29,392 matches
-
Deci, el este cel care-și dă seama că din "atracția de bâlci" se poate face o "artă", și nu orice artă, ci o "artă profitabilă" din care se pot scoate venituri frumoase. Iar filmul său, "„Voiajul în lună”" (Voyaje dans la lune) va demonstra acest lucru. Legat de acest film a lui Méliès, nu putem trece cu vederea de faptul că acesta, mai bine zis "rețeta de casă" obținută cu proiecția lui în Statele Unite ale Americii, este cea care duce
Film () [Corola-website/Science/296538_a_297867]
-
Bolile grave reprezentau, ca totdeauna, o problemă serioasă, remedii eficace însă nu existau. Îmbolnăvirile erau privite din punct de vedere magic-demoniac sau ca o pedeapsă din partea forțelor supranaturale. Pentru vindecare se invocau aceste forțe și se făceau sacrificii, se improvizau dansuri, se foloseau formule oculte sau talismane. Eficiente erau îngrijirea rănilor, repunerea luxațiilor sau fixarea fracturilor, procedee folosite deja în Epoca de piatră. La vechii greci, la început, zeul artei medicale era Apollo. Mai târziu zeul medicilor a devenit Esculap. Începând
Medicină () [Corola-website/Science/296546_a_297875]
-
tonalități diferite, legate între ele prin divertismente, iar uneori partea a treia este compusă în formă de rondo. Partea din mijloc va fi, dimpotrivă, lentă, de formă binară, cu o încărcătură emoțională pronunțată, fiind în unele cazuri înlocuită de un dans precum ciaccona sau sarabanda. Concertul italian al lui Vivaldi va aduce cu sine încă o cucerire: apariția cadenței înainte de coda, care dă posibilitate solistului să-și pună în valoare calitățile sale tehnico-expresive. Nu întotdeauna această cadență era scrisă, ci se
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
căutare de lucru, mutându-se în acestea sau făcând naveta. Ocupația tradițională a producerii mangalului n-a dispărut total. În 2008 mai era producție de mangal pentru restaurante din regiune. Istroromânii au avut cândva o cultură nematerială bogată, constând din dansuri, cântece, basme, proverbe, practici magice, obiceiuri legate de naștere, nuntă, înmormântare și sărbători, practicate în limba lor și prezentând asemănări cu cele ale românilor în general. Acestea erau încă destul de vii atunci când le-au consemnat primii vizitatori și cercetători, care
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
Cluj-Napoca și a susținut cursuri în Germania, Israel, Elveția, Statele Unite ale Americii. Preocupările pentru creația lui George Enescu s-au concretizat în teza de doctorat, publicată cu titlul "Enescu în conștiința prezentului" (1969, Editura pentru Literatură; traducere în franceză: "Enesco dans la conscience du présent", 1981, Editura Științifică și Enciclopedică), precum și prin finalizarea, potrivit schițelor originale, a unor lucrări enesciene neterminate: Simfonia nr. 5 (părțile I și IV), "Caprice roumain" pentru vioară și orchestră, poemul vocal-simfonic "Strigoii" pentru soprană, tenor, bariton
Cornel Țăranu () [Corola-website/Science/307087_a_308416]
-
Georgescu, Orchestra RTV, Emanuel Elenescu); • Taina, opus 17 (1932), balet în 3 acte, libretul de Maria de Saxa Coburg, premiera București, 8 februarie 1936, Opera Română, Ionel Perlea (Cântec indian, pian solo, în „Muzică și poezie” nr. 5, București, 1936; • Dans. Cântec de dragoste, pian solo, în „Muzica”, supliment nr. 1, București, 1958); • Luceafărul, opus 60 (1951), balet în 3 acte, libretul de Alexandru Jar după Mihai Eminescu, primă audiție, București, 24 septembrie 1951, Filarmonică, George Georgescu (actul IV) (Dansul Cătălinei
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
