27,148 matches
-
Zilișteanca, sat denumit astfel deoarece a fost înființat pe la 1790 pe o "siliște" (vatră de sat părasit). Satul Poșta Câlnău a apărut mai târziu, după apariția releului poștal în care se schimbau caii între Buzău și Râmnicu Sărat. Stația de poștă Câlnău avea, conform unui document din 1811, 140 de cai, iar alte documente ulterioare arată numere mai mici. Tot în acea perioadă de început s-a format și nucleul satului principal al comunei de astăzi; acest sat s-a numit
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
din preajma podului. Ulterior, autoritățile au primit un bilet prin care li s-a indicat locul, iar 12 din cele 22 de piese ale tezaurului au fost recuperate de acolo. La începutul secolului al XX-lea, majoritatea satelor componente ale comunei Poșta Câlnău formau comuna Zilișteanca, parte a plășii Câlnău (după ce înainte era inclusă în plaiul Slănic). Satele ce formau comuna Zilișteanca erau trei la număr: Haimanalele (care includea și actualul sat de reședință, precum și, printre altele, Gura Câlnăului), Slobozia (cu subdiviziunile
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
plaiul Slănic). Satele ce formau comuna Zilișteanca erau trei la număr: Haimanalele (care includea și actualul sat de reședință, precum și, printre altele, Gura Câlnăului), Slobozia (cu subdiviziunile Satul-Alecului, Aliceni și Sudiți), și Zilișteanca (cu subdiviziunea Coconari). Comuna Zilișteanca, predecesoarea comunei Poșta Câlnău, se întindea spre sud până la râul Buzău, cuprinzând la un moment dat și satul Vadu Pașii, după înființarea sa în 1880. Podul peste Câlnău, pe atunci un reper al comunei Zilișteanca, este astăzi la limita dintre comunele Mărăcineni și
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Pașii, după înființarea sa în 1880. Podul peste Câlnău, pe atunci un reper al comunei Zilișteanca, este astăzi la limita dintre comunele Mărăcineni și Vadu Pașii. În 1925, compoziția comunei este consemnată în Anuarul Socec cu satele Aliceni-Slobozia, Gârbovi-Găvănele, Haimanalele, Poșta și Zilișteanca. În 1931, din comuna Zilișteanca s-a separat comuna Poșta Câlnău, care a apărut atunci pentru prima oară. Ea cuprindea satele: Călugări, Haimanalele (reședința), Poșta, Potârnichești și Satul-Nou. La 1 ianuarie 1933 s-a înființat și comuna Aliceni
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
reper al comunei Zilișteanca, este astăzi la limita dintre comunele Mărăcineni și Vadu Pașii. În 1925, compoziția comunei este consemnată în Anuarul Socec cu satele Aliceni-Slobozia, Gârbovi-Găvănele, Haimanalele, Poșta și Zilișteanca. În 1931, din comuna Zilișteanca s-a separat comuna Poșta Câlnău, care a apărut atunci pentru prima oară. Ea cuprindea satele: Călugări, Haimanalele (reședința), Poșta, Potârnichești și Satul-Nou. La 1 ianuarie 1933 s-a înființat și comuna Aliceni, tot în plasa Câlnău, în jurul satului cu același nume. În 1950, comuna
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
1925, compoziția comunei este consemnată în Anuarul Socec cu satele Aliceni-Slobozia, Gârbovi-Găvănele, Haimanalele, Poșta și Zilișteanca. În 1931, din comuna Zilișteanca s-a separat comuna Poșta Câlnău, care a apărut atunci pentru prima oară. Ea cuprindea satele: Călugări, Haimanalele (reședința), Poșta, Potârnichești și Satul-Nou. La 1 ianuarie 1933 s-a înființat și comuna Aliceni, tot în plasa Câlnău, în jurul satului cu același nume. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satele Călugări și Haimanale și-au schimbat numele în "Scărișoara", respectiv "Viișoara". Actuala componență o are comuna din 1968, când a revenit la județul Buzău; tot atunci, satele Poșta, Viișoara, Scărișoara și Poșta Nouă (ultimul apărut între timp) au fost comasate, formând satul "Poșta Câlnău", iar localitatea Satul Nou a fost inclusă în Potârnichești. Trei obiective din comuna Poșta Câlnău sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satele Călugări și Haimanale și-au schimbat numele în "Scărișoara", respectiv "Viișoara". Actuala componență o are comuna din 1968, când a revenit la județul Buzău; tot atunci, satele Poșta, Viișoara, Scărișoara și Poșta Nouă (ultimul apărut între timp) au fost comasate, formând satul "Poșta Câlnău", iar localitatea Satul Nou a fost inclusă în Potârnichești. Trei obiective din comuna Poșta Câlnău sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, toate fiind clasificate în
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Haimanale și-au schimbat numele în "Scărișoara", respectiv "Viișoara". Actuala componență o are comuna din 1968, când a revenit la județul Buzău; tot atunci, satele Poșta, Viișoara, Scărișoara și Poșta Nouă (ultimul apărut între timp) au fost comasate, formând satul "Poșta Câlnău", iar localitatea Satul Nou a fost inclusă în Potârnichești. Trei obiective din comuna Poșta Câlnău sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, toate fiind clasificate în categoria siturilor arheologice. Situl din punctul „Malul lui Ștefan Leu” din
