29,866 matches
-
încheierea de suspendare a soluționării apelului nu este o hotărâre nedefinitivă, iar, pe de altă parte, o hotărâre judecătorească (încheierea de suspendare) nu poate fi calificată drept un act judecătoresc, de orice natură, teza finală a textului citat fiind alternativă ipotezei hotărârii nedefinitive și, prin urmare, aplicabilă situațiilor în care obiectul recursului este un alt act al instanței decât o hotărâre judecătorească nedefinitivă (conform art. 424 din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătorești sunt sentințe, decizii ori încheieri). 8. În acest
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
de "hotărâre", la care se referă prima teză a acestui articol, intră și încheierile, astfel cum sunt enumerate în art. 424 alin. (5) din Codul de procedură civilă, iar art. 414 alin. (1) instituie o cale de atac explicită pentru ipoteza întreruperii cursului judecății în ipoteza suspendării acestuia, teza a II-a a art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 , republicată, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 76/2012 , cu modificările și completările ulterioare, nu este aplicabilă
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
referă prima teză a acestui articol, intră și încheierile, astfel cum sunt enumerate în art. 424 alin. (5) din Codul de procedură civilă, iar art. 414 alin. (1) instituie o cale de atac explicită pentru ipoteza întreruperii cursului judecății în ipoteza suspendării acestuia, teza a II-a a art. 21 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 , republicată, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 76/2012 , cu modificările și completările ulterioare, nu este aplicabilă. Prin urmare, art. 21 din
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
Casație și Justiție se poate ivi și în fața completelor de judecată din cadrul curților de apel învestite cu judecarea recursurilor exercitate împotriva încheierilor de suspendare a judecății cauzei pronunțate de tribunale, ca instanțe de apel. 26. De asemenea trebuie relevată și ipoteza în care judecătoriile, tribunalele și curțile de apel soluționează cereri de reexaminare, soluțiile acestora fiind definitive și în care se poate pune problema suspendării judecării cererii de reexaminare și a posibilității atacării cu recurs a încheierii de suspendare. 27. În
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
alin. (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, se constată că, atunci când legiuitorul a instituit o derogare în ceea ce privește calea de atac exercitată împotriva încheierilor premergătoare, a prevăzut în mod expres că poate fi formulat apel/recurs, chiar și în ipoteza în care hotărârea asupra fondului este definitivă. În acest sens sunt și dispozițiile art. 406 alin. (6) și art. 421 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Împrejurarea că prin dispozițiile art. 53 alin. (1) din Codul de procedură civilă
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 414 alin. (1) teza I din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280502_a_281831]
-
pentru un model, o formulă sau o altă tehnică și la recalcularea rezultatelor prin utilizarea aceleiași metodologii. Un exemplu îl reprezintă verificarea valorilor contabile ale stocurilor prin verificarea intrărilor (cantități și costuri) și prin recalcularea stocurilor finale prin utilizarea acelorași ipoteze privind fluxul costurilor (de exemplu, utilizarea metodei primul intrat, primul ieșit). ... (3) În unele cazuri, se poate să nu fie posibilă verificarea unor explicații și informații cu caracter previzional până într-o perioadă viitoare sau chiar deloc. Pentru a ajuta
REGLEMENTĂRILE CONTABILE din 29 decembrie 2014 (*actualizate*) privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279300_a_280629]
-
nu fie posibilă verificarea unor explicații și informații cu caracter previzional până într-o perioadă viitoare sau chiar deloc. Pentru a ajuta utilizatorii să decidă dacă doresc să utilizeze respectivele informații, ar fi, în mod normal, necesar să se prezinte ipotezele fundamentale, metodele de compilare a informațiilor și alți factori și alte circumstanțe care susțin informațiile. ... Oportunitate 43. - Oportunitatea înseamnă că informațiile sunt disponibile factorilor decizionali pentru ca aceștia să ia decizii în timp util. În general, cu cât sunt mai vechi
REGLEMENTĂRILE CONTABILE din 29 decembrie 2014 (*actualizate*) privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279300_a_280629]
-
