27,370 matches
-
de la Scornicești și se distrează observîndu-l, hărțuindu-l, iar stejarul îi are în custodie pe ai săi pentru a nu-l supăra pe marele corb și ciorile frățești. Stop!; există mici și trecătoare, și zadarnice fioruri de luciditate (Alex, Irina, Val, Bunica), de revoltă, de evadare chiar, dar sînt anulate de forțele unui coșmar care nu suportă normalitatea. Așa se face că, în final, victimele, e adevărat, sub presiunea stăpînului, interior, îngenuncheat și el acum, așa cum cere regula jocului, dansează cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
publicul spectator a fost "bombardat" cu teatru interzis perioadei antenouăzeciste. Dincolo de riscul de a nu avea priză la public, de a juca cu sala aproape goală, Naționalul ieșean vede deschiderea către valorile dramaturgice autentice, către creația românească. De ce? Luați de valul "universalilor" am "uitat" în sertar piesele românești, le-am etichetat ca fiind "nesemnificative", "non-valoare", deși adevărul e altul. Acesta e motivul, probabil, pentru care, la Iași, se vor aduce, sub luminile rampei, piese românești contemporane. Primul pas va fi făcut
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Iași la București 31 Ovidiu Constantinescu: *** 31 Constantin Popa: Părerea autorului 32 REGULAMENTUL DE BLOC 35 REFERINȚE CRITICE Florin Faifer: Măștile absurdului 37 Paul Everac: Constantin Popa Regulamentul de bloc 43 TRANSCRIEREA OPINIILOR CENACLULUI DE DRAMATURGIE A UNIUNII SCRIITORILOR 45 Val Condurache: Regulamentul de bloc 47 Constantin Paiu: CRONICĂ DRAMATICĂ: O binemeritată revanșă 50 Cristina Popescu: Regulamentul de bloc Error! Bookmark not defined. Ștefan Oprea: Metafora agresiunii ("Regulamentul de bloc" de Constantin Popa) 54 Constantin Popa: Constantin Popa despre... Constantin Popa
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
decât la verbele intranzitive nonreflexive și noncopulative, precum și restricția semantico-sintactică − diateza impersonală nu este acceptată decât de acele verbe care au ca restricție selecțională un subiect cu trăsătura [+ Personal]: Se doarme greu când ești îngrijorat, Se aleargă prea repede, Din cauza valurilor, se înoată greu etc. − privesc și clasa ergativelor nonreflexive cu subiect personal (Se moare din ignoranță, Se suferă mult în spitale 9, În zilele de arșiță se transpiră mult), așa cum se arată în GALR II: 146. În ceea ce privește reflexivul, Pană Dindelegan
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
învățare/Morbiditatea prin oreion diminuează Spațiul din C/Încrederea în economia românească/Sistemul pilos/Simptomele se diminuează Demolările/Creșterile la Bursă/Revoluția continuă Drumul se continuă până la malul apei NASA/Știința/Succesul/UE/Cursa/Mașina pornește (de aici/cu dreptul) Valul scumpirilor/Calvarul/Vânzoleala se pornește; Adevărul/Minciuna/Omul sfârșește (aici/prin a-l găsi pe Dumnezeu) Viața/Noaptea/Lumea/O căsnicie/ O relație se sfârșește acum. Două dintre verbele care aparțin acestei clase par să se fi specializat deja semantic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se ancorează în sinergia faptelor Cel care învață se ancorează de ceva cunoscut "Înaltul" Năstase se coboară la lupta de jos Gândul nu se coboară acolo unde aude prea multă vorbă Conexiunea la internet se înțepenește PSD se urcă pe valul lui Băsescu. Prin urmare, pe lângă imposibilitatea de a aplica vreuna dintre analizele propuse în bibliografie la întreaga clasă de verbe inacuzative din română care au variantă reflexivă și nonreflexivă, studiul acestei clase se lovește și de problema diversității semantice a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
purificat, -ă nom. purificarea, purificatul A SE RABLAGI Bicicleta lui Ion s-a rablagit tranz.: Nu sunt nebun să-mi rablagesc mașina part. rablagit, -ă nom. rablagirea, rablagitul A SE RAFINA Publicul românesc s-a rafinat cu timpul tranz.: Noul val din cinematografie a rafinat publicul românesc part. rafinat, -ă nom. rafinarea, rafinatul A SE RĂNI Ion se rănește la picior tranz.: Ioana l-a rănit pe Ion la picior part. rănit, -ă nom. rănirea, rănitul A SE REDRESA Finanțele se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a pus și, mai ales, cum a știut să se apere și să se reculeagă în marile dezastre [...]. Energiile latente ale națiunii s-au deșteptat și s-au încordat. Tot poporul s-a strâns într-un bloc sub izbitura de val a nefericirii”. Două evenimente externe, survenite la un interval scrut de timp, au avut consecințe însemnate asupra stării de spirit: revoluția din Rusia, declanșată la 27 februarie/12 martie, și intrarea în război a S.U.A., la 24 martie/6
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