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
1968, când a revenit la județul Buzău; tot atunci, satele Poșta, Viișoara, Scărișoara și Poșta Nouă (ultimul apărut între timp) au fost comasate, formând satul "Poșta Câlnău", iar localitatea Satul Nou a fost inclusă în Potârnichești. Trei obiective din comuna Poșta Câlnău sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, toate fiind clasificate în categoria siturilor arheologice. Situl din punctul „Malul lui Ștefan Leu” din colțul vestic al satului Poșta Câlnău, de pe malul drept al râului Câlnău, cuprinde o așezare
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Nou a fost inclusă în Potârnichești. Trei obiective din comuna Poșta Câlnău sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, toate fiind clasificate în categoria siturilor arheologice. Situl din punctul „Malul lui Ștefan Leu” din colțul vestic al satului Poșta Câlnău, de pe malul drept al râului Câlnău, cuprinde o așezare din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolele al III-lea-al IV-lea) și una medievală timpurie aparținând culturii Dridu. La „Movila Boului”, tot în preajma satului Poșta Câlnău, dar spre
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
vestic al satului Poșta Câlnău, de pe malul drept al râului Câlnău, cuprinde o așezare din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolele al III-lea-al IV-lea) și una medievală timpurie aparținând culturii Dridu. La „Movila Boului”, tot în preajma satului Poșta Câlnău, dar spre est, la 5,5 km de gara Boboc, s-au găsit urmele unei așezări din neoliticul mijlociu (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.). Un al treilea sit, mai amplu, se află în preajma satului Potârnichești pe
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Anuarul Socec consemnează comuna Găgeni-Vintileanca în aceeași plasă, cu satele Găgenii de Jos, Găgenii de Sus, Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus, Vintileanca și Voinești, totalizând 2046 de locuitori. Comuna Săhăteni, având satele Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Poșta, s-a separat temporar de Găgeni-Vintileanca în 1931. În perioada comunistă, teritoriul comunei a făcut parte între 1950 și 1952 din raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi între 1952 și 1968 din raionul Mizil al regiunii Ploiești. La reforma
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
Anuarul Socec consemnează comuna Găgeni-Vintileanca în aceeași plasă, cu satele Găgenii de Jos, Găgenii de Sus, Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus, Vintileanca și Voinești, totalizând 2046 de locuitori. Comuna Săhăteni, având satele Săhătenii de Jos, Săhătenii de Sus și Poșta, s-a separat temporar de Găgeni-Vintileanca în 1931. În perioada comunistă, teritoriul comunei a făcut parte între 1950 și 1952 din raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi între 1952 și 1968 din raionul Mizil al regiunii Ploiești. La reforma
Vintileanca, Buzău () [Corola-website/Science/301054_a_302383]
-
Topliceni (în trecut, Zgârciți) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Băbeni, Ceairu, Dedulești, Gura Făgetului, Poșta, Răducești și Topliceni (reședința). Ea se află în nordul județului, la nord-est de Râmnicu Sărat, satele ei întinzându-se de-a lungul cursului mediu al râului Râmnicu Sărat, în amonte de oraș. Comuna este traversată de șoseaua națională DJ203H, care
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
33%). Pentru 6,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Zgârciți", era reședința plășii Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din cătunele Zgârciți, Topliceni, Cristinești, Poșta, Dărâmați și Plevna, cu o populație totală de 1770 de locuitori. În comună funcționau 5 mori de apă, 2 fierăstraie, o moară cu aburi, o mașină de treierat, o școală mixtă și 5 biserici ortodoxe. Pe teritoriul actual al comunei
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
în 1874 și care funcționa în casele fostei mănăstiri; precum și o cojocărie, o potcovărie, trei măcelării, 27 de rotării, 3 mori și o pivă. În 1925, comuna făcea parte din plasa Orașul și avea în componență satele Sgârciți-Topliceni, Dărmănești, Plevna, Poșta și cătunul Bărăști. Comunele Dedulești și Băbeni făceau parte din plasa Dumitrești; Dedulești avea în unicul său sat 1336 de locuitori. Comuna Băbeni avea în satele Băbeni, Drăghești și Rădulești 1300 de locuitori. Numele de Topliceni a fost luat de
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
de interes local, toate ca monumente de arhitectură. Acestea sunt biserica „Înălțarea Domnului” (secolul al XVIII-lea) din satul Băbeni; biserica „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Nicolae” (1747) din același sat; și ruinele bisericii „Sfântul Ioan Damaschin” (1709) din satul Poșta.
