27,363 matches
-
geam, mai mare, care acoperea atât ochii cât și nasul într-un singur spațiu cu aer. Cu acest vizor, scafandrul putea să expire aer pe nas pentru a mări presiunea în interiorul vizorului, egalând-o cu presiunea apei din exterior. Această concepție de realizare, caracteristică primului vizor, a suferit puține modificări de fond din momentul inventării până în prezent. Există foarte multe tipuri de vizoare, de diferite forme și mărimi: cu unul sau cu două geamuri, cu sau fără lentile corectoare, cu sau
Vizor () [Corola-website/Science/313633_a_314962]
-
se stabilesc definitiv la Paris. În același an Edgar Quinet publică broșura "1815 - 1840", un pamflet îndreptat împotriva oligarhiei burgheze din Franța, în care afirmă deschis ideile sale republicane. Îi apare lucrarea "Génie des religions" („Geniul religiilor”, 1841), fundamentală pentru concepțiile sale despre filozofia istoriei. Tot în 1841 publică articolul "Avertissement au pays" („Avertizare către țară”), una dintre cele mai lucide critici la adresa regimului lui Ludovic-Filip. La 28 iulie 1841 Edgar Quinet a fost numit, prin ordonanță regală, profesor la prestigioasa
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
un model al intelectualului, literat, dar care își exprimă și convingerile politice, moralist, dar care face și ideologie. Intelectualul este promotorul ideii de civilizație, al cărei scop suprem este „perfecționarea formelor sociale ale vieții și unificarea lor după reguli și concepții egal valabile pentru umanitatea întreagă” ("Libertate și cultură în Franța"). Preferința pentru acest tip social al scriitorului, precum și simpatia față de ideea colonială franceză trebuie înțelese prin raportare la dezbaterile anilor 1930. În contextul creșterii fascismelor în Italia și Germania, o
Alexandru Vianu () [Corola-website/Science/313718_a_315047]
-
Wilhelm Cuceritorul la Westminster a marcat începutul epocii normande în Anglia. Organizarea normandă a regatului englez a purtat pecetea structurilor continentale, specifice celor ducatului normanzilor. Normanzii au conservat vechea împărțire administrativă anglo-saxonă, sistemul de relații sociale în vigoare, transplantând o concepție autoritata a puterii, aplicată cu succes pe continent, în cadrul ducatului și în raporturile cu regii Capetieni. Politică energică și independența a ducilor normanzi față de proprii baroni și regalitatea franceză au devenit un model de gândire și acțiune. Monarhia normandă revendică
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
forțat să semneze în 1215 Magna Charta Libertatum (alcătuită din 63 de clauze), prin care regele se obligă să recunoască drepturile și libertățile nobilimii și ale Bisericii. Magna Carta reprezenta astfel fundamentul sistemului legislativ englez. Actul era justificat de o concepție despre supremația legii, decurgând din caracterul ei divin. Orice încălcare, inclusiv de către rege, echivala cu o injustiție, principala funcție fiind păstrarea ei intactă, potrivit jurământului depus la încoronare. Magna Charta Libertatum stiupula controlul regalității de către un consiliu de 25 de
Regatul Angliei () [Corola-website/Science/313693_a_315022]
-
cu ajutorul aerului comprimat. Marina Germană a utilizat câteva astfel de costume construite de firma Neufeld und Kuhnke, care au fost capturate de aliați la sfârșitul celui de al doilea război mondial. 1917 : americanul Benjamin F. Leavitt construiește un costum de concepție proprie dintr-un aliaj de bronz și magneziu rezistent la coroziune și acoperit cu fâșii din cauciuc ce cântărea numai 160kg pe uscat și 34kg sub apă. Brațele și picioarele erau construite din tuburi de cupru cu rulmenți la articulațiile
Scafandru rigid articulat () [Corola-website/Science/314011_a_315340]
-
înalte” . Concluzia lui G. Călinescu este că Eminescu nu urmărea construirea unui „sistem filozofic oficial”, ci că își folosea cunoștințele filozofice „pentru folosul spiritual propriu, sau pentru alcătuirea unei podele pe care să se înalțe o politică și o etică”. Concepția lui politică corespundea principiilor politice ale Partidul Conservator (1880-1918)|conservatorilor, și mai ales ale junimiștilor, care erau de formație germană. Scopul lui Eminescu era să acționeze ca un „chirurg” care elimină „putrejunea bubei noastre naționale” astfel încât societatea să poată să
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
de statistică s-a folosit în studiul pe care îl publică între 24 mai și 21 iunie 1879 pentru a arăta efectele pe care le avea cămătăria practicată de evrei și modul în care erau afectate industria și comerțul localnicilor. Concepția lui Eminescu era destul de răspândită în Europa acelei vremi, așa cum arată studiile pe care le-a preluat privind situația evreilor în Austro-Ungaria , Franța sau Germania . În fața acestei realități Eminescu nu se gândea la aplicarea unor măsuri violente împotriva evreilor. Soluția
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