1936; • Dans. Cântec de dragoste, pian solo, în „Muzica”, supliment nr. 1, București, 1958); • Luceafărul, opus 60 (1951), balet în 3 acte, libretul de Alexandru Jar după Mihai Eminescu, primă audiție, București, 24 septembrie 1951, Filarmonică, George Georgescu (actul IV) (Dansul Cătălinei, pian solo, în „Muzica”, supliment nr. 1, București, 1958). MUZICĂ VOCAL-SIMFONICĂ • Cântec de leagăn, opus 57 (1949), voce, cor mixt și orchestră; Cantata festivă, opus 53 (1950), cor mixt și orchestră, versuri de Maria Banuș, București, 5 noiembrie 1950
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
1949, primă audiție, București, 23 octombrie 1949, Filarmonică, Constantin Silvestri; • Uvertura, opus 47 (1947), primă audiție, București, 1948, Ansamblul CCS; Patru tablouri rustice, opus 48 (1949), primă audiție, București, 1950, Orchestra RTV, C. Silvestri; Marș pentru orchestra, opus 50 (1949); • Dans pentru orchestră, opus 51 (1950); Procesiune pentru orchestră, opus 52 (1950); • Simfonia nr. 3 în do minor, opus 54 (1949), București, 1957, primă audiție, București, 1950, Orchestra RTV, Matei Socor; • Uvertura festivă, opus 56 (1949), primă audiție, București, 10 noiembrie
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
pentru coarde și pian, opus 27 (1938); Suită în trio pentru flaut, clarinet și fagot, opus 28 (1939); Suită în trio pentru oboi, clarinet și fagot, opus 34 (1944); Două piese pentru cvartet de coarde, opus 68 (1952), elegie și dans; • Cvintet nr. 7 pentru suflători, opus 77 (1955); • Cvintet nr. 2 pentru suflători, opus 79 (1956); • Cvintet pentru pian, 2 viori, violă și violoncel, opus 80 (1956); • Octet pentru suflători, opus 90 (1959), flaut, oboi, 2 clarinete, 2 fagoți, 2
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
1965), în Piese pentru pian de compozitori români, București, 1966; idem în Rumaniscke Klavierminiaturen fur Kinder und Jugendliche, heraugegeben v. Liviu Cornes, Leipzig, 1976 (impression); MUZICĂ CORALĂ • Două coruri pe texte populare, opus 16 (1931), cor mixt; Patru coruri, patru dansuri, opus 49 (1949), cor mixt și pian; Cântec de recoltă, opus 58 (1950), cor mixt, versuri de Mihu Dragomir; Șase ani de când trecu (1950), cor mixt, versuri de Mihu Dragomir, București, 1950; • Cântec pentru Festivalul tineretului, opus 71 (1953), cor
Mihail Andricu () [Corola-website/Science/307068_a_308397]
-
cursurile secundare la Liceul teoretic „Sf. Petru și Pavel” din Ploiești (1901-1909). Licențiat în matematici (1914) la Universitatea din București și doctor în astronomie (1925) al Universității din Paris cu teza "Sur leș amas globulaires d’etoiles et leur relations dans l’espace." Astronom stagiar la Observatorul Astronomic din Paris (1921-1924), conferențiar de astronomie și geodezie (1931-1940) la Universitatea din Cernăuți, profesor de astronomie la Universitățile din Timișoara și Cluj Napoca (1940-1945). A fost ales post-mortem membru de onoare al Academiei Române. În
Constantin Pârvulescu (astronom) () [Corola-website/Science/307110_a_308439]
-
în „Encyclopedie scientifique”, Paris 1931; • "Îndrumări generale cu 24 de hărți practice pentru cunoașterea constelațiilor în observarea fenomenelor cerești", litografia Universității din Cernăuți, 1938; • "Elemente de mecanică cerească", 1941; • "Copernic", 1943; • "L’amas double de Persee et leș mouvements propreș dans la region de cet amas", Paris, 1923; • "Methode nouvelle pour calculer leș orbites des etoiles doubles", 1928; • "Sur leș pulsations des systemes stellaires", București, 1943.e. În onoarea să, a fost denumit asteroidul 2331 Parvulesco.
