KorAP: Find »[drukola/base=jurisprudență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1052 1053 1054 ...1140 >

28,495 matches

Corola-website/Law/279777_a_281106

a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat și nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. VII. Jurisprudența Curții Constituționale 33. În urma verificărilor efectuate se constată că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat în numeroase cazuri asupra conformității prevederilor art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 , cu modificările și completările

DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279777_a_281106]
de proprietate privată, dar și prin raportare la prevederile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție. 34. Curtea Constitu��ională s-a pronunțat constant, în jurisprudența sa, în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 , cu modificările și completările ulterioare, edificatoare fiind, în acest sens: Decizia nr. 200 din 3 aprilie 2014

DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279777_a_281106]
din 4 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 8 ianuarie 2015; Decizia nr. 110 din 3 martie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 6 mai 2016. VIII. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului 35. Prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat, față de marja de apreciere a statului român și garanțiile instituite prin Legea nr.

DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279777_a_281106]
aduce modificări esențiale în privința acestora, de natură a genera o încălcare a principiului neretroactivității legii civile. 61. Așadar, aplicarea imediată a legii noi în domeniul propriu de activitate, cu privire la situațiile pendinte, nu aduce atingere principiului neretroactivității. Relativ la acest aspect, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii

DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279777_a_281106]
unui drept câștigat, deoarece actul respectiv, deși finalizează o etapă a procesului de reconstituire a dreptului de proprietate, conferă doar vocația la obținerea de măsuri reparatorii, și nu dobândirea efectivă în patrimoniul acesteia a unei măsuri reparatorii concrete. 64. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale garantează, în substanță, dreptul de proprietate, însă interpretarea acestuia este în sensul că impune autorităților naționale să asigure

DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279777_a_281106]
constituie eo ipso o discriminare, dat fiind faptul că nu orice diferență de tratament semnifică, în mod automat, încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituția României sau a celor convenționale relative la interzicerea discriminării. În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului*8), potrivit căreia tratamentul diferențiat al persoanelor aflate în situații similare este considerat a fi discriminatoriu dacă nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, dacă nu urmărește un obiectiv legitim sau dacă nu există o

DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279777_a_281106]
Corola-website/Law/279805_a_281134

de conducere al Curții de Apel Constanța pentru susținerea recursului în interesul legii, inclusiv sub aspectul admisibilității. Reprezentantul Colegiului de conducere al Curții de Apel Constanța susține că recursul în interesul legii formulat este admisibil, în raport cu practica neunitară dovedită cu jurisprudența atașată cererii de sesizare, și pune concluzii pentru admiterea recursului și pronunțarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor legale vizate, referitor la natura raporturilor juridice dintre primar/viceprimar și unitatea administrativ-teritorială, precum și la

DECIZIE nr. 16 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , art. 55 din Legea nr. 393/2004 , art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279805_a_281134]
întrucât, atunci când legiuitorul a înțeles să confere acestor instanțe competența de a soluționa anumite litigii în legătură cu mandatele acestor aleși locali a prevăzut acest aspect în mod expres în cuprinsul Legii nr. 215/2001 și al Legii nr. 393/2004 . V. Jurisprudența Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții de Justiție a Uniunii Europene 19. În jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a

DECIZIE nr. 16 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , art. 55 din Legea nr. 393/2004 , art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279805_a_281134]
aspect în mod expres în cuprinsul Legii nr. 215/2001 și al Legii nr. 393/2004 . V. Jurisprudența Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții de Justiție a Uniunii Europene 19. În jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene nu au fost identificate decizii relevante. VI. Doctrina 20. În doctrina de specialitate s-a susținut, aproape

DECIZIE nr. 16 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , art. 55 din Legea nr. 393/2004 , art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279805_a_281134]
a analizat sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța din perspectiva cerințelor de formă impuse de dispozițiile art. 515 din Codul de procedură civilă, apreciind că în cauză nu a fost făcută dovada caracterului neunitar al jurisprudenței privind toate categoriile de litigii generate de raporturile juridice în discuție, față de problemele de drept deduse analizei. 26. Pe fondul problemelor supuse dezbaterii, prin raport se apreciază că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1, art. 231 și

