27,157 matches
-
a original?, de natur? cvasi organic?, este sursa comunit??îi (Gemeinschaft), unitate de baz? a vie?îi sociale, care se caracterizeaz? prin spirit de familie, prin supunerea fă?? de obiceiuri ?i datini �ntr-un mediu aproape �n �ntregime rural ?i prin ritmul activit??ilor agricole ?i artizanale. Exercitarea voin?ei libere cere, dimpotriv?, av�ntul societ??îi (Gesselschaft), �ntr-un cadru urban care favorizeaz? dezvoltarea rela?iilor sociale reflectate, măi abstracte, deci mai pu?în spontane. Spectacolului unei lumi contemporane dominate de o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ntre acestea s�nt inven?iile care, cu toate c? s�nt rare, nu s�nt mai pu?în decisive. Combin�nd aceste dou? for?e, care s�nt de natur? psihologic?, Tarde se str?duie s? dea seama de ritmurile dezvolt?rîi sociale pe care o vede bazat? pe fenomene de repeți?ie, de opozi?ie ?i, �n final, de adaptare prin rezolvarea contrariilor. Astfel, �n privin?a transform?rîi limbilor ?i dreptului, Tarde crede c? scoate la iveal? o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
terminate �n ajunul r?zboiului (Fauconnet, 1920; Davy, 1922; Granet, 1922) că ?i manuscrisele magistrului (Durkheim, 1922, 1924, 1925, 1928), sau cele ale discipolilor c?zu?i pe front (Hertz, 1928). Pe parcursul �ntregului deceniu, aceast? activitate va p?stră un ritm sus?inut la durkheimieni datorit?, �n principal, lui Bougl�, Davy, Granet ?i Halbwachs. Cu tot e?ecul restabilirii public?rîi revistei Ann�e Sociologique (�ntrerupt? �n 1913, relansat? �n 1925 ?i disp?rut? iar doi ani mai ț�rziu) mi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și vestului Europei și deranjează, astăzi ca și ieri, identitatea românească, cea care se crede europeană în mare parte. Sărăcia de astăzi provoacă două comportamente: unul acuză comunismul care a ruinat țara, celălalt acuză occidentalii care ar impune norme, un ritm și metode de dezvoltare străine spiritului românesc. Acestea se desfac în două tendințe: una vizează accelerarea procesului de integrare europeană, cealaltă ar vrea să îl frîneze. Aceste aprecieri asupra sensului istoriei și avatarurilor actualității se mai explică și prin stratificări
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
definind tradiția ca expresie a structurii mentale și creatoare a poporului. După ce romanticii descoperiseră și dezvăluiseră specificul popular al poporului, antropologii interbelici stabilesc o hartă a identităților folclorice. Filosoful Blaga realizează o concordanță între sufletul colectiv, proiecția sa concretă în ritmul doinelor și al baladelor, manifestarea sa arhitecturală în satul înscris în armonia formelor de relief. În 1936, Blaga publică Spațiul mioritic, iar în 1937, în discursul de recepție la Academie, el face Elogiul satului românesc. Spațiul mioritic consistă într-o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cîteva fraze: "Se poate foarte ușor înțelege că cea mai mare parte a romanilor, care locuiau în Dacia de aproape două sute de ani, nu și-au părăsit țara în acel moment". Istoricul evocă apoi perioada secolelor IV-VI, marcată de ritmul invaziilor succesive: cele ale goților, ale hunilor, ale avarilor și ale bulgarilor. În cea de-a treia carte, acoperind perioada secolelor VII-XIV, se continuă expedierea perioadelor discutabile. Bulgarii apar între 678 și 683; ei vin dinspre ținuturile Volgăi și devastează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ortodoxe, al marilor proprietari și al categoriilor pe care istoriografia marxistă le-a definit ca burgheze? Care este receptivitatea țărănimii față de noile proiecte și măsuri ce vor răsturna relațiile feudale de muncă? Aceste tulburări ideologice și politice se realizează în ritmul evoluției conjuncturii revoluționare și europene, în vreme ce raporturile dintre Imperiul otoman, Rusia și puterile Europei occidentale Franța și Marea Britanie sînt profund modificate de Revoluție și de războaiele napoleoniene, de războaiele ruso-turce care iau sfîrșit odată cu căderea Imperiului otoman. O jumătate de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
comun. În concluzie: Prostie, Lăcomie, Infamie, Plictis, Neplăceri." Alecsandri lasă, pentru acești primi ani de după 1840, imagini tari ale greutăților sociale, ale tensiunilor dintre un tineret adept al curentelor liberale romantice și conservatorii atașați de ordinea socială, ca de un ritm și de un stil de viață pe care înțeleg să-1 păstreze, de represiunea amănunțită exersată de către prinț și susținută de consulul Rusiei. "Singura libertate respectată, declară tînărul Alecsandri, este libertatea de a fi docil, supus și umil în fața unei stăpîniri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este cel al romanticilor împinși de urgență în plin șoc al primăverii popoarelor. Ei impun durata reformismului și pretind că precipitarea lucrării romantice n-a lăsat decît forme, forme goale, străine de mentalitățile și tradițiile locale care evoluează într-un ritm propriu. Junimiștii construiesc un clasicism, iar Criticile lui Maiorescu publicate în 1874 revin ca un punct de referință în cultura română contemporană, din momentul în care aceasta începe să se apere de iluziile romantice din momentul în care intelectualii își
