27,707 matches
-
patîv" - credință, respect și încredere reciprocă, precum și conservarea stării de puritate a „phralipen”-ului, cu sentimentul definitoriu al frăției, împărtășirea suferinței spirituală și trupească; "baxt" - noroc, soartă pozitivă în viața celor care respectă normele „phralipen”-ului și „patîv”-ului, în opoziție cu "bibaxt" - nenoroc, neșansă, ghinion, care apare în lipsa primelor două - "phralipen" și "patîv". "Erdelezii" celebrează venirea primăverii și reprezintă una dintre cele mai importante sărbători pentru romii din spațiul balcanic. Paștele este sărbătoarea pe care romii creștini o „împărtășesc” și
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
carierei sale, pe care neavând tăria de a o recunoaște, își justifica gestul prin rațiuni considerate de el morale și politice. "„În realitate rațiunile erau determinate de ambiții personale, urmărind o carieră rapidă.”" Participarea la acțiunile „"Dizidenței"” liberale și ale „"Opoziției Unite"” În următorii ani, Take Ionescu și gruparea „Dizidența” s-a menținut pe o linie antiguvernamentală, fără însă a se alia cu opoziția conservatoare. La 15 noiembrie 1887, acasă la Take Ionescu, a avut loc întrunirea de constituire a ceea ce
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
rațiunile erau determinate de ambiții personale, urmărind o carieră rapidă.”" Participarea la acțiunile „"Dizidenței"” liberale și ale „"Opoziției Unite"” În următorii ani, Take Ionescu și gruparea „Dizidența” s-a menținut pe o linie antiguvernamentală, fără însă a se alia cu opoziția conservatoare. La 15 noiembrie 1887, acasă la Take Ionescu, a avut loc întrunirea de constituire a ceea ce s-a numit în epocă „Opoziția Unită”, având ca scop imediat răsturnarea guvernului Ion Brătianu. Aceasta era o adunătură eterogenă formată din opozanții
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Ionescu și gruparea „Dizidența” s-a menținut pe o linie antiguvernamentală, fără însă a se alia cu opoziția conservatoare. La 15 noiembrie 1887, acasă la Take Ionescu, a avut loc întrunirea de constituire a ceea ce s-a numit în epocă „Opoziția Unită”, având ca scop imediat răsturnarea guvernului Ion Brătianu. Aceasta era o adunătură eterogenă formată din opozanții liberali de toate nuanțele (Take Ionescu, Fleva, Arion, Djuvara, Lecca), foștii junimiști trecuți de partea lui Lascăr Catargiu (frații Negruzzi, Vasile Pogor, Dumitru
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Petre Carp (Maiorescu, Marghiloman, Laurian, Stroici și Nica). La 19 decembrie 1887, Ion C. Brătianu a dizolvat Parlamentul ca urmare a expirării mandatului legal de 4 ani, și în urma alegerilor din 25 ianuarie 1888, guvernul obține din nou majoritatea, dar „Opoziția Unită” va reuși să obțină un număr de 54 de locuri, majoritatea fruntașilor opoziției reușind să intre în Parlament cu toate presiunile și mașinațiunile guvernului. La 23 martie 1888, în urma represiunii violente a manifestațiilor Opoziției Unite dar și a izbucnirii
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Brătianu a dizolvat Parlamentul ca urmare a expirării mandatului legal de 4 ani, și în urma alegerilor din 25 ianuarie 1888, guvernul obține din nou majoritatea, dar „Opoziția Unită” va reuși să obțină un număr de 54 de locuri, majoritatea fruntașilor opoziției reușind să intre în Parlament cu toate presiunile și mașinațiunile guvernului. La 23 martie 1888, în urma represiunii violente a manifestațiilor Opoziției Unite dar și a izbucnirii și răspândirii cu repeziciune a unor revolte țărănești, guvernul Ion C. Brătianu își prezintă
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
obține din nou majoritatea, dar „Opoziția Unită” va reuși să obțină un număr de 54 de locuri, majoritatea fruntașilor opoziției reușind să intre în Parlament cu toate presiunile și mașinațiunile guvernului. La 23 martie 1888, în urma represiunii violente a manifestațiilor Opoziției Unite dar și a izbucnirii și răspândirii cu repeziciune a unor revolte țărănești, guvernul Ion C. Brătianu își prezintă demisia. Pentru calmarea situației, regele Carol I va însărcina pe junimistul Theodor Rosetti să formeze un guvern de moderați. Take Ionescu
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
sau „"om fatal care lasă în urma sa doar ruine”", el a reușit să câștige alegerile obținând 406 voturi dintr-un total de 780. După restabilirea ordinii în țară, în septembrie 1888, Parlamentul este dizolvat și se organizează din nou alegeri. Opoziția Unită, care își atinsese ținta, debarcarea guvernului Brătianu, se dezmembrează. Conservatorii conduși de Lascăr Catargiu aliați cu gruparea liberală condusă de George Vernescu, obțin majoritatea. Take Ionescu reușește, tot ca liberal disident, să fie din nou ales în același colegiu
