28,109 matches
-
în calea fericirii - așa cum pot fi acestea evaluate prin întrebări de chestionar. De asemenea, sărăcia constituie un factor favorizant al problemelor în cuplu. Această primă concluzie suportă două excepții interesante. Religiozitatea scăzută nu pare să constituie un impediment în calea fericirii, în ciuda concepției populare contrarii. De asemenea, religiozitatea nu este asociată în nici un fel cu frecvența apariției problemelor în cuplu - deși respondenții, puși în ipostaza de părinți, se opun clar unui potențial pretendent care nu ar crede în Dumnezeu. În al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu frecvența apariției problemelor în cuplu - deși respondenții, puși în ipostaza de părinți, se opun clar unui potențial pretendent care nu ar crede în Dumnezeu. În al doilea rând, sărăcia pare a fi subevaluată atât ca impediment general în calea fericirii, cât și ca impediment în calea armoniei cuplului. Dintre toate condițiile adverse supuse atenției respondenților, atât în ceea ce privește fericirea, cât și alegerea unui potențial pretendent, sărăcia este cel mai bine privită, răspunsurile indicând că acestă stare nu este considerată nici pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
pretendent care nu ar crede în Dumnezeu. În al doilea rând, sărăcia pare a fi subevaluată atât ca impediment general în calea fericirii, cât și ca impediment în calea armoniei cuplului. Dintre toate condițiile adverse supuse atenției respondenților, atât în ceea ce privește fericirea, cât și alegerea unui potențial pretendent, sărăcia este cel mai bine privită, răspunsurile indicând că acestă stare nu este considerată nici pe departe la fel de problematică precum alte dezavantaje. Totuși, datele statistice indică faptul că sărăcia este un obstacol real în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și alegerea unui potențial pretendent, sărăcia este cel mai bine privită, răspunsurile indicând că acestă stare nu este considerată nici pe departe la fel de problematică precum alte dezavantaje. Totuși, datele statistice indică faptul că sărăcia este un obstacol real în calea fericirii individuale și familiale. În ceea ce privește legătura dintre experiența proprie și filozofia de viață, am identificat două astfel de relații: teoriile compensatoare minimizează relevanța factorilor adverși (precum în cazul sărăciei sau a bolii), iar teoriile moralizatoare pun în evidență importanța acestora (precum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
iar teoriile moralizatoare pun în evidență importanța acestora (precum în cazul prietenilor sau a credinței în Dumnezeu). Experiența sărăciei nu influențează însă filozofia personală de viață referitoare la căsnicie, în ciuda efectului său asupra calității relației. Bibliografie Andrei, Petre. (1921). Problema fericirii. Fundamentul său etic-sociologic. Iași: Editura Viața Românească. Bălțătescu, Sergiu. (1999). Modele ale percepției calității vieții. Calitatea vieții, vol. 10, 3-4, 179-185. Bălțătescu, Sergiu. (2003). Abordări psihosociale ale satisfacției și fericirii. Calitatea vieții, vol. 13, 2. Bălțătescu, Sergiu. (2007). Calitatea vieții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
efectului său asupra calității relației. Bibliografie Andrei, Petre. (1921). Problema fericirii. Fundamentul său etic-sociologic. Iași: Editura Viața Românească. Bălțătescu, Sergiu. (1999). Modele ale percepției calității vieții. Calitatea vieții, vol. 10, 3-4, 179-185. Bălțătescu, Sergiu. (2003). Abordări psihosociale ale satisfacției și fericirii. Calitatea vieții, vol. 13, 2. Bălțătescu, Sergiu. (2007). Calitatea vieții. În Cătălin Zamfir și Simona Stănescu (coord.), Enciclopedia dezvoltării sociale. Iași: Editura Polirom. Chelcea, Septimiu. (2004) Metodologia cercetării sociologice. Metode calitative și cantitative. București: Editura Economică. Chelcea, Septimiu, Mărginean, Ioan
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
însă, valorile sub semnul cărora omul există. Confesiunea intimă (apetitul ei i-a fost deschis de lectura romanticilor: Lamartine, Byron) tinde spre adevărul trăirii, chiar dacă, uneori, fundalul nocturn, decorul ruinelor, gestul damnării sunt invocate convențional (Miezul nopții). Tristețea în fața nestatorniciei fericirii (motivul central al liricii lui A., nu străin de modelele de circulație în epocă, cel lamartinian în primul rând, însă susținut de o înclinație temperamentală depresivă și alimentat de circumstanțe ale vieții ce nu au răspuns nevoii sale de ocrotire
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
nume mari ale patristicii orientale, precum Sf. Iustin Martirul și Filosoful (care vorbește despre o "filosofie dumnezeiască" și pentru care, rezumă Vasile Adrian Carabă, "filosofia este cunoașterea lumii create de Dumnezeu și căutarea Lui, iar răsplata pentru această filosofie este fericirea veșnică"), Clement Alexandrinul (pentru care filosofia înseamnă "preocuparea înflăcărată pentru înțelepciune; înțelepciunea, însă, este cunoașterea lucrurilor dumnezeiești și omenești și a cauzelor lor. Ca atare, înțelepciunea este stăpână peste filosofie...", dar care pune întreaga filosofie grecească pe seama unei inspirații divine
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
