27,916 matches
-
aproape șase săptămâni. Simetric, vara soarele nu apune aproape șase săptămâni. Temperaturile pot ajunge până la +25 °C în luna iulie. Minereul de nichel este topit lângă mină, la Norilsk. Topitoria este direct responsabilă pentru poluarea severă din Norilsk, care generează ploi acide și smog. După unele estimări, 1% din emisiile totale de dioxid de sulf la nivel mondial provin doar din Norilsk. Poluarea cu metale grele din apropiere este atât de severă încât acum este fezabil economic să se exploateze solul
Norilsk () [Corola-website/Science/305514_a_306843]
-
Radio", "Aho Moskvî", "Radiostanțîia «Premier»". Climă medie-continentală. Iarnă lungă, dar moale, durează cinci luni. Vară , primăvara și toamnă șunt răcoroase, cele mai reci luni decembrie și ianuarie, cea mai caldă luna iulie. Precipitații cad de obicei vară și toamnă că ploaie. Vologda se află la intersecția căilor de automobile, căi ferate și acuatice importante. În oraș este rețeaua de transport urban nu este foarte bine dezvoltată, ca de altfel și în alte orașe de aceeași dimensiune din Rusia iar principalele căi
Vologda () [Corola-website/Science/305513_a_306842]
-
și crusta crustaceilor. În roci se află sub formă de calcar unde este aproape în stare pură și varianta dolomitilor care sunt un amestec de calciu și magneziu.Carbonatul de calciu este aproape insolubil în apă, sub acțiunea intemperiilor și ploilor acide se formează hidratul de calciu, Ca(HCO) care e ușor solubil în apă solubilitate accelerată de acidul carbonic, și sulfuric format prin dizolvarea gazelor atmosferice în apa ploilor, dar mai ales apa peșterilor. Carbonatul de calciu are o legătură
Carbonat de calciu () [Corola-website/Science/305563_a_306892]
-
de calciu este aproape insolubil în apă, sub acțiunea intemperiilor și ploilor acide se formează hidratul de calciu, Ca(HCO) care e ușor solubil în apă solubilitate accelerată de acidul carbonic, și sulfuric format prin dizolvarea gazelor atmosferice în apa ploilor, dar mai ales apa peșterilor. Carbonatul de calciu are o legătură chimică simplă de CaCO alcătuind prin această legătură mineralele Calcit și aragonit trei roci calcaroase diferite care cu toate că din punct de veder chimic sunt identici, diferă ca aspect : Cu toate că
Carbonat de calciu () [Corola-website/Science/305563_a_306892]
-
Egmont" - Goethe și teatru radiofonic. A fost cadru universitar la Institutul de Teatru „I. L. Caragiale” din București, la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj și la Universitatea „Hyperion” din București. a scris piese de teatru ("Seară cu dans", "Ploaia pe acoperiș", "Podul", "Un anotimp fără nume", "Veghea tânărului războinic" ș.a.), și scenariii ("Mușatinii", "Afacerea Protar", după Mihail Sebastian) și a fost cunoscută ca eseistă, critic teatral și literar. După 1989, a fost o prezență activă în cadrul societății civile, ca
Sorana Coroamă-Stanca () [Corola-website/Science/305612_a_306941]
-
forme de tabu sunt enigmatice: în Egipt de exemplu se stabilise interdicția atingerii vreunui obiect de fier. Există și alte tabuuri greu de explicat pentru omul civilizat: populația din insulele Celebes își interzice să lucreze în casă pe vreme de ploaie. Însă societățiile primitive sunt foarte receptive la oricare tabu nou, de exemplu, când misionarii creștini le-au comunicat eschimoșilor că nu se poate lucra duminica, eschimoșii au mărturisit cu părere de rău că nu știuseră de acest tabu și că
Tabu () [Corola-website/Science/305631_a_306960]
-
