26,485 matches
-
Arrow prin faptul că ultima este o regulă de corespondență a oricărui membru a unei clase a mulțimilor admisibile a ordinilor individuale, într-o mulțime a tuturor ordinilor sociale posibile, în vreme ce prima este o regulă de corespondență a unei singure mulțimi de ordini individuale” [Kemp și Ng, 1967, p. 59]. În termenii lui Sen (1970a), diferența dintre cele două constă în faptul că „o regulă de alegere colectivă care specifică ordini pentru societate este numită de Arrow funcție de bunăstare socială. Orice
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
generalitate analizei, Sen (1970a), (1977a) propune categoria de „funcționali de bunăstare socială” (FBS). Următoarea definiție îi este datorată lui Sen (1970a), (1977a): un funcțional de bunăstare socială (FBS) este o relație funcțională care specifică, exclusiv, o ordine socială R pe mulțimea alternativelor X, pentru orice funcție cu valori reale W, i.e. pentru orice n-tuplu de funcții de bunăstare individuală (pentru fiecare individ din mulțimea indivizilor) fiecare definită pe X. Pe scurt. FBLS sunt o clasă generală de funcții de bunăstare socială
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
funcțional de bunăstare socială (FBS) este o relație funcțională care specifică, exclusiv, o ordine socială R pe mulțimea alternativelor X, pentru orice funcție cu valori reale W, i.e. pentru orice n-tuplu de funcții de bunăstare individuală (pentru fiecare individ din mulțimea indivizilor) fiecare definită pe X. Pe scurt. FBLS sunt o clasă generală de funcții de bunăstare socială din care putem obține mai multe tipuri de funcții de bunăstare socială prin introducerea unor diferite condiții de invarianță. Spre exemplu, funcția de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
În cele ce urmează voi descrie axiomatic funcția de bunăstare arrowiană. 7.3. Funcții de bunăstare socială în cadrul informațional arrowian Mai devreme am definit, în cuvintele lui Arrow, funcția de bunăstare socială arrowiană ca „proces sau regulă care, pentru fiecare mulțime de ordini individuale privind stări sociale alternative (o ordine pentru fiecare individ), produce o ordine socială corespunzătoare a stărilor sociale alternative, R” [Arrow, 1951, 1963, p. 23]. Formal. Voi denumi această funcție ca fiind „funcție de bunăstare socială arrowiană” și o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială, Arrow are în vedere o condiție care pare rezonabilă. Să ne imaginăm că suntem într-o situație de alegere (individuală), în care alternativele sunt mutual exclusive și că dorim să găsim o regulă prin care să avem întotdeauna o mulțime de alegere nevidă. Dacă am căzut de acord că relația de preferință este gândită binar, vom compara două câte două fiecare dintre alternativele disponibile. Să presupunem că avem nevoie de o mașină de spălat (s), un frigider (f) și o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
probleme. Putem presupune, așadar, că atâta vreme cât păstrăm cadrul binar de preferință și atâta vreme cât este îndeplinită condiția excludabilității mutuale a alternativelor, tranzitivitatea este o cerință rezonabilă pe care o relație de preferință trebuie să o îndeplinească pentru a putea determina o mulțime de alegere nevidă, i.e. o alternativă să poată fi aleasă. Acest lucru pare a fi valabil și atunci când vorbim despre agregarea preferințelor individuale (tranzitive) într-o preferință socială. Dacă dorim ca societatea să poată alege o politică sau o alta
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sau o alta, un candidat sau un altul, trebuie să acceptăm un mod care împiedică circularitățile de felul celei pe care am exemplificat-o mai sus. În (1970a), Sen demonstrează că o condiție necesară și suficientă pentru a avea o mulțime de alegere socială nevidă este aceea de aciclicitate. Cadrul arrowian nu admite însă decât tranzitivitatea, iar acest lucru are o consecință pe care, parțial, o descoperise Condorcet în (1785). O regulă care, după mulți, exprimă esența democrației, devine o FBSA
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care, după mulți, exprimă esența democrației, devine o FBSA inacceptabilă. Este vorba despre regula majorității. Nu voi relua demonstrația lui Condorcet, însă trebuie reținut că această regulă, în prezența domeniului universal, nu reușește întotdeauna (pentru orice profil) să determine o mulțime de alegere socială nevidă. Așadar, dacă impunem tranzitivitatea ca o condiție necesară pentru o FBS, va trebui să renunțăm la o regulă considerată definitorie pentru democrație. Acesta este în sine un rezultat surprinzător pentru că, într-o interpretare tare, indică faptul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cel puțin două efecte importante. În primul rând, alături de alte condiții, creează un cadru informațional puternic neutru. Nu voi dezvolta însă aici această idee. În al doilea rând, prin folosirea independenței față de alternativele irelevante, toate regulile poziționale sunt eliminate din mulțimea FBSA acceptabile. Între ele, cea mai cunoscută este regula Borda (1781) care alocă fiecărei alternative un număr de puncte pe care îl înmulțește cu numărul indivizilor. Aceasta este un rezultat, de asemenea important, deoarece exclude concurentul clasic al regulii majorității