măsură, el este chemat să fixeze norma. Asta, firește, în utopiile anticilor. Nu și în Istoria ieroglifică, unde cei doi sunt marginalizați ca personaje incomode. Dialogul lor se transformă, pe nesimțite, într-o amicală competiție oratorică pe teme clasice: înțelepciunea, fericirea. Când Lupul își expune teoria, Brehnacea este nevoită să accepte evidența. Ei bine, ceea ce urmează este în măsură să califice acest personaj. E limpede că adevărul Lupului, privitor la natura hibridă, anapoda, împotriva firii a Strutocamilei (socotită "traghelaful firii"), nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
două momente menite să repare parțial o injustiție majoră. Nu am nici abilitatea nici intenția de a perora pe marginea unui subiect atât de delicat cum este antisemitismul. M-am străduit să citesc cărțile "nemedicale" ale Prof. Paulescu (păstrate din fericire în fondul Bibiotecii Universitare "Lucian Blaga" din Cluj) și recunosc faptul că ele pot fi de-a dreptul șocante pentru cititorul de astăzi. Cred însă că acestea trebuie neapărat analizate în contextul politic, istoric, social și economic al anilor '20
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
nu mijloacele, cel puțin scopul, ce pare a fi abolirea noțiunii de individ. Pe de o parte totalitarismul nazist, "hard", care propovăduia dictatura unei rase. De cealaltă, cel mai "soft" al societății "liberale" americane, care s-ar folosi de pilulele fericirii de tip "soma" pentru a-i face pe toți să accepte, în cadrul unei "fericiri copleșitoare", un model social fondat pe caste determinate biologic. Copiii ar fi de acum concepuți în laboratoare, individualitatea lor ar fi predestinată printr-o orientare genetică
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de o parte totalitarismul nazist, "hard", care propovăduia dictatura unei rase. De cealaltă, cel mai "soft" al societății "liberale" americane, care s-ar folosi de pilulele fericirii de tip "soma" pentru a-i face pe toți să accepte, în cadrul unei "fericiri copleșitoare", un model social fondat pe caste determinate biologic. Copiii ar fi de acum concepuți în laboratoare, individualitatea lor ar fi predestinată printr-o orientare genetică, iar educația lor, adaptată la nevoile unei societăți concepute după modelul mușuroiului de furnici
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
său, distopia intitulată Minunata lume nouă. Descrie acolo revolta, apoi sinuciderea unui intelectual, "sălbaticul", în fața unei lumi noi, postfordiene. O societate condusă de biologie, care condiționează nașterea copiilor în funcție de viitorul loc ocupat în societate, dar care permite un surogat de fericire grație unui drog, "soma", și o mare libertate sexuală, la limita orgiasticului. În 1958, Huxley scrie, Brave New World Revisited / Reîntoarcere în minunata lume nouă137, un eseu, și în 1962 un roman intitulat The Island / Insula. În aceste două opere
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
să-l ignore pe marele savant, constat că această nedreptate este, de fapt, rezultatul unui grav deficit de etică științifică.” Este cea mai realistă sinteză asupra stării morale a comunității științifice, în general, văzută din partea întunecată a imaginii sale. Din fericire, există și o parte luminoasă a ei, care încet-încet iese la iveală. Pentru a o admira în întreaga ei splendoare, trebuie încă multă răbdare și tot atâta perseverență. 25. Calendarul insulinei, după descoperirea ei, până în prezent Acest subcapitol a fost
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
conștientizarea riscurilor și a pierderilor provocate de violență în viața individului și a grupurilor sociale, a generat un nou curent (deși având o continuitate ideologică încă din Antichitate), în orientările aplicative ale psihologiei. Este vorba despre psihologia pozitivă sau psihologia fericirii care promovează ideea că „nefericirea conduce la cruzime”(Le Nouvel Observateur, nr. 2303-2304, 2008, p. 95). Ființa umană poate și trebuie să fie văzută concomitent din două perspective: aceea a violenței, vulnerabilității și traumei și aceea a fericirii, a factorilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau psihologia fericirii care promovează ideea că „nefericirea conduce la cruzime”(Le Nouvel Observateur, nr. 2303-2304, 2008, p. 95). Ființa umană poate și trebuie să fie văzută concomitent din două perspective: aceea a violenței, vulnerabilității și traumei și aceea a fericirii, a factorilor protectivi și a rezilienței. Recunoașterea potențialului distructiv al violenței ghidează orientările preventive și stimulează interesul pentru abordarea pozitivă a ființei umane. Instituționalizarea acestor idei conduce la stipularea unei legislații care să protejeze ființa umană de atacuri violente și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