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care 1-a lăsat asupra Moldovei de la începutul secolului XVIII, descrie un spațiu paradisiac, un spațiu de legendă, atunci cînd evocă munții Moldovei, dealurile și arborii fructiferi... În ajunul războiului, călătorii și inginerii străini vor regăsi aceste accente fericite în ritmul descoperii de către ei a unei lumi noi, dar deja se face simțit regretul că aceste posibilități naturale nu sînt bine administrate: problema agrară în România echivalează cu problema muncitorească din țările Occidentului industrializat. Încă din primele pagini ale lucrării sale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se poate concepe devenirea națiunilor fără războaie. Prin ele ajung națiunile la conștiința forței lor și tot prin ele își delimitează conturul în lume. O națiune se verifică prin război. Cu cît poartă mai multe războaie, cu atît își accelerează ritmul de viață". Peste tot în Schimbarea la față a României, Cioran nu face altceva decît să declare: Nu pot iubi România, decît în delir". Mișcarea culturală la care participă Nae lonescu este ilustrată prin itinerariul și dezvoltarea revistei Gîndirea. Fondată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în lumină importanța, în acest punct al gîndirii ortodoxe, a Sofiei și a scrierilor filosofilor ruși, de la Soloviov la Florenski, în privința interpretării Sofiei. Blaga impune Ideea care surprinde globalitatea culturii românești în propriul său spațiu, în modulațiile peisajului său, în ritmul cîntecului popular. Opera sa, inspirată în același timp din Spengler și din referințele la sacrul ortodox, apare ca un răspuns calm la întrebările dureroase ale unui Cioran sau ale unui Eliade despre relația României cu istoria, cu timpul, care îndepărtează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lagărului socialist, în cadrul CAER, adică al unei planificări a schimburilor și a unei specializări a producției țărilor din Est. Comerțul României cu Uniunea Sovietică era mai mult decît dublu în 1949. În 1950, acesta înregistrează o creștere de 30% și ritmul se menține în 1951. Prețul plătit este acela de a accepta prezența sovietică prin sovrom-uri. Veniturile și capitalurile acestor societăți se impun în domeniile petrolului, transporturilor, industriei lemnului și băncilor, care sînt scutite de impozite și taxe. Sovrompetrolul sovietic absoarbe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui Pătrășcanu: el a creat un institut de folclor, după 23 august. Condamnat la 12 ani de detenție, el devine în închisoare un mare compozitor. Se cîntă aici pe versuri de Nichifor Crainic, se cîntă în stil gregorian sau pe ritmuri îndrăcite de muzică populară sau chiar pe melodii turcești. În închisoarea din Pitești, Brauner cînta Béla Bartok. Asupra modului ales pentru eliminarea lui Pătrășcanu, Zilber se exprimă dur dar simplu, afirmînd că Gheorghiu-Dej era lipsit de repere exemplare. Stilul marilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
deportați în timpul colectivizării revin în satele lor și intră în cooperative. Exprimarea publică a unei memorii de rezistență și de opoziție este interzisă. Puterea a cîștigat. Și, fie că a fost a opoziției sau nu, credința revoluționară s-a stins. Ritmul românesc se întîlnește cu ritmul istoriei ruse. "Noii stăpîni, scrie Pierre Daix în legătură cu Rusia anilor '60, ca Hrușciov, așteaptă să-și transmită puterea copiilor. Pentru aceasta, casta conducătoare are nevoie să stabilească faptul că teroarea nu va mai fi folosită
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
satele lor și intră în cooperative. Exprimarea publică a unei memorii de rezistență și de opoziție este interzisă. Puterea a cîștigat. Și, fie că a fost a opoziției sau nu, credința revoluționară s-a stins. Ritmul românesc se întîlnește cu ritmul istoriei ruse. "Noii stăpîni, scrie Pierre Daix în legătură cu Rusia anilor '60, ca Hrușciov, așteaptă să-și transmită puterea copiilor. Pentru aceasta, casta conducătoare are nevoie să stabilească faptul că teroarea nu va mai fi folosită împotriva ei. Este ceea ce a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dotată cu un regim stabil și care pledează pentru o cooperare crescîndă între Est și Vest, între Nord și Sud? România este țara care, în 1972, conform președintelui Camerei de Comerț, Roman Moldovanu, a cunoscut de 25 de ani un ritm de expansiune dintre cele mai rapide din lume. Ea caută investiții. Cuvîntul de ordine: cooperare. Anul 1974 este și din alt motiv, un an memorabil: Bucureștiul găzduiește Conferința modială asupra populației. Discursul șefului statului român, din 19 august 1974, care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din școli continuă să recite versuri pe tema "rolului fundamental al industriei", care este "baza progresului multilateral", după cum le arată manualele școlare editate în 1981. Ponderea industriei în venitul național este de 58,5% față de 30,8% în 1938. Acest ritm al dezvoltării românești creștere apoi îndatorare și stagnare se află în sincronie cu evoluția globală a Estului european și a Uniunii Sovietice. Estul a beneficiat de o politică de credite occidentale și a suferit șocurile petroliere de la începutul anilor '70
