27,157 matches
-
într-o manieră sistematică. Dificultățile care survin pot fi depășite rapid de către pacient, cu ajutorul terapeutului. În al doilea rînd, pentru persoanele care consideră această metodă prea dificilă, faptul că programul de tratament este alcătuit în colaborare cu terapeutul garantează un ritm ce poate fi stăpînit, iar pașii care trebuie urmați pot fi dozați în așa fel încît șansele de reușită să fie maxime. 3.1. Gîndurile obsesive Principiile expunerii și prevenirii răspunsului sînt aplicate și în tratamentul gîndurilor și imaginilor obsesive
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
finale se axează asupra recapitulării și exersării abilităților, adaptate necesităților individuale. Dacă este nevoie, pot fi utilizate secțiunile corespunzătoare din Ghidul practic pentru pacienți referitoare la alte tulburări anxioase (de exemplu, anxietățile sociale, din Fobia socială. Ghid practic pentru pacienți). Ritmul schimbărilor prin care trece pacientul aflat sub tratament diferă de la caz la caz. De obicei, speranța ca anxietatea și neliniștea să dispară complet la finalul tratamentului este lipsită de realism. Cu toate acestea, este important ca pacienții să facă dovada
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Ele pot exercita un blocaj foarte eficient asupra anxietății, însă determină totodată următoarele probleme: pot să interfereze cu procesul gîndirii și să altereze capacitatea de rememorare a informațiilor noi; cauzează stări de oboseală și somnolență; pot influența ciclul somnului și ritmurile biologice; pot induce toleranță, astfel încît să aveți nevoie de doze din ce în ce mai mari pentru a obține aceleași efecte; pot cauza dependență, veți ajunge să depindeți de ele și veți constata o creștere a anxietății în cazul în care încetați să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
În mod automat, sînt eliberați anumiți hormoni, iar sistemul nervos involuntar trimite semnale spre diverse părți ale corpului, pentru a produce modificările enumerate mai jos. Gîndirea devine alertă. Capacitatea de coagulare a sîngelui crește, pregătind organismul pentru posibilele răni. Crește ritmul cardiac și presiunea sanguină. Transpirația devine abundentă, pentru a menține temperatura constantă a corpului. Sîngele este direcționat spre mușchi, care se încordează, gata de acțiune. Ritmul digestiei scade. Secreția salivară se diminuează, determinînd senzația de uscăciune a gurii. Crește frecvența
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
devine alertă. Capacitatea de coagulare a sîngelui crește, pregătind organismul pentru posibilele răni. Crește ritmul cardiac și presiunea sanguină. Transpirația devine abundentă, pentru a menține temperatura constantă a corpului. Sîngele este direcționat spre mușchi, care se încordează, gata de acțiune. Ritmul digestiei scade. Secreția salivară se diminuează, determinînd senzația de uscăciune a gurii. Crește frecvența respirației. Nările și sacii pulmonari se deschid larg, pentru a permite accesul rapid al aerului. Ficatul eliberează zahăr pentru a spori rapid nivelul de energie. Mușchii
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cuprinși de anxietate. Pe plan mental, aveți sentimente de teamă și neliniște; sînteți băgați în priză, în stare de alertă și îngrijorați. La nivelul corpului, percepeți una sau mai multe dintre senzațiile următoare: tremurături; agitație; tensiune musculară; transpirație; respirație întretăiată; ritm cardiac rapid; mîini reci și umede; respirație accelerată; uscăciunea gurii; frisoane sau bufeuri de căldură; greață sau senzație de vomă; senzația de gol în stomac. Reacția de tip luptă sau fugi este utilă pe termen scurt, în special dacă pericolul
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
îndeplinește o funcție utilă de alertare; este prea mare în raport cu activitatea desfășurată; rămîne la un nivel ridicat după încheierea situației care a determinat-o; Ce modificări fizice apar în timpul reacției de relaxare? Mintea se calmează. Scade producția de hormoni. Scade ritmul respirator, deoarece este nevoie de mai puțin oxigen. Scad ritmul cardiac și presiunea sanguină. Transpirația se reduce. Mușchii se relaxează. Observați că aceste reacții sînt opuse celei de tip luptă sau fugi. 3.3. Componentele terapiei prin relaxare Pentru a
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
activitatea desfășurată; rămîne la un nivel ridicat după încheierea situației care a determinat-o; Ce modificări fizice apar în timpul reacției de relaxare? Mintea se calmează. Scade producția de hormoni. Scade ritmul respirator, deoarece este nevoie de mai puțin oxigen. Scad ritmul cardiac și presiunea sanguină. Transpirația se reduce. Mușchii se relaxează. Observați că aceste reacții sînt opuse celei de tip luptă sau fugi. 3.3. Componentele terapiei prin relaxare Pentru a avea un control mai bun asupra anxietății, emoțiilor și a
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
