26,817 matches
-
Marx, nu au o dezvoltare independentă, o logică autonomă; logica lor este dată, în ultimă instanță, de logica structurii economice (Marx și Engels, 1958). Războaiele religioase din Germania nu mai sunt interpretate ca expresie a unor dispute dogmatico-religioase, ci reprezintă haina ideologică a unor conflicte social-economice între clasele sociale ale epocii. Filosofia clasică germană, cu particularitățile sale teoretice, este explicată, într-o oarecare măsură, ca sublimare în planul ideii a neputinței sociale și politice a burgheziei germane, ca expresie a tendinței
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
țuguiată, cei de jos umblau cu capul descoperit. Femeile erau Înalte, mândre la port, cu multă blândețe și duioșie În chipul lor frumos, În ochii lor mari, galeși, umbriți de gene lungi. Purtau o rochie ușoară până-n călcâie, pe deasupra o haină până la genunchi, strânsă la brâu, pe cap o broboadă de in sau cânepă, mărgele la gât și flori În cosițe. Ele se Îngrijeau de casă: torceau, țeseau, creșteau copiii. Barbații, când nu erau În război, duceau la pășune hergheliile de
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
fiecare din ele amintindu-ne de un trecut glorios. Un astfel de monument este și Mânăstirea Putna, zidită de Ștefan cel Mare. Cuvinte: cetate de scaun = cetatea unde locuiau voievodul și slujitorii săi; capitala țării; Împlătoșat = Îmbrăcat, Înarmat cu o haină specială din zale, de fier, piele etc., pentru a apăra corpul de lovituri; arcaș = oștean Înarmat cu arc; persoană care trage cu arcul. GIURGIU - CĂLUGĂRENII după Alexandru Vlahuță Sosim În fața orașului Giurgiu. Dunărea liniștită, largă, are aspectul unui lac frumos
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
-i de zor, până când noaptea ia sub ocrotirea Întunericului ei sfărâmăturile ce mai rămăsese din marea oaste a lui Sinan. Mihai se Întoarce Încărcat de trofee. Stelele sclipesc peste bălțile de sânge. Bătrânul, cruntul vizir, bocește În cortu-i rupându-și hainele de pe el. Și pe când spahiii lui tremură tupilați prin bălării, din tabăra românilor se Înalță În liniștea nopții cântece de biruință. Cuvinte: Semilună = simbol al Imperiului Otoman; cotropitor = care ocupă sau pune stăpânire cu forța; nămezi = corect,nămiază și amiază
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
bunătăți pentru școlari. Un băiețandru negricios, slăbuț, cu ochii Întunecați, dar strălucitori și delicați iese acum pe poarta școlii. Nu pare să aibă paisprezece ani. E Nicolae Bălcescu, elev În clasa a IV-a. E Îmbrăcat Într-un fel de haină scurtă, Închisă la gât, cu șapca pe cap și e Încălțat cu cizmulițe. Locuind tocmai În afară de oraș, trebuie să străbată ulițele desfundate de noroi. La subsuoară are un pachet de cărți și caiete legat cu sfoară. Se scotocește În buzunare
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur adânci, vioi și mari, Treceau lucioase umbre de eroi legendari. Opinca-i era spartă, căciula desfundată, Dar fruntea lui de raze părea Încoronată. Calică-i era haina, dar strălucea pe ea Și crucea ,, Sfântul Gheorghe “ ș-a ,, României Stea. “ Românul venea singur pe drumul plin de soare, Când iată că aude fanfare sunătoare. Și vede nu departe În fața lui venind Un corp de oaste mândră, În aur
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Dar ce rang, ai, voinice ?” ,, Am rang... de Dorobanț !” Atunce colonelul, dând mâna cu sergentul, Se-ntoarce, dă un ordin... Pe loc, tot regimentul Se nșiră, poartă arma, salută cu onor Românul care pleacă trăgând a lui picior. Cuvinte : suman= haină țărănească; batalion = unitate militară; cal pag = cal cu pete pe trup; sarbed = aici, cu Înțeles de palid; redută= construcție pentru apărare, Înconjurată de șanțuri; dorobanț = soldat român de odinioară. DARUL LUI MOȘ MIRON după Ion Agârbiceanu Era În vara anului
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cei cu mai multe răni și cu lovituri grave Îi puteau opri medicii. Un batalion din regimentul 32 Își aștepta rândul să intre În foc. Haidem, domnule maior ! Îndemnau soldații. Stați, băieți ; așteptați să vie vremea ! Oatașii lepădară bocanci și haine, zvârliră coifurile; păstrară pe ei numai armătura și muniția. Hai, domnule maior, că nu mai putem ! Și au pornit; au izbit năprasnic În puhoiul dușman. Au murit acolo cu toții, până la unul, fără să dea un pas Înapoi. Acestea sunt numai
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