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Craiova. Perioada 1888-1891 a fost una de instabilitate politică, electoratul fiind chemat de trei ori la urne și cinci guverne perindându-se la cârma țării. Și pentru Take Ionescu perioada a fost una dificilă. El a realizat că după destrămarea „Opoziției Unite”, dizidența liberală de care aparținea ajunsese într-o fundătură politică. La alegerile din 1891 nu mai reușește să intre în parlament. Trebuia să ia o decizie și nu avea decât două posibilități: să se reîntoarcă în Partidul Național Liberal
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
ministru, Dimitrie A. Sturza. "Legea clerului mirean, dorită de guvernarea conservatoare, aducea bisericii avantaje și dezavantaje. Punea ordine în chestiuni nereglementare de când veacul. În același timp, consfințea dependența bisericii de stat. Iosif Gheorghian, mitropolit al Țării Românești și apropiat al opoziției liberale, n-a fost de acord cu adoptarea legii în varianta propusă de guvern. Astfel, a demisionat din înalta demnitate. Take Ionescu și guvernul conservator au pornit să caute un prelat mai sensibil la inițiativele puterii. L-au găsit în
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
că "„a fost cel dintâi om politic în Țara Românească care, fără nume sonor, avere, relații de familie, îndrăznește în contra voinței unui suveran autoritar și cu prestigiu, cum era regele Carol I, să întemeieze un partid și să recolteze în opoziție succese fără precedent. Puțini oameni politici în Țara Românească au avut parte de partizani devotați până la fanatism ca Take Ionescu.”" În aceeași măsură, el a avut și contestatari vehemenți și adversari politici implacabili. Aristocraticul Petre Carp îl considera un om
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
părea argint. Am pus mâna în toate operațiunile și totul mi se pare că a ieșit așa cum trebuia.” Pe 15 septembrie 2010, Pratchett și alte 54 personalități publice au semnat o scrisoare deschisă, publicată în ziarul "The Guardian", exprimându-și opoziția împotriva vizitei papei Benedict al XVI-lea în Marea Britanie, argumentând că acesta a condus și a permis încălcarea globală a drepturilor omului. În scrisoare se afirma că „statul condus de papă a refuzat să recunoască numeroase tratate importante legate de
Terry Pratchett () [Corola-website/Science/297460_a_298789]
-
aceleași ca și cele din Parlamentul Șerbiei (Partidul Democrat-G17 Plus și Partidul Social al Serbiei-Partidul Pensionarilor Uniți din Șerbia cu suport de la Partidul Democrat Liberal, iar în proporții similare cu Partidul Radical Sârb și Partidul Democratic al Serbiei-Serbia Nouă în opoziție. Fiind capitala, orașul Belgrad găzduiește și Adunarea Națională, Guvernul împreună cu agențiile sale și 64 de ambasade străine. Orașul este împărțit în 17 municipii. Cele mai multe municipii sunt situate în partea de sud a râului Sava și a Dunării, în regiunea Šumadija
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
fraudă electorală. În 2004, Viktor Ianukovici, pe atunci prim ministru, a fost declarat câștigător al alegerilor prezidențiale, care au fost fraudate masiv, după cum a constatat și Curtea Supremă de Justiție a Ucrainei. Rezultatele au cauzat nemulțumiri și demonstrații în favoarea candidatului opoziției, Viktor Iușcenko, care a contestat rezultatele și a condus Revoluția Portocalie. În urma repetării alegerilor, Viktor Iușcenko a devenit președinte și Iulia Timoșenko prim ministru, iar Viktor Ianukovici a rămas în opoziție. Cu o suprafață de și cu o ieșire la
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
Ucrainei. Rezultatele au cauzat nemulțumiri și demonstrații în favoarea candidatului opoziției, Viktor Iușcenko, care a contestat rezultatele și a condus Revoluția Portocalie. În urma repetării alegerilor, Viktor Iușcenko a devenit președinte și Iulia Timoșenko prim ministru, iar Viktor Ianukovici a rămas în opoziție. Cu o suprafață de și cu o ieșire la mare în lungime de , Ucraina este a patruzeci și patra țară din lume ca suprafață. Este a doua țară din Europa ca suprafață, după Rusia europeană. La nord, Ucraina se învecinează
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
, sau pur și simplu Calvin ( n. 10 iulie 1509, Noyon — d. 27 mai 1564, Geneva) a fost un reformator religios francez. Alături de Martin Luther, a fost unul din inițiatorii Reformei protestante, în opoziție cu anumite dogme și rituri ale Bisericii Catolice romane. Calvin a dezvoltat o doctrină - Calvinismul - relativ diferită de aceea a lui Luther, în special în ceea ce privește practicarea cultului, considerată o radicalizare a luteranismului. s-a născut cu numele de Jean Cauvin
Jean Calvin () [Corola-website/Science/297534_a_298863]
-
clerul continuă să fie imoral și ignorant, iar papii și cardinalii erau corupți. Papii din timpul renașterii erau susținători ai culturii, astfel, au recurs la fiscalitate excesivă și la "indulgențe" pentru a finanța artiști, generând urmări negative asupra bisericii, ca opoziție și contestări. Adepții reformei vor fi iconoclaști, privind arta ca pe un lux inutil, un obstacol în calea comunicării directe dintre credincios și divinitate. Biserica era criticată și pentru bogăția excesivă și pentru luxul personal al prelaților. Biserica susținea bipolaritatea