drept indiciu al unei alte probleme. În al doilea rînd, e posibil să reveniți imediat la tensiunea cu care sînteți obișnuiți. Ridicați-vă încet și încercați să mențineți starea de relaxare cît mai mult posibil. Continuați-vă activitățile într-un ritm lent, calm. Nu uitați, relaxarea este o abilitate care se perfecționează prin exercițiu. Nu disperați dacă nu atingeți niveluri profunde de relaxare în primele ședințe de exerciții. Cu cît vă relaxați mai des, cu atît profunzimea acesteia va spori, iar
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
o abilitate se perfecționează prin exersarea frecventă și regulată. Efectuați exercițiile imediat, ori de cîte ori simțiți că deveniți tensionați. Formați-vă obiceiul de a reacționa la tensiune prin relaxare. Este bine să încordați și să relaxați mușchii într-un ritm lent. Dacă circumstanțele nu vă permit să mențineți tensiunea timp de 7 secunde, sînt potrivite și perioadele mai scurte, însă e posibil să fiți nevoit să repetați exercițiul de cîteva ori. Nu încordați mușchii pînă cînd simțiți disconfort și nu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
după ce ați dat semne de anxietate cînd ați ieșit împreună. 2. Dacă evenimentul de care vă temeați a avut loc după ce ați încetat să vă mai faceți griji legate de el. 3. Dacă reușiți totuși să realizați ceva după ce reduceți ritmul. Cumpănind argumentele, întrebați-vă: Ce șanse există să se întîmple lucrul de care mă tem? Care este cel mai rău lucru care se va întîmpla în mod realist? Cît de rău ar fi lucrul acela, în realitate? 4.2.2
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
temut pentru viața sa. A afirmat că era convins că va muri și nu-și va mai vedea soția și copiii. Nu există indicii că s-ar fi disociat de situație, ci a avut simptome de excitație crescută pe parcursul incidentului (ritm cardiac accelerat, transpirație, gol în stomac). A fost găsit de o femeie de serviciu la ora 6 dimineața, a fost transportat la spital, însă după puțin timp a fost externat. După incident, a stat acasă mai multe zile, fiind prea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
exemplu imagini, sunete, mirosuri), cît și a reacțiilor (de exemplu cogniții, afecte, senzații somatice). La intervale regulate, pacienții sînt solicitați să indice nivelurile de anxietate și detresă. În corelație cu observațiile sale, acești indici îl ajută pe terapeut să stabilească ritmul expunerii și momentele în care anxietatea se diminuează. Restructurarea cognitivă Restructurarea cognitivă, bazată pe cercetările lui Beck și ale colegilor săi (1979), este prezentată uneori sub denumirea management al anxietății. Totuși, tehnicile de terapie cognitivă au fost utilizate în terapia
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
stresului acut este abia la început, studiile preliminare indică faptul că ambelor tulburări li se aplică aceleași protocoale de tratament. Totuși, în majoritatea cazurilor, este de așteptat ca tratamentul stresului acut să fie mai simplu și să decurgă într-un ritm mai rapid decît tratamentul formelor cronice de SSPT. Cea mai mare parte a acestui capitol este dedicată tratamentului SSPT, considerat o tulburare de sine stătătoare. În cazurile acute, precum și la persoanele care înainte de traumă nu se confruntau cu dificultăți și
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
confrunte amintirile. La sfîrșitul fiecărei ședințe, este necesar un interval de timp suficient pentru a discuta despre experiență și a permite pacientului să se relaxeze. Unii terapeuți pun la dispoziția pacienților o cameră separată pentru ca aceștia să-și revină în ritmul lor, înainte de a părăsi cabinetul; în aceste momente se poate apela și la o tehnică de relaxare. Expunerea repetată la amintirile traumatizante se realizează cel mai bine prin ascultarea zilnică de către pacient, acasă, a înregistrării ședinței. Evident, această componentă presupune
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
expunerii și să-l ajute să se confrunte cu toate stările prin care trece pe parcursul ședinței. Pe cît posibil, este recomandat să nu apelați la strategiile de management al anxietății în timpul expunerii, ci să obișnuiți pacientul cu anxietatea, într-un ritm propriu. Cu toate acestea, pot fi utilizate tehnici de reducere a excitației pe parcursul ședințelor, în cazurile în care s-a înregistrat un nivel scăzut de adaptare la anxietate într-un interval relativ mare de timp (de exemplu, 60 de minute
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
interpretare) va afecta rezultatele terapiei prin expunere. Asigurările referitoare la siguranță și granița dintre realitatea evenimentului traumatizant și evocarea lui contribuie adesea la diminuarea tendinței de evitare. Foa și Rothbaum (1998) susțin că descrierea celor mai dificile aspecte într-un ritm lent, încetinind desfășurarea gîndurilor, sentimentelor și senzațiilor fizice, poate favoriza menținerea unei implicări totale și diminuarea evitării. În contextul expunerii este menționat frecvent și un alt tip de disociere, opus variantei detașate, lipsite de implicare, descrise anterior; acesta se caracterizează