copiilor sunt slab Împărțite, sarcina Îndeplinirii lor revenindu-le tot femeilor. În ceea ce privește modelul modern, majoritatea activităților educative și de organizare a timpului liber sunt Împărțite Între soți, mai mult sau mai puțin echitabil. Sarcinile strict menajere și, mai ales, Întreținerea hainelor le revin În mod preponderent femeilor (se constată totuși o contribuție a soțului). În principiu, de la bunici la nepoți, practicile evoluează către un model egalitar de Împărțire a sarcinilor Într-un cuplu. Ponderea adepților unui cuplu modern crește de la 25
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ne dorim confortul obedienței automate. Dar există și excepții izbitoare, potrivnice, care vin În contradicție cu experiențele acumulate În timp. Profesioniștii tehnicii convingerii caută să creeze aparența autorității pentru a câștiga Încrederea, făcând apel la diferitele trucuri susținute de accesorii, haine, titluri. Un alt principiu prezentat În ultimul capitol al cărții și uzitat În procesul persuasiv este cel al rarității. Ideea că am putea pierde un lucru din cauza numărului său limitat joacă un rol important În luarea deciziei. Cantitatea limitată, care
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fără să Se folosească de arme, fără să cheltuiască bani, fără să pornească oștiri, fără să dezlănțuie războaie, ci numai cu unsprezece oameni la început, oameni fără vază, de jos, neînvățați, de rând, săraci, goi, flămânzi, neîncălțați, cu o singură haină. Dar pentru ce spun eu: a săvârșit? A putut să convingă atâtea seminții de oameni să cugete nu numai la cele din lumea aceasta, ci și la cele viitoare, să rupă legile strămoșești, să smulgă din rădăcină datinile cele vechi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de la cer, așa va veni. V-ați întristat, le spune, că S-a înălțat? Dar nu vă mai întristați! Va veni iarăși. Ca să nu facă ucenicii ceea ce a făcut Elisei când a văzut că se înalță dascălul lui, sfâșiindu-și haina (IV Reg. 2, 12), că nici nu avea pe cineva lângă el care să-i spună că Ilie va veni iarăși -, deci, ca să nu facă și ei ceea ce a făcut Elisei, de aceea au venit îngerii, ca să le mângâie tristețea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în PSB, vol. 23, p. 864-865) „Domnul va veni cu putere și slavă multă. Aduce crucea, ca păcatul iudeilor să se osândească prin el însuși. O aduce întocmai ca un om care fiind lovit cu o piatră arată piatra sau haina însângerată. Va veni pe nori, așa cum S-a înălțat; și semințiile văzând aceasta vor plânge. Nenorocirea lor însă nu se va mărgini numai la plânsete, ci plânsul va fi ca să-și pronunțe ele însele sentința, ca să se osândească singure”. (Sf.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Mine. Nici când le-a poruncit sa-L hrănească pe când era flămând, porunca Lui n-a fost împovărătoare. Nu le cerea masă bogată și scumpă, ci atât cât era de trebuință, hrana cea de nevoie; și le-o cerea în haină de cerșetor. Deci toate sunt în stare să-i pedepsească. Era puțin ce le cerea. O pâine. De plâns era cel ce cerea. Un sărac. Spre milă îi împingea firea celui ce cerea. Era om. De dorit era făgăduința. Făgăduise
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să dăm toată averea, chiar de-ar trebui să fim aruncați în foc, să fim tăiați de sabie, să înfruntăm cuțitele, chiar de-ar trebui să pățim orice altceva, pe toate să le suferim cu ușurință, ca să avem parte de haina Împărăției cerurilor și de slava aceea tainică, pe care facă Dumnezeu ca noi toți să o dobândim”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia LIV, VI, în col. PSB, vol. 23, p. 632) „Dacă voiește cineva a fi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 67) „Când este sărbătoare aici pe pământ, se adună mulțime de oameni, care aduc nenumărate mărfuri: grâu, orz și tot felul de roade, turme de oi și cirezi de vite, haine, veșminte și altele asemenea. Unii vând și alții cumpără. Există asemenea lucruri în ceruri? Nu, există însă unele mai importante. Nu găsim acolo grâu, orz sau alte roade ale pământului; prisosesc însă roadele Duhului: iubirea, bucuria, pacea, fericirea, bunătatea, blândețea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ale pământului; prisosesc însă roadele Duhului: iubirea, bucuria, pacea, fericirea, bunătatea, blândețea. Nu se găsesc acolo turme de oi și cirezi de vite, ci duhurile drepților, care au ajuns la desăvârșire și sufletele împodobite cu virtuți. Nu se află acolo haine frumoase și bijuterii strălucitoare, ci cununi mai prețioase ca aurul și decorații și daruri nenumărate, care sunt hărăzite biruitorilor luptelor duhovnicești. Dar și mulțimea celor care participă la praznic este mai importantă și mai vrednică. Nu este alcătuită din oameni