existența a trei tipare comportamentale față de partener, în relația de cuplu, în acord cu cele trei tipare comportamentale majore specifice atașamentului: a) securizant; b) insecurizant evitant și c) insecurizant rejectant-ambivalent. a) în cazul atașamentului securizant, relația de cuplu va semnifica fericire, încredere, prietenie, toleranță față de celălalt și acceptarea lui. Persoanele aducând din copilărie un astfel de atașament cred că dragostea există, că e stabilă și nu manifestă anxietăți sau temeri în implicarea într-o relație apropiată. b) Atașamentul insecurizant evitant manifestă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cunoașterea și comportamentele (Vieno et al., 2005). Vieno și colaboratorii săi (2005) argumentează faptul că simțul comunității este invers proporțional cu singurătatea, îngrijorarea, izolarea socială, violența și comportamentele antisociale, abuzul de substanțe, fuga de la școală și este direct proporțional cu fericirea, eficiența strategiilor de coping, deprinderile și suportul social, deprinderile de a soluționa problemele, eficiența academică și securitatea la școală. Mai mult încă, sentimentul apartenenței la comunitate induce toleranță socială, altruism și comportament prosocial, opusul manifestărilor violente. în consecință, putem afirma
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sănătate ale individului.”(Kessler et al., 2008, p. 625) Prezența acestor riscuri de dezvoltare au stat la baza promovării noii interpretări a ființei umane din perspectiva suferinței și a rezilienței. în domeniul trăirilor emoționale este un continuum, de la suferință la fericire. Trăirile emoționale intense, sunt în general, în situații normale de viață, generate în relațiile cu ceilalți. în cazul copiilor, cele mai semnificative persoane cu care copilul se află într-o relație vitală și determinantă, sunt părinții. Cercetările recente demonstrează „”efectele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
într-o relație vitală și determinantă, sunt părinții. Cercetările recente demonstrează „”efectele biologice ale relațiilor eșuate, ale atașamentului insecurizant și ale rupturilor multiple, traumatice”(Rubin, Noonan, 2010). Dacă suferința surpă dezvoltarea, deviază realizarea genotipului în fenotip, în schimb, starea de fericire, de confort psihic, asigură dezvoltarea potențialului de care dispune persoana, creează posibilitatea unei vieți de calitate și în același timp, posibilitatea de a fi valoros pentru ceilalți. Omenirea a avut mereu intuiția importanței suferinței și a fericirii pentru dezvoltarea și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
schimb, starea de fericire, de confort psihic, asigură dezvoltarea potențialului de care dispune persoana, creează posibilitatea unei vieți de calitate și în același timp, posibilitatea de a fi valoros pentru ceilalți. Omenirea a avut mereu intuiția importanței suferinței și a fericirii pentru dezvoltarea și funcționarea ființei umane, a grupurilor sociale. Ne-o dovedesc cultura, arta, legile și chiar dezvoltarea tehnicii care urmărește facilitarea satisfacerii nevoilor existențiale ale individului. Mai presus de orice însă ne-o dovedesc experimentele sociale. Experimentele sociale, constând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
schimbarea mediilor de viață) sau pot atinge grupuri sociale mai mari, cum ar fi: familii (de exemplu, în cazul emigrărilor), comunități sau întreaga societate (așa cum s-a întâmplat în țările unde a fost instaurat cu forța comunismul). Perspectiva egoistă asupra fericirii sau a suferinței, caracteristică a imaturității emoționale, face ca provocarea suferinței celuilalt, sacrificarea celuilalt în beneficiul personal să fie o tendință aproape permanentă în diversele grupuri sociale. De-a lungul istoriei această tendință a dat exploatare socială, războaie, crime. în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
școlare, curriculei; ca elev, nici onest, nici harnic; fie nesociabil, fie hipersociabil; o dorință anormală de a i se da importanță, adesea utilizând moduri inacceptabile pentru a obține atenția celorlalți (de aceea uneori pot apărea tendințe antisociale); prost dispus, ostil fericirii și succesului celorlalți; indiferent emoțional, surditate emoțională; absența reciprocității în înțelegerea celuilalt, a persoanei semnificative, cu care comunică; caustic, incisiv, ironic; ca părinți, se sustrag de la sarcina de a-și crește copiii; slabă capacitate de a face față stresului; nervozitate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și dezvoltarea) și de a salva specia, promovând procreația. Când se simte amenințat, va recepta și simți, va procesa, va percepe, va memora și va mobiliza organismul ca răspuns la amenințarea externă sau internă. Deși programat genetic pentru sănătate și fericire și înzestrat cu o uluitoare capacitate de refacere și plasticitate, dezvoltarea și funcționarea creierului este dependentă de experiențele trăite. în programarea genetică sunt „așteptate”anumite experiențe. Dacă copilul are parte de tipul de experiențe „cerute”(prefigurate, așteptate) de genom, creierul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
demonstrat. Primele intenții legislative de protecție împotriva violenței datează în Europa, din secolul al XVI-lea. în 1776, Declarația de Independență a Statelor Unite a formulat deja în primul articol, dreptul ființei umane la viață, libertate și de a-și căuta fericirea: „Considerăm aceste adevăruri fundamentale: toți oamenii sunt egali și sunt înzestrați de Dumnezeu cu drepturi inalienabile clare, printre care dreptul la viață, la libertate și la căutarea fericirii”. Conștientizarea nevoii ființei umane de a fi protejată prin reglementări internaționale față de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]