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dorm. Pot simți chiar că evenimentul se întîmplă din nou; acest fenomen poartă numele de flashback sau retrăire a evenimentului. Cînd se confruntă cu un element evocator, persoanele respective suferă de detresă sau au reacții fizice specifice, de exemplu, transpirație, ritm cardiac accelerat, tensiune musculară. Cumulate, aceste simptome intruzive determină o detresă intensă și pot genera alte stări emoționale: suferință, vinovăție, teamă sau mînie. Simptomele intruzive ale SSPT Amintiri supărătoare sau imagini ale incidentului Coșmaruri legate de eveniment sau alte aspecte
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pot genera alte stări emoționale: suferință, vinovăție, teamă sau mînie. Simptomele intruzive ale SSPT Amintiri supărătoare sau imagini ale incidentului Coșmaruri legate de eveniment sau alte aspecte traumatizante Flashbackuri (retrăirea evenimentului) Întristarea la evocarea evenimentului Simptome fizice de exemplu, transpirație, ritm cardiac accelerat sau tensiune musculară determinate de evocarea evenimentului 1.3.2. Simptomele de evitare Amintirile și evocările evenimentelor traumatice sînt foarte neplăcute, determinînd o detresă considerabilă. Prin urmare, persoanele cu SSPT evită adesea situațiile, persoanele sau evenimentele care le
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
unele dintre observațiile următoare să nu se aplice în cazul dumneavoastră. Anxietatea Anxietatea este o stare de neliniște și preocupare legată de faptul că s-ar putea întîmpla ceva neplăcut. Este însoțită adesea de o serie de simptome fizice (transpirație, ritm cardiac accelerat și dificultăți de respirație) care sînt, la rîndul lor, extrem de îngrijorătoare. Uneori, persoanele cu astfel de simptome cred că vor muri din cauza unui infarct sau că vor înnebuni. Anxietatea este specifică unor anumite situații (cum ar fi evenimentele
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
să reacționeze imediat la repetarea amenințării. Această stare cronică de alertă ne afectează în multe feluri. În primul rînd, apare tendința de a fi mereu în priză din punct de vedere fizic și se menține un nivel de excitație permanentă. Ritmul cardiac și respirator se intensifică, mușchii rămîn tensionați, ceea ce determină diverse senzații fizice neplăcute și dureri. În al doilea rînd, este afectată gîndirea. Ne vine greu să ne concentrăm, să ne amintim unele lucruri și să luăm decizii. Amintirea traumei
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sînt speriați sau supărați, încep să respire accelerat. Intensificarea respirației face parte din răspunsul luptă sau fugi avem nevoie de mai mult oxigen dacă trebuie să ne luptăm sau să fugim. Cu toate acestea, respirația prea intensă și cu un ritm prea rapid în situațiile în care nu consumăm multă energie are drept consecință amplificarea anxietății și apariția simptomelor fizice neplăcute, cum ar fi amețeala, senzația de tensiune în piept și tăierea respirației. Cînd sîntem supărați, ni se spune: Respiră adînc
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu sentimentul de liniște și seninătate. Încercați să lungiți cuvîntul conform duratei expirației de exemplu, Reeelaxeaaaaaază-te sau Caaaaaalmeaaaază-te. Nu respirați prea profund. Nu uitați că inspirația profundă determină amplificarea anxietății și a simptomelor fizice neplăcute. Prin urmare, trebuie să încetiniți ritmul respirației și să inspirați mai puțin intens. Acest lucru se realizează inspirînd mai superficial și făcînd pauze între respirații, pentru a rări ritmul. De asemenea, se recomandă să respirați pe nas, nu pe gură. După ce ați inspirat normal, pe nas
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
uitați că inspirația profundă determină amplificarea anxietății și a simptomelor fizice neplăcute. Prin urmare, trebuie să încetiniți ritmul respirației și să inspirați mai puțin intens. Acest lucru se realizează inspirînd mai superficial și făcînd pauze între respirații, pentru a rări ritmul. De asemenea, se recomandă să respirați pe nas, nu pe gură. După ce ați inspirat normal, pe nas, țineți-vă respirația, numărați pînă la 4, apoi expirați lent. Acum, încercați să aplicați cele învățate: Inspirați normal, pe nas, cu gura închisă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
următoare a tratamentului este cea mai dificilă și dureroasă confruntarea situațiilor care provoacă teamă și a amintirilor traumatice. Totodată, este și cea mai importantă etapă. Terapeutul nu va iniția acest proces pînă ce nu sînteți pregătit și va impune un ritm cu care să puteți ține pasul. Majoritatea oamenilor nu îl consideră atît de dificil pe cît se așteptau; adesea, confruntarea și dobîndirea controlului asupra situațiilor care provoacă teamă și a amintirilor traumatizante declanșează un sentiment extraordinar de ușurare și împlinire
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]