DECIZIE nr. 16 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , art. 55 din Legea nr. 393/2004 , art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279805_a_281134]
soluționate în mod diferit, prin hotărâri judecătorești definitive, pronunțate de mai multe instanțe judecătorești de pe teritoriul țării. 28. Așa cum s-a susținut și în raportul întocmit în cauză, deși nu s-au atașat copii de pe hotărâri judecătorești care să reflecte jurisprudența asupra tuturor categoriilor de litigii ce pot fi supuse analizei, acest aspect de inadmisibilitate poate fi înlăturat prin pronunțarea unei soluții de principiu, solicitată de altfel prin sesizare, ca urmare a reformulării problemelor de drept aduse în fața Înaltei Curți de

DECIZIE nr. 16 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , art. 55 din Legea nr. 393/2004 , art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279805_a_281134]
viceprimarilor scopului pentru care aceștia au fost aleși, de a gestiona treburile publice ale comunității locale. b) Raporturile juridice în cauză nu se circumscriu unei calificări din materia Codului civil, ca fiind raporturi juridice civile. ... 39. Mandatul civil, reținut în jurisprudența anexă, nu poate fi reținut, pe de o parte dat fiind obiectul său, iar, pe de altă parte, cum s-a și subliniat în doctrină, deși în cadrul raporturilor civile mandatarul este obligat să acționeze în limitele însărcinărilor primite de la mandant

DECIZIE nr. 16 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , art. 55 din Legea nr. 393/2004 , art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279805_a_281134]
care este similară drepturilor salariale din materia dreptului muncii în cazul anulării unei decizii de desfacere a contractului individul de muncă; potrivit art. 34 din Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009 (reținut în jurisprudența atașată/similar art. 30 din Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010 ), soluționarea contestațiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază individuale, a sporurilor, a premiilor și a altor drepturi care se acordă potrivit acestei legi

DECIZIE nr. 16 din 26 septembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 1, art. 231 şi art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 , art. 55 din Legea nr. 393/2004 , art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004 şi art. 109 din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279805_a_281134]
Corola-website/Law/279792_a_281121

și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat și nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. IX. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate hotărâri cu privire la problemele de drept a căror dezlegare se solicită, astfel de cauze neintrând în sfera de competență a instanței supreme. B. Curțile

DECIZIE nr. 33 din 24 octombrie 2016 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279792_a_281121]
Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu s-a verificat și nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. IX. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate hotărâri cu privire la problemele de drept a căror dezlegare se solicită, astfel de cauze neintrând în sfera de competență a instanței supreme. B. Curțile de apel și tribunalele: 22. La solicitarea

DECIZIE nr. 33 din 24 octombrie 2016 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279792_a_281121]
căror dezlegare se solicită, astfel de cauze neintrând în sfera de competență a instanței supreme. B. Curțile de apel și tribunalele: 22. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, majoritatea curților de apel au comunicat că nu au identificat jurisprudență în materia supusă dezbaterii; singurele instanțe care au transmis jurisprudență și/sau puncte de vedere cu privire la chestiunile de drept ce fac obiectul sesizării sunt curțile de apel București, Constanța, Craiova, Galați, Suceava și Târgu Mureș și tribunalele Harghita, Mureș, Cluj

DECIZIE nr. 33 din 24 octombrie 2016 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279792_a_281121]
de competență a instanței supreme. B. Curțile de apel și tribunalele: 22. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, majoritatea curților de apel au comunicat că nu au identificat jurisprudență în materia supusă dezbaterii; singurele instanțe care au transmis jurisprudență și/sau puncte de vedere cu privire la chestiunile de drept ce fac obiectul sesizării sunt curțile de apel București, Constanța, Craiova, Galați, Suceava și Târgu Mureș și tribunalele Harghita, Mureș, Cluj, Sălaj, Brașov, Dolj, Gorj și Vrancea. 23. Din analiza jurisprudenței