n, o, punct în care aceasta întâlnește drumul de la Akerman, pe care îl urmează până la litera h; mergând de acolo, până la Valu lui Traian, prin literele q, r, s, t, u, v, x, y, d', e', f', g', i'; urmând Valul lui Traian până la litera h'; reluând drumul de la Akerman până la viroaga Ali-Aga, pe care o urcă până la litera t'; trecând apoi prin literele u', v', x', y'; ajungând de acolo, în linie dreaptă, la Valu lui Traian, în punctul în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ambianța educativă va fi relizată, astfel încât copiii să trăiască într o adevărată comuniune de viață, ale cărei efecte nu pot fi decât favorabile dezvoltării vieții sufletești. Educarea voinței constituie un alt obiectiv al educației. Patimile sunt, după Sfântul Vasile, asemenea valurilor; dacă stai deasupra lor, vei fi un cârmaci sigur al vieții, dar dacă nu le stăpânești cu rațiune și statornicie, vei fi aruncat încoace și încolo, ca o corabie fără greutate și te vei îneca în „marea” păcatului. Patimile nu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
au avut loc migrări de populații. Migrațiile au frânat procesuldecentralizare. Imposibilitatea de a ține piept prin centralizare și forță armată migrărilor a dus la o altă formă de adaptare: izolarea în mici comunități, a căror dezvoltare era frânată substanțial de valurile migratoare. S-ar putea emite ipoteza că migrările au întârziat cu aproape un mileniu procesul de constituire a statelor române. În condițiile slăbirii influenței populațiilor migratoare, au apărut posibilități reale de constituire a statului român. După cum se poate observa, schema
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
A. C. Calotescu-Neicu îi află locul în antologiile ce se vor consacra, la noi, umorului, catrenului și autorilor de duh); G. Călinescu însuși rezerva „epigramistului” un paragraf în Istoria literaturii... Poetul pragului de veac, vetust, dispare, repede uitat, în schimb, în valul marelui lirism adus de anii interbelici. În Zale roșii (1919), grupase versuri așa-zis „eroice”; o ultimă plachetă, anodină, Aripi albe (1932), pretinde să exprime, în serbede pastișe, trăiri subtile și extaze mistice. Sub nume propriu ori sub varii, fanteziste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
400 400 400 2200 An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total Profituri nete cumulative 450 600 500 200 200 600 100 140 180 220 Caz 1A primul an de producție În vacanța fiscală Imp.la val.curentă Venit impozabil 0 0 100 300 400 400 400 400 400 400 2800 730 Caz 1B primul an cu profit În vacanța fiscală Venit impozabil 0 0 0 0 400 400 400 400 400 400 2400 590 Caz 1C
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
400 500 500 500 500 500 500 3200 Amortizări 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 1000 Profit -450 150 100 300 400 400 400 400 400 400 2200 Caz 2A Fără reportări ale pierderilor Imp.la val.curentă 0 0 100 300 400 400 400 400 400 400 2800 730 Caz 2B - Reportare a pierderilor pe 2 ani Neutilizat Înainte de al doilea an de deficit 0 0 450 150 0 0 0 0 0 0 Neutilizat Înainte de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
stabilirea costului mediu ponderat al capitalului. În scopul determinării, mai Întâi a costului capitalului propriu a fost construit tabelul nr. 4.11. Tabelul nr. 4.11 Determinarea costului acțiunilor ordinare Anul 2008 Anul 2009 SC1 1.Capital social (nr. acțiuni*val. nominală) 1.953.998 1.953.998 2.Dividende distribuite 3.670.923 1.009.604 3.Costul acțiunilor ordinare (rd2/rd1) 187,87% 51,67% SC2 1.Capital social (nr. acțiuni*val. nominală) 17.816.540 17.816.540
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
2009 SC1 1.Capital social (nr. acțiuni*val. nominală) 1.953.998 1.953.998 2.Dividende distribuite 3.670.923 1.009.604 3.Costul acțiunilor ordinare (rd2/rd1) 187,87% 51,67% SC2 1.Capital social (nr. acțiuni*val. nominală) 17.816.540 17.816.540 2.Dividende distribuite 111.154 213.799 3.Costul acțiunilor ordinare (rd2/rd1) 0,62% 1,20% SC3 1.Capital social (nr. acțiuni*val. nominală) 200.000 200.000 2.Dividende distribuite 47
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
87% 51,67% SC2 1.Capital social (nr. acțiuni*val. nominală) 17.816.540 17.816.540 2.Dividende distribuite 111.154 213.799 3.Costul acțiunilor ordinare (rd2/rd1) 0,62% 1,20% SC3 1.Capital social (nr. acțiuni*val. nominală) 200.000 200.000 2.Dividende distribuite 47.800 202.000 3.Costul acțiunilor ordinare (rd2/rd1) 23,90% 101,00% 354 Costul capitalului propriu, În cazul celor 3 (trei) societăți comerciale este concretizat prin distribuirea dividendelor În perioada
