29,866 matches
-
contabile adoptate, inclusiv: ... (i) bazele de evaluare aplicate diferitelor elemente; (ii) conformitatea politicilor contabile adoptate cu principiile contabile prevăzute de prezenta normă; (iii) orice modificări semnificative ale politicilor contabile adoptate; b) atunci când instrumentele financiare sunt evaluate la valoarea justă: ... (i) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor și tehnicilor de evaluare, dacă valorile juste au fost determinate în conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1) lit. b); (ii) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de valoare incluse direct în contul
NORMĂ nr. 14 din 5 august 2015 (*actualizată*) privind reglementările contabile conforme cu directivele europene aplicabile sistemului de pensii private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279965_a_281294]
-
mare decât valoarea lor justă: 1. valoarea contabilă și valoarea justă a activelor individuale sau a grupărilor corespunzătoare ale acelor active individuale; și 2. motivele pentru care nu a fost redusă valoarea contabilă, inclusiv natura dovezilor care stau la baza ipotezei că valoarea contabilă va fi recuperată; d) valoarea indemnizațiilor acordate în exercițiul financiar membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere pentru funcțiile deținute de aceștia, precum și orice angajamente care au luat naștere sau sunt încheiate cu privire la pensiile acordate
NORMĂ nr. 14 din 5 august 2015 (*actualizată*) privind reglementările contabile conforme cu directivele europene aplicabile sistemului de pensii private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279965_a_281294]
-
fost modificate prevederi legale neavute în vedere de deciziile Curții Constituționale în legătură cu care nu subzista imperativul punerii de acord cu dispozițiile Constituției, precum și caracterul actual al posibilității reintrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 , în ipoteza respingerii prin lege a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2017 . 6. Pe fondul excepției de neconstituționalitate sunt reiterate criticile de constituționalitate extrinsecă, raportate la art. 115 alin. (4) din Constituție, și cele de constituționalitate intrinsecă, raportate la art.
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
care această ordonanță de urgență cuprinde norme de drept penal material, reprezintă, în același timp, o lege penală mai favorabilă, întrucât conține norme de dezincriminare și de reducere a pedepsei, precum și cauze de înlăturare a răspunderii penale. Prin urmare, în ipoteza respingerii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2017 , ordonanța de urgență criticată ar intra în vigoare, aplicându-se, în acest caz, art. 15 alin. (2) din Constituție și art. 5 alin. (2) din Codul penal, chiar dacă, ulterior, această ordonanță
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
și libertăților fundamentale în sensul art. 115 alin. (6) din Constituție, menționându-se, în acest context, faptul c�� prin incriminarea abuzului în serviciu în forma actuală sunt protejate o gamă largă de drepturi și libertăți fundamentale; or, dezincriminându-se anumite ipoteze normative ale acesteia, precum abuzul în serviciu săvârșit în legătură cu emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative sau reducerea termenelor de prescripție a răspunderii penale pentru anumite infracțiuni, se ajunge la afectarea drepturilor și libertăților fundamentale. 9. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
art. 1 alin. (5) din Constituție, sau că prin redefinirea infracțiunii de conflict de interese, în loc să se pună de acord acest text de lege cu Decizia Curții Constituționale nr. 603 din 6 octombrie 2015 , s-a renunțat chiar la anumite ipoteze de incriminare din conținutul textului legal în cauză. Cu privire la reglementarea denunțului, se ridică cel puțin două probleme, și anume dacă acesta este depus la un organ necompetent sau dacă este depus după 6 luni de la săvârșirea faptei, ajungându-se la
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
Curtea Constituțională prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 , drept pentru care contravine art. 1 alin. (3) și (5) și art. 147 alin. (4) din Constituție. Se susține că limitarea conținutului normativ al art. 297 din Codul penal la ipoteza în care funcționarul public îndeplinește un act prin încălcarea unor dispoziții exprese dintr-o lege, o ordonanță sau o ordonanță de urgență este contrară deciziei antereferite, întrucât încălcarea trebuie să vizeze legea în sens larg, concept care include legile, decretele
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
Decizia nr. 1.167 din 15 septembrie 2011 sau Decizia nr. 549 din 15 iulie 2015 , paragraful 16], ceea ce demonstrează inaplicabilitatea în cauza de față a Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011 . 45. Prin urmare, în această din urmă ipoteză, Curtea a condiționat exercitarea controlului de constituționalitate, în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție, de existența în fondul activ al legislației a actului de reglementare primară criticat de Avocatul Poporului, așadar, implicit, a soluției legislative cuprinse