încă până azi din țărani mari și mici”. Ajuns la o asemenea convingere, Eminescu s-a simțit dator „de a fi și de-a rămânea în partea poporului istoric, din care însumi fac parte, și în contra păturii superpuse de venetici”. Concepția lui Eminescu se baza pe ideea că popoarele se diferențiază unele de celelalte prin trăsături psihice bine precizate. Sub influența determinismului riguros care domina epoca lui, Eminescu considera că și caracterul oamenilor este strict determinat de înaintași prin moștenire. De
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
învățământului. Părerea lui era că școala trebuie în primul rând să formeze caracterul, rămânând pentru treptele superioare să transmită cunoștințe pozitive de specialitate. În epocă problema țărănească era intens discutată și se căutau soluții de către întreaga clasă politică. La baza concepției lui Eminescu despre această problemă stătea ideea că țărănimea era singura clasă pozitivă a societății românești, pe munca ei sprijinindu-se toate instituțiile înființate de la Unirea din 1859. Părerea lui era că starea proastă a țăranilor se datora abuzurilor administrației
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
cu caracter de dogmă denumită astăzi “corectitudine politică”. Ca rezultat, ” Nouă geografie a literaturii” s-a putut fructifică prin apariția hotărâtă a mai multor grupări și publicații regionale având idei și inițiative doctrinare cu conținut specific. Scriitorul a păstrat această concepție până astăzi, îndemnând creația să se manifeste potrivit cu materia proprie a fiecărui creator. În calitate de reprezentant și în bună măsură ideolog, concepția ilustra practic în veacul trecut curentul literar denumit “luceferism”, o combinație de tradiție autohtonă, etnologie și spiritualitate deopotrivă creștină
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
a mai multor grupări și publicații regionale având idei și inițiative doctrinare cu conținut specific. Scriitorul a păstrat această concepție până astăzi, îndemnând creația să se manifeste potrivit cu materia proprie a fiecărui creator. În calitate de reprezentant și în bună măsură ideolog, concepția ilustra practic în veacul trecut curentul literar denumit “luceferism”, o combinație de tradiție autohtonă, etnologie și spiritualitate deopotrivă creștină și arhaica. Multe din noțiunile doctrinare care definesc această orientare “indigenistă” anunță o creație ce recuperează etape și straturi de tradiție
Artur Silvestri () [Corola-website/Science/314111_a_315440]
-
martie 2001, primul-ministru Amato dizolvă Parlamentul. Alegerile care urmează pun față în față fostul primar al Romei, Francesco Rutelli, și fostul premier, Silvio Berlusconi din partea partidului "Forza Italia". Acesta din urmă, pe 15 mai 2001, iese învingător, convingând alegătorii prin concepțiile sale puternic pro-americane. Italia urmează în continuare drumul prosperității economice îndreptându-se către o cultură seculară și comercială, care o înlocuiește pe cea catolică, cu caracter agricol. Acordând o atenție deosebită familiei, Italia are cea mai scazută rată a natalității
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
relație aprobată cultural prin care se legitimează o uniune economică și sexuala, de obicei între un bărbat și o femeie, o instituție socială strict reglementată printr-un set de norme culturale, politice, sociale, economice și religioase. Analizele feministe au atacat concepția patriarhală a „căsătoriei” în mod direct- prin repunerea în discuție a drepturilor femeii în cadrul legislației privitoare la familie- și indirect- prin contestarea noțiunilor și valorilor „familiei” tradiționale. A. Studiile feministe ale instituției „căsătoriei” din perspectiva legală au plecat de la redefinirea
Căsătorie () [Corola-website/Science/314098_a_315427]
-
aplicată, mecanica cuantică s-a dovedit a fi acurată. Către finalul secolului al XIX-lea părea că fizica devenise aproape perfectă, însă apoi teoria acceptată a început să genereze paradox după paradox fapt ce a dus la modificări radicale ale concepțiilor legate de fundamentele fizicii. Modelul după care oamenii explicau fenomenele ce aveau loc la scara lor de spațiu și de timp eșua în a explica fenomenele ce au loc la scară foarte mică, foarte mare sau cele care au loc
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
ale radiației electromagnetice sunt compuse din particule, în timp ce alții afirmau că radiația electromagnetică este un fenomen ondulator. În fizica clasică aceste idei sunt mutual contradictorii. Încă din primele zile ale mecanicii cuantice, oamenii de știință au înțeles că nici una dintre concepții prin ea însăși nu poate explica radiația electromagnetică. În 1690, Christiaan Huygens a explicat legile reflecției și refracției pe baza teoriei undelor. Sir Isaac Newton credea că lumina se compune din niște particule infinitezimale pe care el le-a denumit
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
