anului 1870. "Zâna Zorilor
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
pe Sfânta Fecioară Maria, Regină, încadrată de câte două mozaicuri care reprezintă scene din viața Sfintei Fecioare Maria. La baza mozaicului central se află tabernacolul principal. De o parte și de alta a altarului sunt dispuse pupitre de unde se citesc lecturile din Evanghelie. La etaj se află balcoane pe întreg conturul, mai puțin pe conturul altarului. În fața altarului se află o orgă clasică (adusă din Germania (Rietberg)), cu trei manuale, un pedalier, 3.882 de tuburi și 43 de registre. Biserica
Catedrala Sfânta Fecioară Maria Regină din Iași () [Corola-website/Science/312271_a_313600]
-
inflexiune ascendentă sau descendentă a vocii. În mod incipient o astfel de notație sugera și ideea de ritm, fiind concepută pe principiul accentelor gramaticale: accent grav, accent ascuțit, accent circumflex, fiecare în execuție primind o durată expresivă diferențiată, preluată din lectura solemnă a psalmilor. O notație cu neume speciale denumite kriuki este folosită și în prezent de către lipoveni în muzica bisericească. Notația cu portativ și chei, atribuită de către unii teoreticieni lui "Guido D'Arezzo" (sec. IX), face un mare pas înainte
Notație muzicală () [Corola-website/Science/311491_a_312820]
-
deși tineri, de indiferență și de rutină, ca de o “bomba” cu efect întârziat, dar distrugător: cel al ignoranței și neimplicarii... Rareori am simțit, ca reporter, asemenea plăcere, dar și o uimire vecină cu teama în fața acestei “explozii” de cultură, lectură, ințiativă, mobilitate intelectuală, de nonconformism....(Interviu luat de ziaristul V. Negrea pentru revista “Amfiteatru” - noiembrie, 1980) O confirmare de mare autoritate a consistenței și interesului demersului publicistic și apoi editorial al lui Cezar Straton. Alex Ștefănescu în numărul 24/2008
Cezar Straton () [Corola-website/Science/311487_a_312816]
-
decis-elegantă, ușor ironică” „Cezar Straton este un scriitor talentat și inventiv, care, descriind orgia căreia i se dedă umanitatea de mii de ani, nu devine vulgar. Ca dovadă, parcurgându-i neobișnuita enciclopedie, simțim, mai mult decât oricare altă plăcere, plăcerea lecturii”. Același Alex Ștefănescu revine la 8 iulie, 2008 cu o recomandare călduroasă pentru primirea lui Cezar Straton ca membru în Uniunea Scriitorilor din România: "Cezar Straton este un scriitor inventiv și experimentat, care transformă în literatură totul, de la realitatea de
Cezar Straton () [Corola-website/Science/311487_a_312816]
-
1999 Despre dragoste. Anatomia unui sentiment, desigur că am citit mansuscrisul lui Cezar Straton cu mare interes, cu enormă curiozitate. Nu și cu invidie, ci mai degrabă cu o difuză, dar constantă, persistentă solidaritate, rămasă cu mine inclusiv la sfîrșitul lecturii. Pentru că acest sentiment esențial este, astăzi, probabil și cel mai periclitat - de agresiunea vulgarității în viața publică și privată, de egoism și însingurare, de rațiunea excesivă ori, dimpotrivă, cu totul absentă, de graba noastră, a tuturor. Ne grăbim, nici noi
Cezar Straton () [Corola-website/Science/311487_a_312816]
-
sfidând interdicțiile, mânat de o curiozitate obsesivă pentru tipologiile umane ne-a recomandat filosofia plăcerii. Paracticând-o! Autorul pune umărul la reabilitarea marelui fustangiu, invitându-ne în „lumea secretă a lui Casanova”, subliniind prestația sa actoricească („identitățile” lui C.). Fiind o lectură agreabilă, cartea lui Cezar Straton - doldora de informații - se vrea și un semnal de alarmă, redescoperind iubirea într-o epocă tulbure, haotică, pulverizându-și reperele, cea care, sub flamura consumerismului și a divertismentului (funcționând ca supra-ideologie), a atrofiat sentimentul. Dar
Cezar Straton () [Corola-website/Science/311487_a_312816]
-
maniere - o vorbă, o pauză , un gest -redă felul cum îndrăgostiții sau cei aflați în pragul îndrăgostirii sunt mânați de prejudecăți, iluzii, nesiguranță, și de greșeli oarbe, psihologice și sociale» (dupa definiția lui J. Barzun, care observă că până și lectura pieselor și romanelor mai târzii ale lui Henry James face să te gândești la Marivaux). Referiri la stilul lui Marivaux se fac astăzi și cu privire la dialogurile din creații contemporane ca filmele lui Eric Rohmer. În centrul dialogului à la Marivaux