Comuna Topliceni, Buzău () [Corola-website/Science/301048_a_302377]
-
al Ungariei între 1953-1954 și în octombrie 1956, ocazie cu care a devenit în mod neașteptat unul din eroii revoluției anticomuniste din Ungaria din 1956. A provenit dintr-o familie săracă de țărani calviniști. Tatăl său a fost îngrijitor la poștă, având absolvite 8 clase de școală generală. a luptat pe frontul rus în timpul Primului război mondial, între anii 1916 - 1918. A fost capturat de inamic, și dus ca prizonier de război lângă Lacul Baikal. La începutul războiului civil rus s-
Imre Nagy () [Corola-website/Science/301060_a_302389]
-
și Petrăchioaia), o școală mixtă și o moară cu apă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa și comuna Știubei-Orăști, în plasa Dâmbovița a aceluiași județ, ea fiind formată din satele Canela, Filastache, Orăști, Orasca, Postăvari, Pițigaia, Poșta și Păroaia, având 1190 de locuitori, patru biserici (la Filastache, Orăști, Postăvari și Pițigaia), o școală mixtă și cinci mori de apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Budești a aceluiași județ. Comuna Frumușani avea 1724
Comuna Frumușani, Călărași () [Corola-website/Science/301112_a_302441]
-
apă. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Budești a aceluiași județ. Comuna Frumușani avea 1724 de locuitori în satele Câlnău, Cuștureni, Frumușani și Pasărea. Comuna Știubeiu-Orăști avea în cpmpunere satele Filastache, Orăști, Pițigaia și Postăvari (satul Poșta fiind transferat comunei Bobești-Bălăceanca) și cătunul Orasca, toate având 2600 de locuitori. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Vidra și apoi (după 1952) în cea a raionului Oltenița din regiunea București; în 1964, satul Filastache din comuna Știbei-Orăști
Comuna Frumușani, Călărași () [Corola-website/Science/301112_a_302441]
-
al comunei cu același nume din județul Constanța, Dobrogea, România. Se află în partea de nord-est a județului, în Podișul Casimcei. Se află la o distanță de 45 km de Constanța. Este cunoscută de la 1890 - 1905 sub numele Hogeainlik (turcă Poșta Mare), fiind popasul pentru schimbarea cailor poștalioanelor ce străbăteau Dobrogea. În perioada 1873-1883 localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni. Primii coloniști veniți au fost 44 de familii de etnici germani, originari din Basarabia
Cogealac, Constanța () [Corola-website/Science/301136_a_302465]
-
economici (comerț cu amănuntul al produselor alimentare și nealimentare, servicii, etc.). Servicii de interes public existente în comuna: 1.Dispensar Uman: 3 cabinete individuale (2 medicină generală, un cabinet stomatologic); 2.Dispensar veterinar; 3.Farmacie umană; 4.Farmacie veterinară; 5.Poștă; 6.Școli gimnaziale: 2; 7.Grădinițe: 2; 8.Bibliotecă publică: 14514 volume; 9.Cămin cultural și muzeu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Independența se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
cu două, trei ajutoare. Lângă castel era muzeul egiptean, unde contele a expuslucrurile aduse din excursia să în Egipt, printre care și o mumie. Mai trebuiesc amintite colecțiile de arme și picturi, miniaturile de o rară valoare. În anul 1910, poștă, telegraful și stația de cale ferată erau la Banloc. În acest an s-a schimbat numele satului din Offszenitza în Karatsonyifalva, după numele proprietarului (Monografia Comitatului Torontal, Barawszky Samu) În anul 1911 există în comuna reuniune de cântări, reuniune de
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
pădurii s-a facut fără consințământul populației, încălcându-se drepturile urbariale asupra pădurii obținute în anul 1820. 1907 - În localitatea Mosnita Noua s-a ridicat actuala biserica reformata 1910 - Mosnita avea 1890 locuitori impreuna cu Mosnita Noua, 379 de case, poștă în localitate, telegraful și gara laUrseni.Proprietarul domeniului era contele Serenyy Ianoș. 1912 - În satul Moșnița Veche s-a construit actuala biserică ortodoxă. 1914 - Numeroși locuitori au luptat pe fronturile primului război mondial, un număr de 31 de români pierind
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]