o explicație a tratamentului fiscal al elementelor pe care le conține; și (ii) valoarea contabilă care ar fi fost recunoscută în bilanț dacă imobilizările corporale nu ar fi fost reevaluate; c) atunci când instrumentele financiare sunt evaluate la valoarea justă: ... (i) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor și tehnicilor de evaluare, dacă valorile juste au fost determinate în conformitate cu prevederile pct. 121 alin. (1) lit. b); (ii) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de valoare incluse direct în contul
REGLEMENTĂRILE CONTABILE din 29 decembrie 2014 (*actualizate*) privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279300_a_280629]
-
valoare mai mare decât valoarea lor justă: - valoarea contabilă și valoarea justă a activelor individuale sau a grupărilor corespunzătoare ale acelor active individuale; și - motivele pentru care nu a fost redusă valoarea contabilă, inclusiv natura dovezilor care stau la baza ipotezei că valoarea contabilă va fi recuperată; d) valoarea indemnizațiilor acordate în exercițiul financiar membrilor organelor de administrație, de conducere și de supraveghere pentru funcțiile deținute de aceștia, precum și orice angajamente care au luat naștere sau sunt încheiate cu privire la pensiile acordate
REGLEMENTĂRILE CONTABILE din 29 decembrie 2014 (*actualizate*) privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279300_a_280629]
-
art. 82 din Legea nr. 393/2004 . Instituirea obligației aleșilor locali de a-și face publice interesele personale printr-o declarație pe propria răspundere are tocmai menirea de a evita starea de conflict de interese. Prin urmare, Curtea constată că ipotezele normative vizate de art. 75 din Legea nr. 393/2004 și art. 46 din Legea nr. 215/2001 sunt distincte, astfel încât nu va reține susținerile autorului excepției referitoare la existența unui paralelism legislativ în ceea ce privește "conflictul de interese". 19. "Interesul personal
DECIZIE nr. 664 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , art. 75 lit. a) şi f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279753_a_281082]
-
în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov referitor la interpretarea și aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluția instanței de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greșită, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate. Magistratul-asistent referă cu privire la obiectul recursului în interesul legii, precum și cu privire la faptul că la dosar au fost depuse hotărâri definitive contradictorii pronunțate de
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea recursului în interesul legii privind "interpretarea și aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluția instanței de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greșită, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate". 2. Recursul în interesul legii a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la 24 iunie 2015, formându-se Dosarul
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
declarat potrivit prevederilor art. 514 din Codul de procedură civilă de către Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov, rezultă că în practica instanțelor nu există un punct de vedere unitar cu privire la soluția pronunțată de instanța de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greșită, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii. 4. Astfel, unele instanțe au respins ca inadmisibilă calea de atac greșit declarată, apreciind că în cauză nu se poate face aplicarea dispozițiilor
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
respins ca inadmisibilă calea de atac greșit declarată, apreciind că în cauză nu se poate face aplicarea dispozițiilor art. 457 alin. (4) din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de urmat în situația recalificării căii de atac într-o ipoteză diferită de cea de față. 5. Dimpotrivă, alte instanțe au procedat la recalificarea căii de atac greșit formulate, reținând că prevederile art. 457 alin. (4) din Codul de procedură civilă nu îngrădesc dreptul judecătorului de a proceda la recalificarea căii
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
Dimpotrivă, alte instanțe au procedat la recalificarea căii de atac greșit formulate, reținând că prevederile art. 457 alin. (4) din Codul de procedură civilă nu îngrădesc dreptul judecătorului de a proceda la recalificarea căii de atac, limitându-l doar la ipoteza prevăzută de alin. (3) al aceluiași articol. III. Prevederile legale supuse interpretării Înaltei Curți de Casație și Justiție 6. Înalta Curte de Casație și Justiție este chemată să interpreteze, în vederea aplicării unitare, următoarele prevederi legale: Codul de procedură civilă Art.