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În munții dușmani, la marea cetate ce n-o poate Încă cuprinde. Dar anului unu Îi urmează anul doi, și de va fi nevoie, anul o sută al luptei.... Cuvinte: străji = străjeri, paznici, santinele; meterez = Întăritură militară formată dintr-un val de pământ susținută de material lemnos; Tapae = localitate din sud-vestul Daciei, unde au avut loc bătălii mari Între daci și romani. . DIN VIAȚA DACILOR după Alexandru Vlahuță Demult, cu câteva mii de ani Înaintea noastră, trăia prin locurile acestea un
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de oșteni abia răzbate. În frunte merge un oștean călare ca să deschidă calea. După el vine un călăreț cu chipul rotund și privirea semeață. Calul lui e numai spumă. Stă drept În șa. Pletele Îi curg pe spatele Împlătoșat, ca valurile pârâului care Îi duce cine știe unde. Călărețul acesta este Ștefan cel Mare, voievodul Moldovei. Ce apă este asta ? Întreabă domnul Ștefan. E Putna, Măria ta - răspunde oșteanul din frunte. Mai mergem mult ? Cum poruncește Măria ta. Ajungând pe malurile Putnei, În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
El venea cu oaste multă și cu vâlvă mare, hotărât să sfarme - odată pentru totdeauna - cuibul acesta de viteji, care de-atâta timp stăteau străji nedormite la porțile Europei apusene și nu lăsau puterea Semilunei să-și Întindă mai departe valurile-i cotropitoare. Pentru fericirea poporului nostru, pe vremea aceea, Domn În Țara Românească era Mihai Viteazul, una din cele mai eroice figuri din istoria omenirii. Văzând el ce potop de oaste vine asupră-i și cugetând că o luptă În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
craiovean Ce nu-i pasă de sultan ? Auzit-ați de-un viteaz, Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel oltean Spuie valul dunărean Și codrul călugărean Câte lupte au privit, Câte oști au mistuit, Câți dușmani au prăpădit ! Poezie populară Cuvinte: Stambulul = fosta capitală a Turciei, azi orașul Istanbul a mistui = a distruge, a nimici MOȘTENIREA URMAȘILOR după Petru Dumitru Popescu Mihai
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de public și unele mesaje receptate. Sociologia a avut rolul ei În explozia socială din decembrie 1989. Maria Larionescu: Instaurarea comunismului a coincis cu o ruptură În cariera sociologiei ca știință cu vocație critică. Marginalizarea disciplinei s-a făcut În valuri de intensitate diferită de respingere, În funcție de factori de context extern și intern. În condițiile ,,Înghețului” ideologic stalinist, sociologia a fost eliminată dintre disciplinele didactice, prin Reforma Învățământului din 1948, desființată ca cercetare instituționalizată prin interzicerea Institutului Social Român și a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fost desființată. Ipoteza 1: Deși sociologia a fost „excomunicată” ca știință burgheză până la mijlocul anilor ’60, ea a continuat să funcționeze „În ilegalitate” Încă În perioada grea a anilor ’50. Sociologi de marcă din Școala de la București care au supraviețuit valului de teroare comunistă (H.H. Stahl, Traian Herseni, Xenia Costa-Foru, Lucia Apolzan, Pompiliu Caraion, G. Retegan, V.V. Caramelea, Al. Bărbat, Leon Țopa, Octavian Neamțu, G. Focșa, Vladimir Trebici etc.) au activat mai ales În institute de cercetare: Traian Herseni la Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și Wirth. Antropologul suedez Ulf Hannerz, În Exploring the City (1980), Însumează aspecte caracteristice studiilor urbane chicagoene, trasând noi perspective În investigațiile antropologiei urbane (de exemplu, studiul etnografic al orașului - Abbott, 1999, 13-14). O altă deschidere este cea reprezentată de valul revizionist (waves of revisionism), discursuri polemice care demonteză o serie de mituri referitoare la Chicago: Chicago nu este dominat de reforme sociale, nu e ateoretic, dogmatic calitativ etc. (În lucrarea lui Lee Harvey din 1987); Chicago exclude femeile (de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
2004. Chelcea, S. (2002). Opinia publică: gândesc masele despre ce și cum vor elitele? București: Editura Economică. Dogan, M. (2001). Trust-mistrust in European Democracies. Sociologie Românească, 1-4. Mărginean, I., Precupețu, I., Precupețu, M. (2001). România În cadrul celui de-al treilea val al democratizării. Sociologie Românească, 1-4. Miftode, V. (1995). Metodologia sociologică: metode și tehnici de cercetare sociologică. Galați: Editura Porto-Franco. Rotariu, T., Iluț, P. (2001). Ancheta sociologică și sondajul de opinie: teorie și practică. Iași: Editura Polirom. * * *, Democrația și tranziția socială
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]