divinități și alte personaje ale mitologiei greco-romane. În jurul părții de sus a aticului se aflau 240 de catarge dispuse în corbel. Acestea susțineau un acoperiș mare retractabil, cunoscut sub numele de "velarium", care ferea spectatorii de arșița soarelui sau de ploaie. Era o pânză foarte mare, susținută de o plasă din frânghii, cu o gaură în mijloc. Acoperea două treimi din arenă, în pantă către centru, pentru a capta vântul și a-l dirija către spectatori. "Velarium"-ul era manevrat de
Colosseum () [Corola-website/Science/305641_a_306970]
-
a aerului (minimum 95%). In anotimpul ploios din decembrie până în mai plouă aproape zilnic, cantitatea anuală de precipitații depășește 2000 de mm, ceea ce este o cantitate de 3 ori mai mare ca și cantitatea de precipitații din Germania. Aversele de ploaie din Anzii Cordilieri fac ca nivelul apelor să aibă o diferență de 14 m între anotimpul ploios și cel secetos. Cea mai mare parte din populație sunt de religie catolică, celelalte religii ca cea evanghelică, musulmană sau sectele sunt în
Manaus () [Corola-website/Science/305736_a_307065]
-
ele bucata de gheață în care se aflau înțepenite picioarele broscuței și merg spre locul unde se afla Zâna Pădurilor pentru ca aceasta să-l elibereze pe Oache de sub vraja ei. Pe când mergeau spre Zâna Pădurilor fetițele sunt surprinse de o ploaie torențială și intră să se adăpostească într-o peșteră. Acolo întâlnesc un licurici pe nume Scăpărici care nu poate lumina pentru că picioarele îi iau foc; el vrea să meargă să ceară ajutor Zânei Pădurilor pentru a-și recăpăta strălucirea. După ce
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
torențială și intră să se adăpostească într-o peșteră. Acolo întâlnesc un licurici pe nume Scăpărici care nu poate lumina pentru că picioarele îi iau foc; el vrea să meargă să ceară ajutor Zânei Pădurilor pentru a-și recăpăta strălucirea. După ce ploaia se oprește, fetițele ies din peșteră împreună cu Oache și cu Scăpărici și văd un pom plin cu omizi. Mirabela o ia în mână pe Omide, fiica regelui omizilor. Bătrânul rege o roagă pe fetiță să nu o strângă în pumn
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
mai caldă fiind iulie iar cea mai rece ianuarie. Precipitațiile medii anule sunt cuprinse între 800 și 900 mm. Principalele râuri care străbat zona sunt Crasna, Almașul și Agrijul, având afluenți pâraie cu debit scăzut, alimentate de izvoare, zapezi și ploi, cu regim de scurgere permanent sau semipermanent. Caracteristică zonei este inexistentă lacurilor naturale. Arealul Munților Meseș adăpostește o gamă variată de animale sălbatice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte) specii de plante din floră (arbori, arbuști, ierburi, flori) spontană a nordului
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
limba noastră, de limba noastră cea română" (1997), " Leul n-are frigider", "Pălăria gândurilor mele" (2000), "Puncte de reper" (2003) ș. a. O altă latură a creației sale au fost cărțile pentru pentru copii: "Cale bună, Ionele" (1962), "Poiana veselă" (1963), "Ploaie cu soare" (1964), "Ionică Tropoțel" (1978), "Urzicuțe" (1979), "Vacanța lui Tropoțel" (1980), "Broasca cea isteață", "Luminișuri" (1983), "Tropoțel ajunge primul" (1985), "Zurgălăi", "Tropoțel și toți ceilalți" (1987), "Zâmbăreți și cucuieți" (1990), " În ajun de Anul Nou" (1992), "Umbreluța" (1994), " Un
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
Zodia musafirului” (1970), „Oglinzi” (1974), „Parodii și epigrame” (1981), „Cadențe” (1985), „Penița și bărdița” (1988); „Săgeți, carul cu proști și alte poeme” (reeditat, 1990), „Fulgere basarabene” (1992) ș.a. Este autorul unor culegeri de poezie pentru cei mici: „Poiana veselă” (1963), „Ploaie cu soare” (1964), „Vînătorul” (1965), „Ce culoare are vîntul?” (1968), „Umbrela” (1970) ș.a. Piesele „Străinul”, „Drum deschis”, „Portretul”, „Logodna cu bucluc” ș.a. au fost montate la teatrele „Vasile Alecsandri” din Bălți și „Licurici” de la Chișinău. A tradus din Esop, Ivan