Constantin Pârvulescu (astronom) () [Corola-website/Science/307110_a_308439]
-
fost, de asemenea, director al revistei « Archives Internationales d’Histoire des Sciences ». Conferințele sale la Palais de la Découverte din Paris, unde a organizat conferințe lunare asupra istoriei științei, erau celebre. Guvernul Francez i-a comandat o monografie « Quelques données importantes dans l’évolution des mathématiques française » pentru Pavilionul Franței la Expoziția Universală de la New York din 1939. Franța i-a acordat distincția de Chevalier de la Légion d’Honneur. Petre Sergescu a fost motorul colaborării internaționale în domeniul istoriei științelor și, în particular
Petre Sergescu () [Corola-website/Science/307129_a_308458]
-
(n. 5 august, 1971, Sacramento, California) este o actriță americană de film și televiziune. În copilărie, ea a practicat balet, dans, precum și pian. Dungey a fost, de asemenea, si o patinatoare de succes. Dungey a absolvit în 1989 Liceul Rio Americano din Sacramento, California. A obținut o diplomă pentru artă de la Universitatea UCLA. A fost cea mai tânără câștigătoare a premiului
Merrin Dungey () [Corola-website/Science/307135_a_308464]
-
sale lucrări de sculptură mică la Salonul oficial, făcându-se remarcat prin construcția volumelor și finețea modelajului. În 1934 a deschis prima expoziție de lucrări cu subiect folcloric în care a expus și câteva de inspirație dobrogeană: "Femeie cu cobiliță", "Dans dobrogean" sau "Pescarii". Tot în 1934, a făcut o călătorie de studii de-a lungul coastelor Mării Mediterane, poposind la Constantinopol, Atena, Alger, Marsilia, Cassis și Neapole. În 1937 a primit premiul pentru sculptură al Ministerului Artelor. Lucrările din prima
Boris Caragea () [Corola-website/Science/307145_a_308474]
-
Sur un théorème de H. Zieschang. (French) Enseignement Math. (2) 21 (1975), no. 1, 15-30. 43. Sur une conjecture de M. L. P. Neuwirth relative aux groupes des noeuds. (French) Mathematica (Cluj) 15(38) (1973), 149-156. 42. Invariants de contraction dans leș groupes. (French) Studia Univ. Babeș-Bolyai Ser. Math.-Mech. 16 1971 fasc. 1, 9-27. 41. Noeuds et cercles topologiques sur leș surfaces fermées orientables. (French) Mathematica (Cluj) 12 (35) (1970), 223-226. 40. Points de vue sur la théorie des nœuds
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
des singularités des fonctions analytiques. (French) Disquisit. Math. Phys. 4, (1945), 95-104. 11. Sur leș polynomes de Tchebichef d'un ensemble plan borné et fermé. (French) Bull. Sci. Math. (2) 69, (1945), 75-81. 10. Sur le calcul symbolique de Cayley-Aronhold-Clebsch dans la théorie des invariants. (French) Mathematica, Timișoara 21, (1945), 95-109. 9. Sur une représentation conforme des domaines multiplement connexes. (French) Bull. Math. Șoc. Roumaine Sci. 46, (1944), 33-41. 8. Singularités des fonctions analytiques uniformes et polynomes de Tchebichef. (French) Mathematica
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
Pures et Appl, 1965 Citat de 3 ori O teorema asupra traversărilor unui nod Studia Univ. Babeș -Bolyai, Ser. I Math. Phys, 1962 Citat de 3 ori Sur la condition nécessaire et suffisante pour l'univalence d'une fonction holomorphe dans un cercle CR Acad. Sci. Paris, 1931 Citat de 2 ori Points de vue sur la théorie des nœuds L'Enseignement mathématique, 1971 Citat de 1 ori Sur un choix intrinsèque des générateurs du groupe d'un nœud Revue roumaine
Gheorghe Călugăreanu () [Corola-website/Science/307148_a_308477]
-
autor, păreri care se bazează pe texte riguros controlate, manualul lui Stoicescu poate fi considerat ca una dintre cele mai sigure călăuze pentru studiul dreptului roman. A susținut ideea continuității dreptului roman în cutuma juridică românească în lucrările "La magie dans l'ancien droit roumain, Rapprochement avec le droit romain" (1926), "L'influence du droit romain sur le droit civil roumain" (1935). A devenit membru corespondent al Academiei Române (23 mai 1936) și membru al Academiei de Științe Morale și Politice (1940