arătat începând cu Newton că dacă este cunoscută poziția stelelor și a planetelor precum și detalii despre modul lor de mișcare atunci poate fi prezis locul în care acestea se vor afla în viitor. Pentru particulele subatomice, Heisenberg a invalidat această concepție arătând că datorită principiului incertitudinii nu se poate știi cu precizie atât poziția cât și momentul unei particule la un anumit moment, astfel încât modul său de mișcare din viitor nu poate fi determinat, ci poate fi descris doar un set
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
în acel individ. Andrei de Cezarea a adus ideea că Antichrist „va veni din cele mai întunecate și mai îndepărtate țări ale pământului, unde diavolul este exilat." Așadar, Antichristul, în viziune ortodoxă, pare să fie un drac absolut, încă din concepție, un exemplar uman complet pervertit din naștere. Scenariul originii evreiești a lui Antichrist (din tribul lui Dan) este repetat și de ortodocși, adăugându-se că, după cum Iisus a venit dintr-o fecioară, Antichrist se va naște fie dintr-o destrăbălată
Antihrist () [Corola-website/Science/314158_a_315487]
-
cum ar dori-o patriotismul local al unui folclorist din acea parte a țării”. Copleșit însă de perseverența „moldovenilor”, în anul 1964 A. Fochi realizează un compromis. Fiind un susținător fervent al obârșiei transilvănene a Mioriței, el afirmă că ulterior concepției versiunii-colind a existat un al doilea moment decisiv în evoluția textului, de data aceasta în Vrancea: „...celui de-al doilea moment din geneza Mioriței, respectiv momentul nașterii versiunii baladă” îi putem stabili „fără șovăire ca zonă genetică - Vrancea” Gheorghe Vrabie
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
tematic a generat în Transilvania o versiune-colind” Cititor atent al studiului Apostol- Fochi (1964), Mircea Eliade (1970, născut la București) preia anumite informații din monografie și le reformulează în comentariul dedicat mioarei năzdrăvane. Acesta este motivul pentru care regăsim în concepția eliadiană teza „integrării” și a „adaptării” baladei Miorița în repertoriul colindelor transilvănene: „În Transilvania, Miorița se întâlnește și sub formă de baladă, dar este mai ales cunoscută sub formă de colind. Evident, odată integrată în repertoriul colindelor, Miorița s-a
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
are tronul pe Muntele Kilimanjaro și care a dăruit pământenilor animalele, din care cauza masai cred că toți pastorii trebuie să fie hoți de vite. Masai cred că ei sunt îndreptățiți să ia chiar cu forța vitele altor popoare. Această concepție a lor a generat conflicte și războaie cu vecinii. Masai vorbesc limba nilotă care este înrudită cu limba samburu, aceste două grupe sunt numite limba maa (limba masailor). Clanurile izolate trăiesc o viață nomada, si care n-au existat niciodată
Masai () [Corola-website/Science/314194_a_315523]
-
Zamolxis"..., Editura Humanitas, 1995, p. 254.</ref> Tot analiza colindelor îi oferă prilejul lui Adrian Fochi (1964 și 1980) să opineze că: „Tot ce putem spune, cu șansa de a nu greși prea mult, este faptul că textul oglindește o concepție foarte veche, precreștină, că, deci, ar putea avea rădăcini foarte adânci, până departe, în străfundurile neguroase ale istoriei”. Caz cu totul special, Miorița pare a fi o sinteză a întregului folclor, preluându-i caracteristicile și legitatea. Memoria cântecului mioritic păstrează
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
singur în stare să producă minuni atât de originale” (Vasile Alecsandri). Ipoteza creației colective succesive „este tot atât de nefirească, cum este și reversul său, adică aceea că autorul unui cântec ar fi cutare poet popular. Adevărul este la mijloc”. Rădăcinile acestei concepții moderne au fost prefigurate în scrierile primilor clasici. Seria analizelor filosofice ale acestei balade e inaugurată de un istoric francez (Jules Michelet) și finalizată de un istoric american (Ernest H. Lathan jr.). E lesne de constatat dâra lăsată de fiecare
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
primilor clasici. Seria analizelor filosofice ale acestei balade e inaugurată de un istoric francez (Jules Michelet) și finalizată de un istoric american (Ernest H. Lathan jr.). E lesne de constatat dâra lăsată de fiecare curent, modă sau etapă istorică în concepțiile exegeților, deoarece „fiecare generație își extrage înțelesurile după propria-i experiență de viață și de moarte”, după cum scria Petru Ursache referindu-se la comentatorii Mioriței. Seria polemică e inaugurată încă în 1854 de către francezul Jules Michelet, un apropiat al pașoptiștilor
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
M. Eliade nu a pregetat să pună în balanță depozițiile predecesorilor săi, care au tratat problema tragismului mioritic, constatând cu acest prilej nerodnicia extremelor, pe traseul dintre pesimism și optimism: „Desigur, această decizie de a accepta destinul nu trădează o concepție pesimistă a existenței, nici pasivitatea, de care atât s-a vorbit de la Alecsandri încoace. Criticile lui D. Caracostea, H.H. Stahl și C. Brăiloiu erau întemeiate. Dar este în zadar să se caute «optimismul» Mioriței în dragostea păstorului pentru munca lui
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]