Reforma Protestantă () [Corola-website/Science/297535_a_298864]
-
și „germanizare” au fost folosite cu referire la Monarhia Habsburgică în special în spațiul slavilor de sud începâd cu 1918, chiar mai accentuat după 1945, și au rămas în memoria publică și în discursul oficial până la sfârșitul secolului XX. În opoziție cu această viziune, Winston Churchill considera distrugerea Austro-Ungariei drept o mare tragedie, deoarece vreme de sute de ani această monarhie a făcut posibile avantajele comerțului și ale siguranței, ale păcii și ale vieții în comun pentru un mare număr de
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
una economica și mai ales politică. În 1598, regele Henric al IV-lea (1589-1610) a dat, prin , libertăți parțiale de cult protestanților. Ludovic al XIII-lea (1610-1643) și miniștrii săi, Richelieu și Mazarin, au fost obligați să se confrunte cu opoziția nobilimii dornice să-și redobândească vechile privilegii. În aceeași perioadă, Franța a ieșit victorioasă din mai multe războaie (între care Războiul de Treizeci de Ani) și a început să-și formeze un , în principal, în , în Antile și pe drumul
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
care s-a încoronat, în 1852, împărat . Dacă primii ani ai celui de al Doilea Imperiu au fost ani de regim autoritar, Napoleon al III-lea a imprimat o direcție liberală, în 1860, și nu a mai împiedicat formarea unei opoziții politice, concomitent cu dezvoltarea accelerată a industriei și căilor ferate. Înfrângerea Franței în fața unei Germanii în curs de unificare, în 1870-1871, a fost un dublu punct de cotitură în istoria țării: împăratul a capitulat,în 2 septembrie 1870, la Sedan
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
la nivel declarativ, organizat ca organism provizoriu al exercitării puterii, a hotărât să se transforme în partid politic. Întrucât acesta era format în principal din al doilea eșalon al fostului PCR, au izbucnit proteste anti-FSN, aprobate de partidele politice de opoziție Partidul Național Liberal (PNL) și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD). În replică, Iliescu a lansat o chemare către „clasele muncitoare” să sprijine FSN împotriva „forțelor fasciste, care încearcă să destabilizeze țara”. Acest îndemn a dus la declanșarea Primei Mineriade
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
o chemare către „clasele muncitoare” să sprijine FSN împotriva „forțelor fasciste, care încearcă să destabilizeze țara”. Acest îndemn a dus la declanșarea Primei Mineriade, atunci când minerii din Valea Jiului, conduși de Miron Cozma, au sosit în București și au reprimat demonstrațiile opoziției democratice. Cu toate acestea, liderii FSN au acceptat să împartă puterea cu partidele de opoziție până la alegeri. Astfel, la 13 februarie 1990, Iliescu este ales Președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, un organism creat pentru a prelua puterile prezidențiale
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
țara”. Acest îndemn a dus la declanșarea Primei Mineriade, atunci când minerii din Valea Jiului, conduși de Miron Cozma, au sosit în București și au reprimat demonstrațiile opoziției democratice. Cu toate acestea, liderii FSN au acceptat să împartă puterea cu partidele de opoziție până la alegeri. Astfel, la 13 februarie 1990, Iliescu este ales Președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională, un organism creat pentru a prelua puterile prezidențiale în stat și în care au fost incluși reprezentanți ai tuturor partidelor politice apărute după
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
o îndelungată perioada de tranziție a țării spre democrație. Iliescu a beneficiat de sprijinul guvernului, dominat de Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), aflat într-o coaliție cu câteva grupări comuniste și naționaliste (PRM, PUNR, PSM denumite de presa de opoziție „Patrulaterul Roșu” pentru rezistența opusă oricăror reforme profunde). În 1996, candidează pentru un nou mandat, din partea PDSR. În turul 1 s-a clasat pe primul loc, cu 47,34% din opțiunile de vot, fiind depășit în turul 2 de Emil
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
secrete. A devenit prim-ministru în 1994, dar a fost rapid demis, deoarece unul dintre partidele majorității sale ("Lega Nord", î.r. Liga Nord) a încetat să-l mai susțină. Stabilindu-se o nouă majoritate de centru-stânga, coaliția partidelor de opoziție (acum cu Lega Nord) l-a înlocuit. A fost și acuzat de practici afaceriste ilicite. În 1996, coaliția interimară, formată din Lega Nord și formațiuni de centru-stânga a fost înlocuită, prin noi alegeri politice, de un guvern de centru-stânga (fără
Silvio Berlusconi () [Corola-website/Science/296697_a_298026]