Constantin C. Stoicescu () [Corola-website/Science/307167_a_308496]
-
la „École roumaine en France”; se specializează în folclor și frecventează „L’École des langues orientales vivantes”, unde ține o conferință despre „Cendrillon”. Activitatea sa la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses s-a materializat prin două studii importante: „Le cheval merveilleux dans l’épopée populaire” (1924) și „La mort-mariage: une particularité du folklore balcanique” (1925). Întors la Cluj, lucrează la Biblioteca Universității, colaborând și la Muzeul Etnografic al Ardealului. În anii 1920 s-a format la Muzeul limbii române, în jurul lui Sextil
Ion Mușlea () [Corola-website/Science/307187_a_308516]
-
Orient și Occident. Studii de cultură și literatură română în secolele al XV-lea - al XVII-lea" (1999) că fenomenul de creație are și în acest spațiu un caracter continuu. Într-o apariție editorială mai recentă, "Langue et culture roumaines dans l’espace sud-est européen. Румынский язык и култура в Юго-Восточной Европе" (2002), sunt reunite studii și comunicări susținute la congrese și simpozioane internaționale, între anii 1958 și 1998, și publicate în reviste și volume colective din țară și străinătate. M.
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
veche în context european." "Studii și texte", București, 1979; "Studii de lingvistică și filologie", Timișoara, 1981; "Între Orient și Occident. Studii de cultură și literatură română în secolele al XV-lea - al XVIII-lea", București, 1999; "Langue et culture roumaines dans l’espace sud-est européen. Румынский язык и култура в Юго-Восточной Европе", București, 2001; "Contribuții la etimologia limbii române", București, 2002; "Scriitori și filologi români (Sec. XVI-XX)", București, 2005; Cuvintele de origine autohtonă în limba română". Discurs rostit la 20 ianuarie
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
acad. Eugen Simion, Președintele Academiei Române, București, 2003, "534-535": "Mihăilă, Gheorghe"; "DGLR", L-O, București, 2005, "352-254" ("Mihăilă, Gheorghe", articol semnat de Stan Velea); Mihai Mitu, Constantin Geambașu, "Petite histoirè de la slavistique en Roumanie", în vol. "Contribution à ľhistoire de la slavistique dans les pays non-slaves". Edité par Giovanna Brogi Bercoff, Pierre Gonneau, Heinz Miklas, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien, 2005, (Institut ďétudes slaves - Travaux - XLVI), "407-430" (10 lucrări de istorie a slavisticii semnate de G. Mihăilă, "416-417, 430"); Onufrie Vințeler
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
organiza săptămânal ceaiuri dansante. În 1920 renunță la Academia Comercială din cauza taxelor mari și trece la Facultatea de Drept, unde frecvența la cursuri nu era obligatorie. Având timp liber, își câștigă existența cântând prin restaurante, saloane și la școala de dans „Simion și Achim”, unde îl cunoaște pe saxofonistul Ion Mirea. Pleacă cu orchestra acestuia în orașul Alexandria din Egipt unde cântă timp de cinci luni. Întors în țară își face propria formație, „Trio Luca”, cu care debutează la Radio București
Ion Luca-Bănățeanu () [Corola-website/Science/307309_a_308638]
-
de pasageri „Sussex” (torpilat din greșeală de un submarin german, în timpul primului război mondial), la traversarea Canalului Mânecii între Folkestone (Anglia) la Dieppe (Franța). Corpul său nu a mai fost găsit. Punctele culminante ale lucrărilor sale rămân (probabil) „Rondella Aragonesa” (din „Dansul Spaniol nr.6”) și „Intermezzo” din opera „Goyescas”. Antonio Fernandez-Cid "Granados", traducere de Esdra Alhasid, Editura muzicală, București, 1970
Enrique Granados () [Corola-website/Science/307367_a_308696]