27,148 matches
-
regulat târgurile săptămânale. În localitate au funcționat 3 unități bancare: Casa de Economii a Districtului Chioar, Casa de Economii Chioreana și Banca de Comerț. Dezvoltarea economică este dovedită și de faptul că la începutul secolului al XIX-lea avea gară, poștă și telegraf. Mai există un spital comunal, o bibliotecă comunală și de plasă, precum și un centru de pompieri. În perioada interbelică funcționau prese de ulei, mori, precum și 3 manufacturi din industria pielăriei și confecțiilor. Șomcuta Mare a fost și un
Șomcuta Mare () [Corola-website/Science/300095_a_301424]
-
urcă pe malul stâng al Buzăului și apoi pe valea Slănicului, legând de Mărăcineni și Buzău comune ca Cernătești, Mânzălești și Lopătari, continuând printr-un traseu dificil, greu practicabil, spre Gura Teghii. Comuna Mărăcineni se învecinează la nord-est cu Comuna Poșta Câlnău, la est cu Comuna Vadu Pașii, la sud cu Municipiul Buzău, la vest cu Comuna Vernești iar la nord-vest cu Comuna Săpoca. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mărăcineni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
Timișoara, Craiova, Brașov și Constanța. Definite cu A, urmat de un număr. Din octombrie 2016, se află în folosință 732 km de autostradă. Pentru autostrăzile și drumurile naționale din România, dreptul de circulație se plătește în orice subunitate CNADNR, la Poșta Română sau în mai multe benzinării și firme distribuitoare. Sumele provenite din despagubiri se fac venituri extra bugetare ale Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) și reprezintă o sumă egală cu tariful pe un an, în funcție de
Rețeaua rutieră din România () [Corola-website/Science/300222_a_301551]
-
a zăcământului aurifer. Noua localitate este prevăzut a se dezvolta pe o suprafață de aproape 60 de hectare, în prima etapă, cu posibilitate de a se extinde. Proiectul companiei cuprinde construcții noi, cum ar fi: primărie, biserică, dispensar, farmacie, poliție, poștă, bancă, centru cultural, muzeu, pavilion deschis, pavilion deschis-piață comercială, școală primară, gimnaziu, grădiniță, creșă, hotel, cafenea, magazin mixt, magazin sătesc, locuințe colective, locuințe unifamiliale, zonă târg, acces parcare subterană, piață și alei pietonale, sală de sport, teren de fotbal, loc
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
numește "eternitatea" și într-o societate care se numește "umanitatea". Ideea de a inventa acest ținut mitic, în care criticii literari au văzut alegoria Sudului american, i-a venit în urma unui vis, în care a văzut un timbru emis de Poșta Yoknopatawpha. Numele său are evidente rezonanțe indiene. În urma unei crize cardiace, marele scriitor moare la 6 iulie 1962. ""Sartre care a găsit în" "Zgomotul și furia" " o mai mare semnificație universală decât a bănuit Malraux în " "Sanctuar", "a considerat opera
William Faulkner () [Corola-website/Science/301542_a_302871]
-
a fost nevoit să-și assume treptat noile funcții guvernamentale, respingând politica de conciliere a lordului North. La 19 iulie, a numit comisari pentru a negocia tratate de pace cu indienii , și la 26 iulie, a înființat un Departament al Poștelor în frunte cu Benjamin Franklin. John Adams îi scria lui James Warren că stăpânirea britanică avea să revină îndată ce vor auzi de victoria de la Lexington, despre starea de spirit din New York și Philadelphia, despre trăinicia Uniunii Coloniilor, pentru evitarea dicordiei
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
că în 1241, în urma mării năvăliri tătare, acest sat împreună cu Doba au fost pustiite. A avut și un castel al carui ruine datează din secolul 18 și care se mai regăsesc în puține locuri pe malurile râului Crasna. Localitatea are poștă, telegraful este la Sătmârel iar stația de cale ferată este tot la Satmarel. Populația satului Decebal, conform datelor de la recensământul populației din 2002 era 1.103 locuitori. În anul 1930 polulația localității era de 1.436 de locuitori, dintre care
Decebal, Satu Mare () [Corola-website/Science/301761_a_303090]
-
La 22 septembrie 1895 se pune în funcțiune și calea ferata între cele două orașe. În 1878, în împrejurările Războiului de independență din 1877-1878 se inaugurează spitalul local. Orașul devine reședința de subprefectura și e dotat cu un oficiu de poștă și telegraf, apoi cu o prima linie telefonică (1888, Odobești-Vidra). În 1885 se deschide prima școală primară de băieți, în 1886 școală de fete și cea de viticultura și comerț, care va căpăta cu adevarat profil de viticultura din octombrie
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