Pierre de Marivaux () [Corola-website/Science/311521_a_312850]
-
cea care a adăugat la numele instituției, numele cărturarului Nicolae Milescu. La data de 29 ianuarie 1992 a avut loc și dezvelirea plăcii memoriale cu numele lui Nicolae Milescu. În anul 1998 s-a înființat o secție nouă, sala de lectură în limbi străine. Noua secție a fost ajutată prin donații substanțiale din partea Fundației „Samuel Clemens”, care a donat un număr mare de volume în limba engleză, și prin donația făcută de primăria orașului, de unde s-a primit o colecție care
Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui () [Corola-website/Science/311596_a_312925]
-
primit o colecție care includea Encyclopædia Britannica (33 de volume), dicționare explicative (3), atlase și alte documete. În același an a avut loc informatizarea bibliotecii, în acest sens achiziționându-se 14 computere. Directorul actual este Gelu Voicu Bichineț. Sala de lectură deține aproximativ 80.000 volume din domenii diverse: dicționare, enciclopedii, antologii, albume de artă sau partituri muzicale. Sala dispune de 40 de locuri pentru cititori, oferind acces la Catalogul electronic și internet. Accesul la serviciile sălii este permis de luni
Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui () [Corola-website/Science/311596_a_312925]
-
va spune că „accentuează solitudinea fiecărei bucăți de frază”, punând în centru solitudinea personajului în raport cu lumea și cu el-însuși. Fără îndoială, Camus, prin acest roman aparținând „Ciclului absurdului”, a transpus în plan romanesc teoria din "Mitul lui Sisif". La prima lectură a acestui roman, se ajunge la concluzia pe care Sartre a tratat-o amănunțit în „Situations I”, precum că existența la acest nivel nu are sens. Înlănțuirea evenimentelor este dictată de hazard, luând forma unei fatalități în fața omului. De aceea
Străinul (roman de Albert Camus) () [Corola-website/Science/311714_a_313043]
-
51, și de alții, în reviste locale). - Modalități de analiză a textului literar, în colaborare cu Elena Cristina Tătaru, București, EDP, 1993. (Titlul volumului este impus tot de editură, din motivele arătate mai sus, autorii dorind să-și intituleze cartea "Lecturi multiple". Sunt investigate texte ale unor autori români aparținând literaturii clasice, moderne și contemporane, de la Grigore Alexandrescu la Ana Blandiana. În "Prefața" volumului, semnată de Irina Petraș Poantă, se arată ca "meritul esențial al autorilor este că păstrează distanța fața
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
de la Grigore Alexandrescu la Ana Blandiana. În "Prefața" volumului, semnată de Irina Petraș Poantă, se arată ca "meritul esențial al autorilor este că păstrează distanța fața de «celebrele» comentarii circulând într-un soi de «samisdat» /.../" și că analizele "propun o lectură deschisa, foarte atentă la tot ce se scrie despre teritoriul literaturii; o lectură nesatisfăcută vreodată de repetarea mecanică a unor scheme /.../; o Lectură, in fine, care își are în bibliotecă marele aliat". În "România literară", nr. 14, 15-21 aprilie 1993
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
Poantă, se arată ca "meritul esențial al autorilor este că păstrează distanța fața de «celebrele» comentarii circulând într-un soi de «samisdat» /.../" și că analizele "propun o lectură deschisa, foarte atentă la tot ce se scrie despre teritoriul literaturii; o lectură nesatisfăcută vreodată de repetarea mecanică a unor scheme /.../; o Lectură, in fine, care își are în bibliotecă marele aliat". În "România literară", nr. 14, 15-21 aprilie 1993, p. 23, Ion Bălu consideră cartea aceasta "o lucrare fundamentală. Fiecare capitol e
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
păstrează distanța fața de «celebrele» comentarii circulând într-un soi de «samisdat» /.../" și că analizele "propun o lectură deschisa, foarte atentă la tot ce se scrie despre teritoriul literaturii; o lectură nesatisfăcută vreodată de repetarea mecanică a unor scheme /.../; o Lectură, in fine, care își are în bibliotecă marele aliat". În "România literară", nr. 14, 15-21 aprilie 1993, p. 23, Ion Bălu consideră cartea aceasta "o lucrare fundamentală. Fiecare capitol e un studiu esențial, constituit pe o informație riguros construită și
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]