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
putea fi respinsă, prin lege, de Parlament și, în temeiul art. 64 alin. (3) teza finală din Legea nr. 24/2000 , Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2017 ar fi repusă în vigoare, nu se constituie decât într-o ipoteză teoretică, care nu are nicio incidență cu privire la cauza de față. Obiter dictum, Curtea observă că există alte căi și mijloace constituționale ce pot fi exercitate, chiar înaintea intrării în vigoare a legii de respingere, în situația ipotetică în care își
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
mare responsabilitate și o cumpănită apreciere a efectelor pe care le produc sau le pot produce, respectiv a posibilității pe care Curtea, prin deciziile sale, o are de a opri intrarea în vigoare a unor norme juridice care, chiar în ipoteza constatării neconstituționalității ulterioare, produc efecte juridice de mare semnificație. Avem în vedere dispozițiile art. 5 din Codul penal - Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, potrivit cărora "(1) În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
acord a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal cu decizii ale Curții Constituționale apare ca o eludare a textului art. 147 alin. (1) din Constituție, în interpretarea dată de Curte, justificată prin prisma unei pasivități a Parlamentului. Chiar în ipoteza unei "pasivități" a Parlamentului, Guvernul avea obligația să elaboreze un proiect de lege (iar nu o ordonanță de urgență), lege care să fie adoptată pe calea procedurii de urgență, ori, in extremis, pe calea angajării răspunderii sale în fața Parlamentului*14
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
caracter aleatoriu, persoana care îl încheie asumându-și de la început riscul de a nu beneficia la final de pensie, din diferite motive, chiar și în situația în care își păstrează reședința pe teritoriul României. Așadar, chiar și în această ultimă ipoteză, în situația în care persoana nu contribuie pe durata stagiului minim de cotizare, nu va beneficia de pensie și nici nu va avea dreptul să primească contravaloarea contribuției plătite până la momentul respectiv. 11. Avocatul Poporului arată că dispozițiile de lege
DECIZIE nr. 663 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280391_a_281720]
-
invocându-și astfel propria culpă. Or, proprietarul nu a fost de rea-credință, iar transferul culpei de la autoritatea publică la proprietar este un abuz, contrar jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la garantarea dreptului de proprietate. Totodată, susține că, în ipoteza în care art. 2 din Legea nr. 374/2006 s-ar interpreta în sensul că ar viza și subdobânditorii de bună-credință, se încalcă aceleași dispoziții constituționale. De asemenea arată că art. 3 și art. 4 din Legea nr. 374/2006
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
alin. 1 din Codul de procedură civilă. Cu privire la încălcarea art. 44 și art. 136 alin. (5) din Constituție arată că, potrivit dispozițiilor de lege criticate, s-ar ajunge la o suspendare sine die a serviciului silvic. Altfel spus, neconstituționalitatea vizează ipoteza în care (i) dosarul având ca obiect constatarea nulității actelor de reconstituire a dreptului de proprietate este suspendat pro causa ca depinzând de un alt dosar, în temeiul art. 413 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar, ulterior, (ii
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
despăgubiri. Totodată, susține că dispozițiile de lege criticate contravin și art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind lipsite de claritate și de previzibilitate, deoarece nu prevăd expressis verbis dacă măsura suspendării serviciului public cu specific silvic se aplică și în ipoteza în care dosarul având ca obiect constatarea nulității actelor de reconstituire a dreptului de proprietate este suspendat. În acest sens invocă dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 , jurisprudența Curții Constituționale ( Decizia nr. 710 din 6 mai
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
raportat la art. 1 alin. (5) din Constituție, autoarea excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt lipsite de claritate și de previzibilitate, deoarece nu prevăd expressis verbis dacă măsura suspendării serviciului public cu specific silvic se aplică și în ipoteza în care dosarul având ca obiect constatarea nulității actelor de reconstituire a dreptului de proprietate este suspendat. Cu privire la această critică se reține că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
beneficiază de măsuri active de combatere a șomajului și de plăți compensatorii, conform legii. ... (4) În situația în care salariatul își pierde aptitudinile profesionale din motive medicale, angajatorul îi va asigura, în limita posibilităților, un alt loc de muncă. În ipoteza în care nu dispune de astfel de posibilități, precum și în cazul salariaților concediați pentru motive care nu țin de persoana acestora, angajatorul va apela la agenția locală de ocupare a forței de muncă, în vederea redistribuirii salariatului corespunzător pregătirii profesionale și