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
A se reține așadar că prin condiția Pareto slabă funcția de bunăstare socială devine invariantă la toate regulile de decizie socială care nu reflectă social preferințele individuale unanime. d) Domeniul universal este, la rându-i, o condiție intuitivă care vizează mulțimea informațiilor relevante pentru funcția de preferință. Aceasta este formată din informațiile individuale tranzitive<footnote Domeniul universal poate fi lărgit la a include orice preferințe individuale indiferent că sunt sau nu ordini. În această nouă înțelegere, domeniul nerestricționat permite orice informație
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
complet străin de fenomenul prostiei ca încremenire în proiect. Dimpotrivă, un om cu un IQ ridicat, cu o inteligență testabil strălucită, poate să fie din plin victima prostiei ca încremenire în proiect. Prostia nocivă, prostia care poate ajunge să catastrofeze mulțimi de oameni, popoare întregi și omenirea toată nu este banala prostie pe care o poți întâlni la colț de stradă, ci prostia ca încremenire în proiect. Prostia aceasta se poate lua, se poate transmite, ea poate fanatiza oameni, îi poate
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Maria Tasu, cu care, cîteva luni mai tîrziu, a contractat o căsătorie nesăbuită. În autobiografia sa, Iorga a consacrat doar cîteva rînduri, încărcate de durere, primei lui căsnicii, menționînd că pentru decizia lui pripită "am plătit mai tîrziu cu o mulțime de suferință și durere"51. Întîlnirea lui Iorga cu Maria Tasu, în vîrstă de mai puțin de 17 ani la vremea aceea, a fost de natură romantică. Iorga a remarcat-o pe fată, fiica respectatului președinte al Curții de Apel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se refereau mai ales la Evul Mediu tîrziu, pînă în secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Aceste documente ofereau detalii asupra legăturilor dintre curțile germane și Constantinopole în privința Principatelor. Iorga a rămas medievist. Firește că a scris o mulțime de lucrări asupra istoriei moderne, dar, conform concepției sale, evenimentele moderne erau o continuare sau o consecință a situațiilor istorice anterioare, avînd, deci, o importanță secundară. În căutarea documentelor, Iorga se călăuzea după conceptul că istoria românilor este indivizibilă; evenimentele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Național și au încercat să oprească reprezentația. Piesa jucată în limba franceză era un simplu pretext pentru demonstrația studenților împotriva elitei și a nedreptății sociale tot mai răspîndite. Studenții își începuseră demonstrația sub formă de trupe de șoc, iar ulterior mulțimea s-a alăturat tărăboiului creat. Prințul moștenitor Ferdinand și elita și-au dat seama de motivul real al demonstrației. Pe măsură ce lucrurile se înrăutățeau, prințul Ferdinand și prințesa Maria au venit să-i vadă jucînd pe cîțiva din prietenii din cercul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
armata (Regele Carol nu era în țară). S-a încins o încăierare violentă și mulți au fost răniți. Situația din timpul serii aducea a înflăcărare revoluționară; dacă Iorga și-ar fi făcut apariția, ar fi putut fi conducătorul unei lovituri; mulțimea îl aștepta. Dar l-au așteptat în zadar; departe de a nutri idei revoluționare, Iorga stătea în apartamentul lui, speriat de ceea ce se întîmpla datorită influenței lui. Așa cum își amintea familia, se temea să nu fie chemat să dea socoteală
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
trei ori pentru Transilvania!"13. Ca și Take Ionescu și Nicolae Filipescu. Iorga cerea în cadrul Ligii culturale trecerea la acțiune. Pentru Brătianu, singura chestiune era cînd să intre în război de partea Aliaților. Primul an al războiului a înregistrat o mulțime de mișcări pe fronturi. Alexandru Bogdan, cumnatul lui Iorga, a murit la sfîrșitul lui 1914, mobilizat în armata maghiară. A fost și așa-zisul "Lemberg Momentum" din toamna lui 1914, cînd armatele rusești au cucerit acest oraș important împreună cu cea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ofițerii nu erau ascultați, apoi erau retrogradați și în final uciși. În mijlocul acestei prăbușiri, s-a întîmplat ceva mult mai serios. Buzdugan i-a adus lui Iorga știrea că Cristian Rakovski, eliberat din închisoare de soldații ruși răzvrătiți, se adresa mulțimilor. Însoțit de Buzdugan, Iorga a dat fuga și l-a găsit pe Rakovski în plină activitate oratorică. Iorga era optimist: după părerea lui, românii îl considerau pe Rakovski drept un animal scăpat din cușcă 78. Dar Buzdugan adusese știri mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rîndul rușilor, dar nu și față de consecințele dezmembrării forțelor armate ale principalului ei aliat. În cele din urmă, unitățile rusești rămase au fost alungate de armata română. La plecare, rușii și-au demonstrat depravarea și lipsa de disciplină, comițînd o mulțime de crime 101. Iorga își amintea de zvonurile false și fantastice care circulau și atîrnau ca un nor întunecat deasupra României neocupate 102. Spre sfîrșitul lui octombrie, Iorga anunța în ziarul său că "maximaliștii" (așa îi numea el pe Lenin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe Lenin și partidul acestuia) controlau St. Petersburgul. Istoricul înțelegea evoluția și accelerarea procesului revoluționar. A conchis că, sacrificîndu-l pe Robespierre, Revoluția Franceză a putut păstra și transmite posterității realizările pe care acesta le ura atît de mult. Și avertiza: "Mulțimile flămînde consideră întotdeauna că guevrnul e vinovat și văd salvarea în opoziție... Fiecare revoluție își are propriul ei Robespierre; nu există decît o singură soluție, aceasta este ceea ce ne învață experiența istorică 103. Lenin a început negocierile pentru o pace
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
teritoriile nou dobîndite. De acum înainte, Brătianu și regimul politic s-au angajat într-o permanentă autofelicitare, ceva de genul acesta: "Noi am fost cei care am creat România Mare, este meritul și realizarea noastră". Ei au lăsat astfel o mulțime de speranțe înșelate neîmplinite și grave probleme nerezolvate. Iorga a rămas undeva între așteptările generației tranșeelor și complezența automulțumitoare. El rămînea un om al secolului al XIX-lea, tributar visului său sămănătorist, dar care considera perioada interbelică drept o realizare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
da seama că avea legături permanente cu Palatul, că era invitat de rege, regină, de prințul Carol și chiar și de prințul Nicolae, pe care îi considera drept "prieteni" personali 52. Pentru Iorga, regele era un personaj istoric; ceilalți alcătuiau "Mulțimea de la Cafeneaua Capșa" demnă de dispreț 53. Cum de putea el să fie adversarul lui Brătianu și totodată de partea regelui? Care era logica dialecticii lui Iorga? În politică, Iorga avea adesea propria sa logică. Emoțiile, sentimentele (mai ales atunci
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Jos guvernul!", după care se împrăștiau pașnic. Brătianu era întotdeauna înfățișat în "Neamul românesc" purtînd un fes sau un turban și i se spunea "Pașa" sau "Vizirul" . Orice urmă a promisei autonomii a Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei au dispărut în mulțimea de abuzuri; liberalii din Balcani (mai ales liberalii români) fuseseră întotdeauna partizanii centralizării. Așa a fost România în cea mai mare parte a anilor '20, în ciuda constituției democrate, a votului universal și a Codului lui Napoleon 63. Jean-Jacques Rousseau a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
evreilor români neasimilați (mulți dintre ei abia știau să vorbească românește), dar atunci cînd și-a oferit serviciile evreilor unguri, aceștia au refuzat. Nu era în obiceiul evreilor unguri să caute ajutor la străini împotriva compatrioților lor. V. Vázsonyi, liderul mulțimilor de evrei, declara în 1924: "Tratatul de la Versailles e o pacoste pentru națiunea noastră, el nu ne poate asigura drepturile". Alianța israelită a tras concluziile cuvenite și a rupt-o cu comunitățile evreilor unguri, excluzîndu-le astfel din evreimea internațională. Evreii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și Cuza erau autorii acestei manifestări ofensatoare anti-Iorga). Iorga i-a înfruntat pe studenți. Așa cum comenta el ulterior, dacă ar fi dat vreun semn de ezitare, n-ar fi făcut decît "să încurajeze o asemenea insolență". Iorga a pășit în mijlocul mulțimii amenințătoare și a spus: "Ferice de părinții care v-au dat naștere!" Dr. Angelescu a încercat să-i facă pe studenți să judece rațional. În cele din urmă (ca și Iorga puțin mai înainte) vocea i-a fost înecată de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sistemului de organizare al scandinavilor. În Drepturile românilor asupra teritoriului lor național unitar (București, 1919), Iorga încearcă să dovedească faptul că românii au drepturi istorice, etnice și economice asupra teritoriilor care fuseseră "adunate la un loc". Iorga a publicat o mulțime de lucrări despre istoria românilor în limbi străine. Scurtă istorie a poporului român (Brașov, 1921) prezenta în limba germană, pentru vorbitorii acestei limbi, istoria românilor în interpretarea sa. Lucrările Latinii răsăriteni (Paris, 1921) și Istoria României (Londra, 1925) se adresau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]