26,750 matches
-
permanente ale psihiatriei și, În mentalitatea atât de arhaică Încă, a modului În care se reflectă boala psihică nu numai pe plan social, dar și Însăși mentalitatea psihiatrilor și bolnavilor. Se mai impune o observație. Folclorul medical devine Într-un ritm precipitat o problemă istorică, dar o istorie care acționează Încă asupra prezentului, constituie arhetipurile care ne condiționează și, departe de a putea fi ignorate, intervin În substanța practicii psihiatrice actuale. Nu este mai puțin importantă o retrospectivă a evoluției vocabularului
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
această problemă: afirmă că „timpul” prevalează asupra „spațiului”. De exemplu, trei zile întregi sunt consacrate exclusiv timpului, cele mai importante trei zile ale săptămânii: prima, a patra - chiar la mijlocul săptămânii - și ultima zi, a șaptea. În prima zi, Dumnezeu creează ritmul primordial al timpului, adică alternanța dintre zi (lumină) și noapte (întuneric) (Gn 1,3-5). În a patra, ziua centrală a săptămânii, Dumnezeu instalează „marele orologiu” al universului pentru a bate ritmul anului, ceasul aștrilor care făcea posibilă stabilirea calendarului (1
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
ultima zi, a șaptea. În prima zi, Dumnezeu creează ritmul primordial al timpului, adică alternanța dintre zi (lumină) și noapte (întuneric) (Gn 1,3-5). În a patra, ziua centrală a săptămânii, Dumnezeu instalează „marele orologiu” al universului pentru a bate ritmul anului, ceasul aștrilor care făcea posibilă stabilirea calendarului (1,14-19). Precum știm, calendarul este una dintre descoperirile cele mai importante ale Mesopotamiei. Gn 1 reia și interpretează aceste date pentru a spune că Dumnezeul lui Israel este Domnul timpului și
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
1980), prodecan al Baroului București (1993-1995). Colaborează la revista „Tribuna”. Volumul de debut al lui V., Drumul și timpul (1979), e conceput ca o inițiere poetică inversă, pornind de la lirica sofisticată, abstractă, modernistă, spre a ajunge la simplitatea versului în ritm popular. Cele patru secvențe ale cărții (Însemnele, Sonetele, Sentimentele, Baladele) se caracterizează prin luciditate și rigoare, cu trimiteri transparente la Ion Barbu: „Aleph vibrând, /Pol criptic, în fapt inexistând/ Îl afli teoretic, postulând” (Modul barbian), dublate de muzicalitatea preluată direct
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290462_a_291791]
-
Lacrimile pământului (1944). În acest volum, B. părăsește universul marin pentru a evoca parcuri unde „cad frunze, funerar”. În ceea ce privește romanele, se pare că B. folosește o anume schemă, pe care o urmează aproape fără excepție. Acestea apar oricum într-un ritm neobișnuit (chiar trei sau patru pe an), ele necâștigând nimic prin perseverența exercițiului. În centrul atenției se află un defect fizic, realmente irecuperabil, al unui personaj, defect care îl împiedică pe acesta să-și urmeze aspirațiile și sentimentele. Printr-un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
a valorifica posibilitățile oferite de genul liric, a alcătuit epigrame în metru antic. Sub influența romantismului german, nuvelele Suferințe (Din ziarul unui june) și Mici escursiuni apelează frecvent la tonul patetic wertherian, insistând asupra sensibilității bolnăvicioase a eroilor. Sedus de ritmul prozei, scriitorul se adresează legendelor și basmelor populare, de la care împrumută un șir de elemente specifice, constituind temelia a două legende în proză. Legendele sale, cea mai reușită dintre ele fiind Vidra și Simion, au îmbogățit galeria personajelor feminine voluntare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
albe cavouri / Ale frumoaselor nopții”. Influența temperamentului vulcanic al lui Walt Whitman răzbate, cu minime modificări, în textul programatic: „A încerca să vorbesc despre mine / înseamnă să vorbesc despre absolut / eu am cunoscut lumina bărbaților / eu am cunoscut întunericul femeilor // [...] ritmul profund al unei vieți / sub zodia mândră a leului / care veghează cu o / indiferență regală pustiul artei”. Un loc aparte îl ocupă volumul Imnuri către amurg (1970), în care nostalgia unei vârste de aur umbrește trăirea plenară a prezentului: „O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
părțile corpului. Structurarea spațială (poziții, relații spațiale) este în curs de formare,cunoscând poziționarea proprie „sus”, „jos”, „acolo”, „aici”. Recunoaște forme prin comparare și incastrare. Predomina modalitatea vizuală de recepție a informației. Motricitatea generală, este foarte bună. Respirația neverbală: atât ritmul respirator cât și raportul inspirație/expirație sunt normale. Respirația verbală: expirația este prea scurtă și încă este prezentă încordarea. Vocea este normală, melodioasa, specifică copilului mic auzitor. Apelează la mai multe forme de comunicare: gestuala, prin semne spontane (Hai! Ada