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
Săgeata”, Chișinău, 1997; „Pălăria gîndurilor mele”, Chișinău, 2000; „Punctul de reper”, Chișinău, 2000; „Leul n-are frigider”, Chișinău, 2000; „Moldovenii în cer”, Chișinău, 2004; „Scrieri alese”, Chișinău, 2004. Cărți pentru copii: „Cale bună, Ionele!”, Chișinău,1962; „Poiana veselă”, Chișinău, 1963; „Ploaie cu soare”, Chișinău, 1964; „Vînătorul”, Chișinău, 1965; „Ce culoare are vîntul?”, Chișinău, 1968; „Umbrela”, Chișinău, 1970; „Ionică Tropoțel”, Chișinău, 1978, ș.a.
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
înaintează din Câmpia Română, peste dealurile subcarpatice, pe văi, și ajung uneori până dincolo de Muntele Cumpătu, determinând aspecte diferite ale vremii între nordul și sudul acestor munți. Nu rareori, vara, în timp ce culmile din jumătatea nordică sunt acoperite de nori, iar ploaia își face simțită prezența, în sud soarele luminează încă. Valurile de ceață frecvente la sfârșitul toamnei și iarna în Câmpia Română sunt împinse pe Prahova și pe Doftana și urcă pe o mare parte a Munților Baiului. Fenomenul este aproape
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
la finele primăverii și începutul iernii, separate de două perioade de minim: iulie - august și ianuarie - februarie. La tranziția anotimpurilor, precipitațiile au caracter mixt, punîndu-se astfel în evidență și condițiile locale. Spre exemplu, în întreaga zonă se pot produce concomitent ploi, ninsori și lapovițe, așa cum căderile de zăpadă sau ploile torențiale nu lipsesc din manifestările trecătoare ale stărilor vremii. Dinamica atrnosferei se implică nemijlocit în caracterizarea climatică. Poziția geografică a Munților Vrancei permite influența maselor de aer vestice, oceanice, mai umede
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
perioade de minim: iulie - august și ianuarie - februarie. La tranziția anotimpurilor, precipitațiile au caracter mixt, punîndu-se astfel în evidență și condițiile locale. Spre exemplu, în întreaga zonă se pot produce concomitent ploi, ninsori și lapovițe, așa cum căderile de zăpadă sau ploile torențiale nu lipsesc din manifestările trecătoare ale stărilor vremii. Dinamica atrnosferei se implică nemijlocit în caracterizarea climatică. Poziția geografică a Munților Vrancei permite influența maselor de aer vestice, oceanice, mai umede și cu temperaturi moderate, cît și a celor est-europene
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
cameră, romanțe, poemul simfonic "Mama", ciclul pentru orchestra de estradă "Ritmuri citadine", ciclul coral "Marș gigant", 4 cvartete de coarde, cântece de estradă ("Codrii mei frumoși", "Cântec despre orașul meu", " Cred în ochii tăi", " Florile dragostei", "Iubește, iubește", " Am visat ploaia" etc.), cântece pentru copii ("Imn soarelui", "Fie soare întruna", "Moș Crăciun" ș.a.). Eugen Doga lucrează și în domeniul muzicii de film devenind unul dintre cei mai renumiți compozitori de cinematograf și filme TV din spațiul postsovietic. El a debutat la
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
iar a celor din nord-vest și nord de 12-14,0%. Iarnă dinspre Sud Est sufla Austrul, cu o viteză de aproximativ 10m/s. Vânturile caracteristice lunii mai au direcția predominantă sud-vest, iar vânturile lunilor iunie-august au direcția est-nord-est și est. Ploile cad regulat (800 ml/m2). Cele mai abundente precipitații atmosferice cad în luna iulie, iar luna cea mai săracă în precipitații este februarie. Media multianuala a cantității de precipitații este cuprinsă între 600-700 mm Zăpadă cade de obicei la sfârșitul