de Covrig Anastasia. Demn de menționat este că de la atestarea satului și până la terminarea primului război mondial, satul fiind sub stăpânire austro-ungară, au urmat și absolvit studii superioare abia trei tineri, și anume: Covrig Ionică, care a ajuns funcționar la poșta din Pécs, Vasile Sava și Gheorghe Sava, ajunși doctori. După sfârșitul primului război mondial și până în anul 1940 au mai frecventat și absolvit studii superioare Buzdugan I. Lazăr, care a urmat studii militare, devenind ofițer activ și Covrig Gavril, care
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
al satului Cetățeni; una din secolul al XVIII-lea aflată „în Plai”, ambele în zona satului Cetățeni; crucea lui Socol (1647) de pe malul stâng al Dâmboviței la Lăicăi; și încă două din secolul al XVIII-lea aflate la Lăicăi, în fața Poștei și la „Cârciuma de Piatră”. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de „la Grigoroaia”, la vest de satul Cetățeni, cuprinzând o
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
în râul Buzău. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ203, care o leagă de Râmnicu Sărat spre nord-vest și spre sud-est de Făurei și mai departe de Însurăței. Din acest drum, la Bălăceanu se ramifică DJ220 care leagă comuna de Poșta Câlnău și DN2. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bălăceanu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,2%), cu o minoritate de romi (2
Bălăceanu, Buzău () [Corola-website/Science/300793_a_302122]
-
Aurel Vlaicu” din satul Boboc. Comuna Cochirleanca este așezată în Câmpia Râmnicului, în extremitatea de est a județului, la limita cu județul Brăila. Este traversată de șoseaua județeană DJ220, care o leagă spre nord-est de Bălăceanu și spre vest de Poșta Câlnău (unde se intersectează cu DN2) și mai departe de Zărnești, Racovițeni și Murgești. Altitudinea variază între . Reședința comunei este satul Cochirleanca, aflat la o distanță de față de orașul Buzău și la față de orașul Râmnicu Sărat, având o suprafață de
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
față de orașul Râmnicu Sărat, având o suprafață de , din care reprezintă terenuri agricole. Comuna cuprinde 5 sate: Cochirleanca (satul de reședință), Boboc, Roșioru, Gara Bobocu și Târlele. Se învecinează la nord cu comunele Ziduri și Bălăceanu, la vest cu comuna Poșta Câlnău, la sud cu comunele Săgeata și Vadu Pașii (toate din județul Buzău), iar la est cu comuna Galbenu din județul Brăila. Are un relief de câmpie, fiind situată în diviziunea Câmpiei Române numită Câmpia Râmnicului. Altitudinea scade de la vest
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
spre est de Râmnicu Sărat, iar spre vest de Mărgăritești în susul râului Câlnău și, peste niște dealuri, de Beceni, în valea Slănicului. La Murgești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ220, care leagă comuna în josul Câlnăului de Zărnești și Poșta Câlnău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Murgești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,69%). Pentru 3,31% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
apărut mici asociații agricole, unități comerciale pentru desfacerea mărfurilor cu amănuntul și de alimentație publică. In prezent activează 45 agenți economici. Mica industrie și serviciile către populație sunt puțin dezvoltate: funcționează un atelier de împletituri în satul Cotu și ghișeele Poștei și Romtelecomului. Infrastructura comunei este mediu dezvoltată, în sensul că cetățenii au acces la apă potabilă și canalizare, marea majoritate a locuințelor sunt racordate la rețeaua de energie electrică, iluminatul public funcționează în toate satele comunei, instituțiile publice iși desfășoară
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
sau din sfera serviciilor. Dotările publice existente pe raza comunei, destinate activităților mai sus amintite, aparțin cu preponderență sectorului privat și mixt. Acestea se alătură clădirilor și echipamentelor care aparțin și se află în responsabilitatea instituțiilor publice locale: administrație publică, poștă, telecomunicații, învățământ, sănătate, asistență socială. Aceste instituții desfășoară activități doar în reședința de comună Sulița, în satele aparținătoare, în majoritatea cazurilor, neexistând puncte de lucru sau sedii ale acestora. Astfel este îngreunat accesul locuitorilor satelor în cauză la instituțiile și
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
atunci gospodării personale din lipsa terenurilor disponibile. Cele două părți de sat alcătuiesc astăzi o unitate închegată, însă locuitorii fac deosebirile dintre ele. În centrul actual al satului sunt așezate instituțiile principale: școala generală, grădinița de copii, căminul cultural și poșta. Toate aceste instituții au sedii proprii. Localitatea Dudescu se situează în câmpul Zăvoaia și se învecinează din punct de vedere al reliefului cu lunca Călmățuiului. Câmpul Zăvoaia ocupă partea de nord a Bărăganului Central, de lângă Călmățui; are o altitudine medie