CONTRACT COLECTIV DE MUNCĂ UNIC nr. 78 din 22 februarie 2017 la Nivel de Sector de Activitate Învăţământ Preuniversitar înregistrat la M.M.J.S. - D.D.S.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280286_a_281615]
-
În esență, instanța de trimitere apreciază că raportul de cauzalitate dintre chestiunea de drept și soluționarea cauzei pe fond există în cazul în care excepția lipsei puterii de reprezentare privește întâmpinarea formulată prin mandatarul contestat, pentru identitate de rațiune, cu ipoteza în care aceeași excepție ar privi cererea de apel formulată prin mandatarul contestat, câtă vreme obiectul judecății este configurat nu doar prin pretențiile, ci și prin apărările formulate [art. 9 alin. (2) din Codul de procedură civilă], iar devoluțiunea în
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280346_a_281675]
-
funcționeze acest mecanism de prevenire a practicii neunitare nu permite tranșarea unor chestiuni de drept ipotetice, se impune limitarea răspunsului la dezlegarea chestiunii de drept efectiv ridicate în cauza pendinte. 74. Prin urmare, legătura cu cauza este asigurată doar pentru ipoteza conturată în dosarul aflat pe rolul instanței de trimitere, și anume aceea a reprezentării convenționale a persoanei juridice în fața instanțelor de judecată prin consilier juridic într-un litigiu de proprietate intelectuală ce are ca obiect contestația titularului cererii de înregistrare
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280346_a_281675]
-
proprietate industrială, atât timp cât acesta din urmă își poate desfășura activitatea și ca salariat în cadrul unei societăți profesionale ce are ca obiect activitățile în domeniul proprietății industriale, conform art. 20 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 66/2000 . Prin ipoteză, aceasta este situația din dosarul aflat pe rolul instanței de trimitere, dubla calitate a persoanei care s-a înfățișat în fața instanței ca reprezentant al intimatei fiind menționată ca atare în sesizarea pentru dezlegarea chestiunii de drept. 125. Situația de excepție
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280346_a_281675]
-
consilierul juridic al părții, s-ar ajunge la concluzia că norma nu poate fi aplicată în situația consilierului juridic, concluzie inacceptabilă prin prisma regulii conform căreia orice normă se interpretează în sensul de a produce efecte juridice. 128. Întrucât unica ipoteză în care este admisibil cumulul de profesii este aceea a consilierului juridic angajat al uneia dintre formele de exercitare a profesiei de consilier în proprietate industrială prevăzute de art. 20 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 66/2000 , ținând cont
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280346_a_281675]
-
Partea I, nr. 199 din 25 martie 2015, și Decizia nr. 1.382 din 20 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012). Or, autorul excepției de neconstituționalitate se află în această ipoteză, întrucât promisiunea de vânzare nu este translativă de proprietate. 23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față
DECIZIE nr. 670 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, 4, 5 şi art. 9 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280402_a_281731]
-
care extinderea urmăririi penale s-a dispus cu privire la mai multe persoane, organul de urmărire penală are obligația să procedeze față de aceste persoane potrivit art. 307. ... (5) Procurorul sesizat de organul de cercetare în urma extinderii urmăririi penale sau din oficiu cu privire la ipotezele prevăzute la alin. (1) poate dispune extinderea acțiunii penale cu privire la aspectele noi. ... Secțiunea a 2-a Suspendarea urmăririi penale Articolul 312 Cazurile de suspendare (1) În cazul când se constată printr-o expertiză medico-legală că suspectul sau inculpatul suferă de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280006_a_281335]
-
care extinderea urmăririi penale s-a dispus cu privire la mai multe persoane, organul de urmărire penală are obligația să procedeze față de aceste persoane potrivit art. 307. ... (5) Procurorul sesizat de organul de cercetare în urma extinderii urmăririi penale sau din oficiu cu privire la ipotezele prevăzute la alin. (1) poate dispune extinderea acțiunii penale cu privire la aspectele noi. ... Secțiunea a 2-a Suspendarea urmăririi penale Articolul 312 Cazurile de suspendare (1) În cazul când se constată printr-o expertiză medico-legală că suspectul sau inculpatul suferă de
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279946_a_281275]
-
O asemenea excepție ar fi trebuit expres prevăzută, astfel cum legiuitorul a procedat în cazul altor incidente procedurale [de exemplu, în cazul recuzării, prin dispozițiile art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă], ceea ce nu s-a întâmplat în ipoteza suspendării judecății. Ca atare, în absența unei derogări exprese, nu se poate considera că recursul este admisibil și în acele situații în care hotărârea de fond este definitivă. De asemenea s-a mai reținut că art. 21 din Legea nr.
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]