DECIZIE nr. 33 din 24 octombrie 2016 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279792_a_281121]
jurisprudență și/sau puncte de vedere cu privire la chestiunile de drept ce fac obiectul sesizării sunt curțile de apel București, Constanța, Craiova, Galați, Suceava și Târgu Mureș și tribunalele Harghita, Mureș, Cluj, Sălaj, Brașov, Dolj, Gorj și Vrancea. 23. Din analiza jurisprudenței și a punctelor de vedere transmise de instanțe se desprind următoarele concluzii cu privire la orientarea instanțelor judecătorești în soluționarea chestiunilor de drept în discuție: a) - în opinia judecătorilor din cadrul Secției a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări

DECIZIE nr. 33 din 24 octombrie 2016 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279792_a_281121]
31 martie 2015, Curtea de Apel Constanța - Secția I civilă a reținut aplicarea Legii nr. 124/2014 cu argumentul că prejudiciul s-a constatat de către Curtea de Conturi anterior intrării în vigoare a acestui act normativ; d) - orientarea majoritară a jurisprudenței Curții de Apel Craiova este în sensul că exonerarea de la plata sumelor reprezentând venituri de natură salarială, pe care personalul prevăzut la art. 1 trebuie să le restituie drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituții cu

DECIZIE nr. 33 din 24 octombrie 2016 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279792_a_281121]
2009 , cu modificările ulterioare, cât și ulterior, conform legislației în domeniul salarizării" (Sentința nr. 522 din 7 aprilie 2016, pronunțată de Tribunalul Harghita, definitivă prin Decizia nr. 475 din 20 septembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș). ... X. Jurisprudența Curții Constituționale 24. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 124/2014 , prin Decizia nr. 760 din 5 noiembrie 2015 *1), respingând excepția de neconstituționalitate, ca neîntemeiată; de asemenea, prin Decizia nr. 322 din 30

DECIZIE nr. 33 din 24 octombrie 2016 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279792_a_281121]
alin. (2) din Legea nr. 124/2014 , ca inadmisibilă. *1) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 23 februarie 2016. *2) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 1 iulie 2015. ────────── XI. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene 25. În jurisprudența instanțelor europene nu au fost identificate hotărâri relevante pentru soluționarea problemelor de drept a căror dezlegare se solicită. XII. Raportul asupra chestiunilor de drept

DECIZIE nr. 33 din 24 octombrie 2016 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279792_a_281121]
Partea I, nr. 138 din 23 februarie 2016. *2) Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 1 iulie 2015. ────────── XI. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene 25. În jurisprudența instanțelor europene nu au fost identificate hotărâri relevante pentru soluționarea problemelor de drept a căror dezlegare se solicită. XII. Raportul asupra chestiunilor de drept 26. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă

DECIZIE nr. 33 din 24 octombrie 2016 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) şi art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279792_a_281121]
Corola-website/Law/279838_a_281167

prin introducerea unei cereri de chemare în judecată ori de arbitrare, chiar dacă cererea a fost introdusă la o instanță judecătorească, ori la un organ de arbitraj, necompetent; ... c) printr-un act începător de executare. [...]" ... 34. Guvernul a prezentat exemple de jurisprudență pentru a arăta că o acțiune civilă întemeiată pe dispozițiile generale privind răspunderea civilă delictuală poate fi formulată după încetarea urmăririi penale și după expirarea termenului de prescripție extinctivă de trei ani. Cu toate acestea, niciuna din cele șase hotărâri

HOTĂRÂRE din 14 iunie 2016 în Cauza Dragomir împotriva României. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279838_a_281167]
efectuate în fața instanțelor naționale și a Curții. Aceasta a depus dovada plății onorariului de expert care a redactat raportul de expertiză din 2004, în cadrul anchetei penale. 60. Guvernul a solicitat Curții să respingă aceste pretenții ca fiind nejustificate. 61. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant are dreptul la rambursarea cheltuielilor de judecată numai în măsura în c are s-a stabilit caracterul real, necesar și rezonabil al acestora [a se vedea, de exemplu, Iatridis împotriva Greciei (satisfacție echitabilă) (MC), nr. 31.107/96

HOTĂRÂRE din 14 iunie 2016 în Cauza Dragomir împotriva României. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279838_a_281167]
Corola-website/Law/279177_a_280506

Curții Constituționale nr. 1.532D/2015. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 9 septembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 23.701/3/2014**, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de

DECIZIE nr. 613 din 4 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/279177_a_280506]