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
Paparuda ("Păpăluga") este o veche divinitate locală din mitologia românească, probabil preromană, a ploii fertilizante, invocată de grupuri de femei pe timp de secetă și redusă cu timpul la o schemă de ritual. Într-o variantă caracteristică a folclorului, în care este conservat mitul Paparudei, invocația magică e adresată direct Paparudei ca unei zeițe
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
timp de secetă și redusă cu timpul la o schemă de ritual. Într-o variantă caracteristică a folclorului, în care este conservat mitul Paparudei, invocația magică e adresată direct Paparudei ca unei zeițe: ", rudă/ vino de te udă/ ca să cadă ploile/ cu gălețile,/ paparudele/ să dea porumburile/ cât gardurile" Ritualul, având o dată tradițională fixă (marți în a treia săptămână post-pascală, dar și ori de câte ori e secetă prelungită, în iunie și iulie), este magic, aparținând tipologiei cultelor agrare și cu totul deosebit de vrăjile
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
având o dată tradițională fixă (marți în a treia săptămână post-pascală, dar și ori de câte ori e secetă prelungită, în iunie și iulie), este magic, aparținând tipologiei cultelor agrare și cu totul deosebit de vrăjile practicate de cărămidari și solomonari pentru legarea sau dezlegarea ploii: în timp de secetă, tinere fete execută "Jocul Paparudelor", ca figurante ale unui dans rudimentar, în fuste simbolice de frunzare; concomitent, femeile din sat le stropesc cu găleți de apă. Uneori e o singură - o figurantă sub zece ani: "Paparuda
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
ale unui dans rudimentar, în fuste simbolice de frunzare; concomitent, femeile din sat le stropesc cu găleți de apă. Uneori e o singură - o figurantă sub zece ani: "Paparuda" este denumirea cea mai răspândită a ritului magic de provocarea a ploii, practicat pe timp de secetă. Jocul este practicat în a treia joi după Rusalii; poate însă avea loc și în orice zi de vară, după o secetă prelungită. Este jucat de fete tinere, mai rar și de băieți, sub 14
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
verdeață. Rămurelele erau împestrițate cu panglici roșii, cu salbe de firfirici. Cortegiul umbla prin sat de la o casă la alta, și în curte, însoțitoarele cântă un cântec ritual, bătând din palme, iar paparuda joacă un dans săltăreț. Paparuda invocă onomatopeic ploaia prin dans, prin bătăi din palme, prin plesnetul degetelor, prin răpăitul tobelor improvizate din tigăi, dar mai ales prin ritmul si conținutul textului magic: „Paparudă-rudă, / vino de ne udă / cu galeata-leata / peste toata ceata; / cu ciubărul -bărul / peste tot poporul
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
prin răpăitul tobelor improvizate din tigăi, dar mai ales prin ritmul si conținutul textului magic: „Paparudă-rudă, / vino de ne udă / cu galeata-leata / peste toata ceata; / cu ciubărul -bărul / peste tot poporul. / Dă-ne Doamne, cheile / să descuiem cerurile / să pornească ploile, / să curgă șiroaiele / să umple pâraiele. Hai, ploiță, hai! / udă pământurile / să crească grânele / mari cât porumbele. Hai, ploiță, hai!” În timpul jocului sau după terminarea lui este obligatorie udarea cu apă a paparudei, ori a întregului alai. Pentru dansul lor
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]