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
arată o incidență mai mare a complicațiilor- postoperatorii la vârstnici, ca necesitatea pre- lungirii intubației orotraheale, insuficiență- renală, AVC, delir, necesitatea administrării prelungite- a suportului inotrop sau a plasării balonului de contrapulsație aortică, risc de sângerare, infecții sau tulburări de ritm (14). Vârstnicii cu cel mai mare risc de complicații sunt cei cu comorbidități de tipul insuficienței renale, a DZ, sau consecințe ale intervențiilor chirurgicale complexe sau efectuate în urgență (14). Din cauza complicațiilor potențiale ale BAC la vârstnici, dar și a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
frică, nehotărâre, destin, lene, ratare, prostie, putere sau iubire nu sunt pagini grupate arbitrar în spațiul unor eseuri disparate, ci momentele născute oarecum necesar în urma unei intenții de rigoare. Ele se înscriu deci în logica unei idei care le dictează ritmul și conținutul. Mi-am pus întrebarea, terminând-o în această formă, dacă este vorba de „o carte grea“. Nu cred. Mai degrabă este o carte ambițioasă, care îndrăznește să vorbească „de sus“ despre noi, oamenii. Dar îmi fac iluzia că
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
limitelor. Peratologia poate deveni un unghi teoretic privilegiat, care are să detecteze nu numai locurile unde limita apare în mod explicit, ci și pe acelea unde ea este prezentă în chip nebănuit; deci nu numai în mărginirea în spațiu sau în ritmurile timpului, ci deopotrivă în statutul existențial sau istoric al omului, în norma morală, în credință etc. Astfel înțeleasă, limita poate fi descoperită cu funcția ei benefică și modelatoare, fără de care nici un act formativ și nici o așezare stabilă în lume nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
dezvoltării durabile, cu începere din sec. XXI, care a fost reafirmat la Johannesburg, în 2002. Într-o perioadă în care evoluția tehnologică ne transpune într-o lume în care totul se schimbă în jurul nostru cu o viteză în al cărei ritm reușim cu greu să ne încadrăm, înlesnirea mobilității a fost impusă de împrejurări. Deplasarea rapidă, confortul, condițiile de deplasare, competiția în domeniu au fost priorități care nu au ținut cont de costuri și de consecințe. Ori acestea nu au întârziat
Caleidoscop by Gabriela Hritcu-Meşenschi () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93245]
-
o unitate, deci acțiunile nu trebuiau privite în lumina ideilor sale, idealurile sale călăuzindu-i acțiunile. Ar fi nedrept să individualizăm vreun element ca fiind punctul de cotitură al unei vieți sau vreun eveniment adecvat ca sens și chiar ca ritm ca fiind mai hotărîtor decît altul. Dar un articol pe care l-a publicat Iorga în 1899 în "L'Indépendance Roumaine" a constituit un adevărat pas hotărîtor 3. Odată cu acest articol, Iorga își părăsea turnul de fildeș. Articolul acesta l-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aducînd-o inexorabil după ea pe cealaltă; iar aceste succesiuni nu ajunseseră în nici un caz la sfîrșit. După împușcătura aceea de la Sarajevo, așa cum spunea Winston Churchill, "evenimentele au depășit foarte mult spațiul unei opțiuni conștiente. Guvernele și indivizii s-au adaptat ritmului tragediilor, clătinîndu-se și bîjbîind mai departe într-o violență nenorocită care se manifesta pe o scară tot mai largă, pînă cînd societății umane i-au fost provocate răni care nu se vor șterge nici peste o sută de ani și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iași, Iorga i-a văzut pe soldații ruși mărșăluind pe străzi "cu mantalele lor lungi măturînd praful. Ah, de cîte ori voi mai vedea eu convoaiele asiatice lungi și murdare ale acestor soldați tineri recrutați parcă ieri, bălăbănindu-se în ritmul lor lent, fără voință și fără vlagă. Cîntîndu-și totuși cîntecele aspre și jalnice, care sunau de parcă ar fi fost pline de toată tristețea stepei, cîntece înălțîndu-se în aerul tot mai rece al toamnei, care avea să se transforme curînd în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prestigios general al Forțelor Armate, Ion Antonescu, avertiza zadarnic ca o Casandra asupra lipsei de pregătire și a corupției din cadrul forțelor armate române 110. Odată cu venirea lui Hitler la putere, lumea (și Iorga) se apropia de tragedia colectivă într-un ritm și mai rapid. Vom analiza relațiile externe ale României și reacția lui Iorga la grelele încercări prin care aveau să treacă și unul și celălalt. Hitler a pus în mișcare un proces menit să transpună în viață planurile expuse în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
statu-quo-ului76, cerînd adoptarea unei atitudini vigilente față de revizionismul maghiar și față de cîrdășia acestuia cu Germania nazistă. (Revizionismul maghiar era mai curînd în cîrdășie cu Italia fascistă, iar Iorga prefera să ignore această legătură). Polemica cu istoricii unguri se desfășura în ritm vioi, Iorga intrînd în conflict și cu "London Daily Mail" al Lordului Rothemere datorită sprijinului acordat revizionismului maghiar de către această publicație. Atunci cînd Societatea Patriotică a Românilor din Transilvania (ASTRA) a organizat un miting uriaș, Iorga a fost principalul orator