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
3,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În 1925, comuna Frecăței este consemnată în plasa Cataloi a județului Tulcea, formată doar din satul de reședință, cu 1393 de locuitori. În 1931, i se consemnează acestei comune și cătunul Poșta. În 1950, a fost transferată raioanelor Hârșova și Măcin ale regiunii Dobrogea. Actuala comună Frecăței din județul Brăila a fost înființată în anul 1968 prin legea reorganizării administrativ-teritoriale a României, când județului Brăila i-a fost acordată în administrare și
Comuna Frecăței, Brăila () [Corola-website/Science/300962_a_302291]
-
65 metri pătrați, conviețuiesc 2,5 persoane. Satul Tătaru dispune de un dispensar medical uman, un dispensar medical veterinar, o farmacie, o biserică unică în județ, un cămin cultural local, două școli generale, precum și o grădiniță pentru copii. Serviciile de poștă pe raza satului Tătaru sunt asigurate de agenția poștală din imediata apropiere a bisericii. Satul Tătaru are o centrală telefonică digitală cu 400 circuite, legată printr-o linie telefonică interurbană aeriană la centrala telefonică din Însurăței. Localitatea este în zona
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
carte apărută la Budapesta, rezultă că terenul satului se cifra la 2373 holde, iar după pacea de la Sătmar din 1660, groful Karoly Sandor a obținut domeniul și astfel satul a devenit proprietatea familiei Karoly pînă la mijlocul secolului al XIX-lea, poșta, gara și telegraful aflîndu-se la aflîndu-se la Tokesterebes-adică Terebești -azi. Ar mai fi de amintit faptul că așa cum se consemnează de către Bujor Dulgău, în 1781 Piskarkusi avea sigiliu propriu rotund de 25 mm pe care era gravat un brăzdar și
Pișcari, Satu Mare () [Corola-website/Science/301769_a_303098]
-
observa că în acele vremuri satul Brebi era așezat pe locul numit azi ,Bucuru”, iar la drumul regesc care venea de la Zalău(Zilah) și mergea la Cluj trecând prin Creaca( Karika) și continuând spre Românași (Unguraș) exista o stație de poștă, lucru important pentru acele timpuri.Acest lucru se explică și prin faptul că, la Brebi a existat o vreme sediul unui protopopiat greco-catolic ("Protopopiatul Bredensis" sau "Protopopiatul Bredului"), precum și o mănăstire pe locul ce astăzi poartă același nume și din
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
țării”" apare deja marcat. Traseul lui apare în harta militară de la 1868-1869, marcat de căteva hanuri și birturi. Importanța acestei noi artere de comunicație era dată de legătura mai rapidă dintre orășelele Șimleul Silvaniei, Crasna și Huedin și de dirijarea poștei dintre comitate pe acest traseu, Cizerul devenind ultima stație de poștă din Comitatul Crasna spre sud, îndeosebi spre Huedin și Cluj. După 1870 "„drumul țării”" crește în importanță datorită deschiderii căii ferate dintre Oradea și Cluj, cu stație la Ciucea
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
1868-1869, marcat de căteva hanuri și birturi. Importanța acestei noi artere de comunicație era dată de legătura mai rapidă dintre orășelele Șimleul Silvaniei, Crasna și Huedin și de dirijarea poștei dintre comitate pe acest traseu, Cizerul devenind ultima stație de poștă din Comitatul Crasna spre sud, îndeosebi spre Huedin și Cluj. După 1870 "„drumul țării”" crește în importanță datorită deschiderii căii ferate dintre Oradea și Cluj, cu stație la Ciucea. Înainte de 1883 "„drumul țării”" a fost mutat de-a lungul "Văii
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
de la Reca; ruinele bisericii "Sfânta Treime"(1812); ruinele morii Lapati-Știrbey (prima parte a secolului al XIX-lea); conacul Știrbey (a doua jumătate a secolului al XIX-lea); casa Petre Rădulescu (1891),casa Tache Nuțu - actuala primărie (1900), vechea primărie - actuala poștă (1900), școlile vechi (una de la mijlocul secolului al XIX-lea,cealaltă din 1908), spitalul - actualul cabinet medical (dinainte de primul război mondial);casa Paraschiv Cristescu (1912); casa și moara Petre Scărlătescu (1912); monumentul eroilor din primul război mondial realizat de sculptorul
Comuna Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301821_a_303150]
-
târg (bâlci) în satul Tecuci de Sf. Pantelimon, pe 27 iulie. În perioada interbelică în localitate a existat una dintre cele 4 judecătorii din județ. Pe harta întocmită de administrația rusească în anul 1835 sunt figurate unul din drumurile de poștă din județ, cel ce lega Bucureștiul de Craiova prin Lada-Tecuci-Ciolanești-Roșiorii de Vede-Slatina. Principalele stații de poștă din județul Teleorman erau Zimnicea, Tecuci, Rușii de Vede și Ciolanești. Ruta București-Craiova prin Ruși era foarte importantă, ea constituind a doua cale de
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]