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
care vedem cu pătrundere Dumnezeirea; se numește desăvârșire, pentru că nu-i lipsește nimic”. (Clement Alexandrinul, Pedagogul, cartea I, cap. VI, 26.2., în PSB, vol. 4, p. 181) „Botezul este răscumpărare pentru cei robiți, iertare greșelilor, moarte păcatului, renaștere sufletului, haină luminoasă, pecete neatacată, căruță către cer, pricinuitoare a împărăției cerurilor, harul înfierii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 493) „Prin botez ni se spală toate păcatele noastre și nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să fii strivit; ești vindecat, fără să suferi dureri... !” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, III, în PSB, vol. 17, p. 491) 109 „Botezul este răscumpărare pentru cei robiți, iertare greșelilor, moarte păcatului, renaștere sufletului, haină luminoasă, pecete neatacată, căruță către cer, pricinuitoare a împărăției cerurilor, harul înfierii”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 493) „După ce am fost luminați prin botez, ar fi trebuit să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
-l prin botez, îi curăță păcatele, făcându-l mai curat și mai strălucit decât orice aur”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XL, p. 437) „Astăzi au lepădat prin harul băii botezului vechea haină a păcatului, cei ce pot să se ia la întrecere cu razele soarelui”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a II-a la Rusalii, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 222) ,, Să zicem
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pământul metalic, cum îți scot pe față aurul, fierul și arama? Nu vezi iarăși pe alții care fabrică sticla, cum transformă nisipul într-un corp tare și transparent? Să mai spun de cei ce argăsesc pieile, de cei ce vopsesc hainele în forma porfirei împărătești, cum în locul unei haine, prin vopsire își pun în față altă haină? Să mai spun de nașterea noastră? Oare mai întâi nu se varsă în mitra femeii puțină sămânță fără formă? Deci de unde și cum se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fierul și arama? Nu vezi iarăși pe alții care fabrică sticla, cum transformă nisipul într-un corp tare și transparent? Să mai spun de cei ce argăsesc pieile, de cei ce vopsesc hainele în forma porfirei împărătești, cum în locul unei haine, prin vopsire își pun în față altă haină? Să mai spun de nașterea noastră? Oare mai întâi nu se varsă în mitra femeii puțină sămânță fără formă? Deci de unde și cum se face acolo înlăuntru o astfel de închegare și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
care fabrică sticla, cum transformă nisipul într-un corp tare și transparent? Să mai spun de cei ce argăsesc pieile, de cei ce vopsesc hainele în forma porfirei împărătești, cum în locul unei haine, prin vopsire își pun în față altă haină? Să mai spun de nașterea noastră? Oare mai întâi nu se varsă în mitra femeii puțină sămânță fără formă? Deci de unde și cum se face acolo înlăuntru o astfel de închegare și alcătuire deplină a omului? Dar cu grâul ce
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și trupurile de slavă ale îngerilor și ale fiilor învierii (cf. Bogdan Tătaru-Cazaban, Corpul îngerilor. Dileme patristice medievale, O filozofie a intervalului. In honorem Andrei Pleșu, volum coordonat de Mihail Neamțu și Bogdan Tătaru-Cazaban, Humanitas, București, 2009, pp. 191-214). Tema hainei de lumină a sufletului desăvîrșit în care răsună un motiv neoplatonician e vie pînă astăzi în imnografia Săptămînii Mari : Cămara ta, Mîntuitorule, o văd împodobită și îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează, Doamne, haina sufletului meu. în Zohar
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
2009, pp. 191-214). Tema hainei de lumină a sufletului desăvîrșit în care răsună un motiv neoplatonician e vie pînă astăzi în imnografia Săptămînii Mari : Cămara ta, Mîntuitorule, o văd împodobită și îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează, Doamne, haina sufletului meu. în Zohar, text esențial al Cabalei, se vorbește despre Adam înveșmîntat de Dumnezeu cu gloria țesută din lumina Grădinii Paradisului, un veșmînt care îl părăsește odată cu izgonirea din Eden și care se va coborî din nou asupra lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]