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
industriale și nu este de mirare că prim-ministrul sub care Marea Britanie a devenit un stat social modern Își Începuse cariera publică făcând fapte caritabile În cartierele londoneze sărace dinaintea primului război mondial. Această bătrână Europă care se mișca În ritmul de odinioară, transformată de război, dar Încorsetată de rutina antebelică, avea Însă o distracție principală indubitabil modernă. Era epoca de aur a cinematografului. În Marea Britanie, publicul de cinema a atins cote maxime curând după sfârșitul războiului, cu 1.700 de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
influență sovietică. Rata exodului prin Berlin a crescut spectaculos: până În iulie au trecut În Vest 30.415 persoane; În prima săptămână din august 1961 le-au urmat alte 21.828, dintre care jumătate aveau sub 25 de ani. În acest ritm, RDG amenința să rămână pustie. În replică, Hrușciov a decis să taie nodul gordian al Berlinului. După ce miniștrii de externe reuniți la Paris pe 6 august au respins Încă o notă prin care URSS amenința să Încheie pace separată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aprobe noua strategie a liderului ungar. În raportul său din ziua discursului lui Nagy, Suslov a prezentat noile concesii ca fiind prețul ce trebuia plătit pentru a aduce mișcarea de masă sub controlul partidului. Dar calculele Moscovei erau depășite de ritmul evenimentelor din Ungaria. Două zile mai târziu, pe 30 octombrie, după ce atacurile asupra sediului din Budapesta al Partidului Comunist se soldaseră cu 24 de morți din rândurile apărătorilor săi, Imre Nagy s-a adresat din nou țării la postul național
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și În deceniile prospere de după 1870 ale Imperiului wilhelmian, media anuală de creșetere a economiei germane a fost de 1,8%. Până În anii ’60, rata de creștere a Început să Încetinească, dar economiile occidentale au crescut În continuare Într-un ritm neobișnuit. În total, Între 1950 și 1973, PIB-ul Germaniei pe cap de locuitor a crescut de mai mult de trei ori În termeni reali. PIB-ul pe cap de locuitor În Franța a crescut cu 150%. Economia italiană, care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ca funcție cu Modelul T al lui Henry Ford din urmă cu douăzeci de ani: fiabil, produs În masă și accesibil. Războiul a Întârziat apariția acestor modele, dar, la Începutul anilor ’50, noi linii de producție erau instalate Într-un ritm accelerat. În fiecare țară europeană occidentală exista o marcă și un model de autoturism local dominant, dar, În esență, toate erau uimitor de asemănătoare. Volkswagen Beetle, Renault 4CV, Fiat 500 și 600, Austin A30 și Morris Minor erau automobile micuțe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
efemere - le maggiorate fisiche (cele „avantajate din punct de vedere fizic”). Până la urmă, chiar și industria italiană de film și publicul italian de cinema și-au pierdut entuziasmul. Producătorii europeni, lipsiți de resursele Hollywoodului, nu puteau spera să concureze ca ritm sau standarde tehnice cu filmele americane, așa Încât s-au limitat tot mai mult la producții ce reflectau „viața obișnuită”, fie că era vorba de „noul val”, „drama de bucătărie” sau comedia domestică. În Europa, cinematograful decădea: dintr-o activitate socială
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pe radicalii culturali, cum ar fi Jean-Paul Sartre (sau britanicul Harold Pinter În ultimele decenii): America era tărâmul puritanilor isterici, sclavi ai tehnologiei, standardizării și conformismului, lipsiți de originalitatea gândirii. Asemenea pericole culturale aveau de-a face mai mult cu ritmul schimbării În Europa decât cu provocarea sau amenințarea reprezentată de America. Așa cum adolescenții europeni identificau viitorul cu o Americă pe care nu prea o cunoșteau, la fel Învinuiau părinții lor America pentru dispariția unei Europe care nu existase de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și strategii economice prin care statul Își servea supușii - și nu invers. Ulterior, ambițiile atotcuprinzătoare ale statului asistențial occidental aveau să-și piardă din atracție, poate și pentru că nu mai reușeau să se materializeze: șomajul, inflația, o populație Îmbătrânită și ritmul Încetinit al creșterii economice au contribuit toate la incapacitatea statului de a asigura echilibrul promis. Transformările de pe piața internațională de capital și din comunicațiile electronice moderne au alterat capacitatea guvernelor de a concepe și aplica măsuri economice la nivel național
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]