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
calea de atac legală a fost corect menționată în dispozitivul hotărârii, s-a opinat în sensul respingerii acesteia ca inadmisibilă. În acest context s-a apreciat că art. 457 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă este aplicabil, în ipoteza în care hotărârea atacată prevede mențiuni inexacte referitoare la calea de atac. Dispozițiile art. 152 din Codul de procedură civilă permit calificarea căii de atac în condițiile în care se poate reține o eroare în denumirea cererii. Însă, acest text
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
alin. (4) din Codul de procedură civilă reglementează procedura de urmat în situația recalificării căii de atac incorect indicate în sentința atacată, această soluție fiind alternativă față de cea reglementată de art. 457 alin. (3) din Codul de procedură civilă. În ipoteza supusă dezbaterii nu se poate face aplicarea prevederilor art. 457 alin. (4) din Codul de procedură civilă, deoarece o astfel de procedură ar conduce la consecința ca partea aflată în culpa procesuală de a nu fi exercitat calea de atac
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
adversă. 8. O altă soluție este în sensul recalificării căii de atac greșit formulate. Prevederile art. 457 alin. (4) din Codul de procedură civilă nu îngrădesc dreptul judecătorului de a proceda la recalificarea căii de atac, limitându-l doar la ipoteza prevăzută de alin. (3) al aceluiași articol, respectiv atunci când calea de atac a fost greșit formulată, în considerarea mențiunii inexacte din dispozitivul hotărârii atacate. Practic, art. 457 alin. (4) din Codul de procedură civilă reglementează situația exercitării unei alte căi
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
procedură civilă, calea de atac este respinsă ca inadmisibilă și atunci când, în pofida mențiunii corecte făcute de judecător, partea a exercitat o altă cale de atac decât cea legală ori a exercitat o cale de atac neprevăzută de lege; în această ipoteză, însă, judecătorul nu va putea respinge în mod automat calea de atac ca inadmisibilă, ci va fi obligat să facă aplicarea dispozițiilor art. 152 din Codul de procedură civilă, soluția inadmisibilității urmând a fi pronunțată numai dacă, în urma recalificării, calea
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
a reținut că prevederile art. 457 alin. (4) din Codul de procedură civilă au un domeniu de aplicare mai larg decât cel al dispozițiilor art. 457 alin. (3) din același cod, astfel încât această normă își va găsi aplicarea și în ipoteza în care partea, din neștiință sau din lipsă de pregătire, denumește greșit calea de atac formulată, deși în hotărârea atacată a fost menționată corect calea de atac prevăzută de lege, caz în care, potrivit art. 152 din Codul de procedură
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
Opinia judecătorilor-raportori 14. Judecătorii-raportori au apreciat că dispozițiile art. 457 alin. (4) din Codul de procedură civilă nu sunt aplicabile dacă partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate; în ipoteza în care partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate, instanța de control judiciar va respinge ca inadmisibilă calea de atac neprevăzută de lege, potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
declarat potrivit prevederilor art. 514 din Codul de procedură civilă, de către Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov, rezultă că în practica instanțelor nu există un punct de vedere unitar cu privire la soluția pronunțată de instanța de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii, dar opiniile diferite nu vizează interpretarea și aplicarea art. 457 din Codul de procedură civilă în întregul său, ci, în special
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
cauzelor respective. 16. Asupra fondului sesizării cu recurs în interesul legii Autorul sesizării a constatat că există practică neunitară în ceea ce privește interpretarea și aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă, cu referire la soluția instanței de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac neprevăzută de lege, diferită de cea corect menționată în dispozitivul hotărârii atacate. Din analizarea celor două opinii aflate în conflict reiese că prevederile legale care au fost interpretate diferit au fost, de
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
reglementării." Potrivit alin. (1) și (2) ale art. 48 din Legea nr. 24/2000 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, intitulat " Alineatul": "(1) În cazul în care din dispoziția normativă primară a unui articol decurg, în mod organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate în alineate distincte, asigurându-se articolului o succesiune logică a ideilor și o coerență a reglementării. (2) Alineatul, ca subdiviziune a articolului, este constituit, de regulă, dintr-o singură propoziție sau frază, prin care se
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]
-
vor fi prezentate în alineate distincte, asigurându-se articolului o succesiune logică a ideilor și o coerență a reglementării. (2) Alineatul, ca subdiviziune a articolului, este constituit, de regulă, dintr-o singură propoziție sau frază, prin care se reglementează o ipoteză juridică specifică ansamblului articolului (...)". ... Astfel, din dispoziția normativă primară a unui articol trebuie să decurgă, în mod organic, mai multe ipoteze juridice prezentate în alineate distincte, asigurându-se articolului o succesiune logică a ideilor și o coerență a reglementării. Alineatul
DECIZIE nr. 19 din 24 octombrie 2016 privind examinarea recursului în interesul legii referitor la interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 457 din Codul de procedură civilă - soluţia instanţei de control judiciar în ipoteza în care partea exercită o cale de atac greşită, diferită de cea corect menţionată în dispozitivul hotărârii atacate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279759_a_281088]