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sa ajută la cufundarea fără revoltă în iarna românească, trăită pe atunci ca o încercare trecătoare. Fenomenul Noica izola într-un particularism prea plin de el însuși pentru a mai ceda în fața elanurilor unui universalism occidental care se cînta pe ritmuri străine, ritmuri pe care Noica le denumea Bye-Bye civilization. Momentul Noica recompune o spiritualitate; adepții săi se îndepărtează de tradiția liberală. Tot ceea ce, din toleranța învățată în cadrul respectului pentru drepturile omului, duce la acceptarea relativului, are tendința de a fi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la cufundarea fără revoltă în iarna românească, trăită pe atunci ca o încercare trecătoare. Fenomenul Noica izola într-un particularism prea plin de el însuși pentru a mai ceda în fața elanurilor unui universalism occidental care se cînta pe ritmuri străine, ritmuri pe care Noica le denumea Bye-Bye civilization. Momentul Noica recompune o spiritualitate; adepții săi se îndepărtează de tradiția liberală. Tot ceea ce, din toleranța învățată în cadrul respectului pentru drepturile omului, duce la acceptarea relativului, are tendința de a fi interpretat ca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
executat. Odată cu dispariția sa, pe 25 decembrie, revoluția este încheiată. Nici măcar nu începuse bine. Revoluția pretinde o ruptură. Ruptura mentală și fizică s-a produs la Timișoara, la București și în alte locuri. Ea se strigă și se cîntă pe ritmuri scandate, ritmuri în cea mai mare parte împrumutate din Occident, împrumut care trădează o acută nostalgie de fraternitate și de normalitate. Democrația s-a născut în Vest, trecerea de la dictatură la democrație retrimite în Vest... Aceste cuvinte și aceste cîntece
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dispariția sa, pe 25 decembrie, revoluția este încheiată. Nici măcar nu începuse bine. Revoluția pretinde o ruptură. Ruptura mentală și fizică s-a produs la Timișoara, la București și în alte locuri. Ea se strigă și se cîntă pe ritmuri scandate, ritmuri în cea mai mare parte împrumutate din Occident, împrumut care trădează o acută nostalgie de fraternitate și de normalitate. Democrația s-a născut în Vest, trecerea de la dictatură la democrație retrimite în Vest... Aceste cuvinte și aceste cîntece care s-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
baza a trei elemente: repetiție, ritmicitate, dialectică (coincidentia oppositorum). Supus prezentificării continue, mitul re-semantizează constant înțelesurile primare, pe baza binarității continuitate / discontinuitate. Muzica, " acea meta-erotică a cărei funcție este de a împăca, întotdeauna, contrariile" 106 creează, împreună cu dansul, un alt ritm cosmic, generând pulsația lăuntrică a formelor arhetipale care se lasă în voia sorților unui prezent etern, dominat de năzuința uniunii cu lumea simbolurilor. De-a lungul timpului, în cultura universală, "muzica" a avut propriul destin, în deplină concordanță cu natura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
procesuală dintre arhetipuri stabilește rețeaua de semnificații mitice, valorificând semantic dihotomia creat / increat. B. OBICEIURI CALENDARISTICE I. APA Timpul sacralizat, ca ieșire din timpul percepției cotidiene, exprimă pactul ontologic cu universul, determinând manifestarea ritualică a trăirilor, în deplină concordanță cu ritmul cosmic. Timpul mitic reînnoiește periodic relația cu cosmosul, primenind viețuirea în spațiul ritualic al desăvârșirii umanului. Un astfel de ritual, de înnoire a timpului calendaristic, este reprezentat foarte bine de perioada celor 12 zile (20 decembrie-7 ianuarie), când moartea anuală
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
I. APA Cunoașterea primordială a pus în mișcare universul prin metamorfoză, fața lumii luând chip uman și suflare de viață. Povestea vieții a fost, la început, o îmblânzire a forțelor universului, printr-o adresare directă, ritualică, prin cuvântul rostit în ritmul cosmosului, ca descântec. Descântecul se supune unor reguli prestabilite: nu se poate descânta când e lună nouă și nu poate fi rostit duminica; în general, unele descântece se fac numai în zile de post, luni, miercuri și vineri, "până a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]