29,295 matches
-
o facă. În logica terțului inclus opușii sunt mai curând contradictorii: tensiunea dintre contradictorii clădește o unitate mai mare care le include"400. Eminescu le-a numit, oximoronic, antiteze împăcate. Pacificarea lor se produce în încercare, rod, la el, al dorului nemărginit, care e altceva decât voința oarbă a lui Schopenhauer. Cine citește Ninge la o margine de existență este izbit nu de invazia contradicțiilor, ci a contradictoriilor, într-o revărsare stihinică pe care am asimilat-o delirului esențial și care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
schițe Hortensia Papadat-Bengescu, Liviu Rebreanu, Gib I. Mihăescu, Cezar Petrescu, Carol Ardeleanu, N. Davidescu, Victor Papilian (la început cu pseudonimul Sylvius Rolando), Sanda Movilă, Sandu Teleajen, Mihail Celarianu, Sărmanul Klopștock, Anton Holban, Mircea Eliade (fragmente din Romanul adolescentului miop), George Dorul Dumitrescu, Sarina Cassvan-Pas, Ion Călugăru ș.a. Nu e neglijat nici teatrul, N. Milcu și Radu Gyr semnând piesa în versuri Floarea lui Sânzien, Horia Furtună figurând cu un fragment din Păcală, Camil Petrescu cu scene din Danton și din Mioara
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
de drept roman), Miron Grindea (Printre debutanții vieții), I. Peltz (Viața mea e un roman), Ștefan Tita (8 și 9...). Octavian Șireagu publică interviul Cu dl Emil Isac despre problema ardelenismului în viața culturală a României de azi, în timp ce George Dorul Dumitrescu figurează cu singurul text tradus din revistă, Iuda din Keriot de Leonid Andreev. Invitat să intre în corpul colaboratorilor, Grigore Tăușan se rezumă la două texte memorialistice, Prieteniile de altădată și Un ziarist de altădată (despre George Panu), din
VIAŢA DE AZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290520_a_291849]
-
valoare intensa activitate a lui V., apreciat de editori ca fiind „printre cei mai de seamă culegători de folclor din Transilvania, după Ion Pop-Reteganul și Ioan Micu Moldovan”. Sunt aici o mie două sute treizeci de texte (cântece de dragoste și dor, de jale și urât, mustrări și blesteme, cântece de cătănie, bocete, strigături, balade), strânse de peste două sute de culegători din aproximativ două sute cincizeci de localități, mai bine reprezentate fiind comunele Cergău Mic, Micăsasa și Bazna. Culegerea, comparabilă cu aceea realizată de
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
În paginile sale intră versuri de Nichifor Crainic (Din pustie, Căderi) Gemi-Zam (G.M. Zamfirescu; Spectrul foamei), G. Vlădescu-Albești, A. Bădăuță (Morarul, Pastel), George A. Petre (Început de toamnă), Antonian Nour, Dem. Pralea (Castelul morții), A. Mândru (Poveste duioasă), Dem. Gâlman (Dor pustiu), schițe și povestiri de Ion Chiru-Nanov (Două lumânări, Fala Oprișenilor, fragment de roman), Ion Dragoslav (Moș Pitac), G.M. Zamfirescu (În parc, proză poematică, sub aceeași semnătură Gemi-Zam), Florin Chiru-Nanov, A. Davidescu, traduceri din Nora Cloud și Góngora (Sonet), realizate
VIFORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290560_a_291889]
-
scoborâtor din pădurile Țării de Sus, peisajul natal devine obsedant: „Căutați-mă prin păduri, printre ape, / Fiindcă acolo mă limpezesc, acolo curg” (Căutați-mă). Se face simțită aici glisarea de la jubilația omului cetății către bucuriile mici, intime („o bucurie de dor, o bucurie de cuvânt”). Poetul își caută rădăcinile („M-aș întoarce spre culmi, în arbori și-nceput,/ dar turmele-n pietre și-n nisip s-au prefăcut”), dar nu mai găsește drumurile, nu mai găsește nici fântânile ca „rănile vârstei
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
mai ales prin sugestia reflexivă amară ce transpare din versurile lui elegiace. S-a spus că poetul cultivă „formula tradiționalistă bazată pe cantabilitate folclorică și pe desenul imagistic simplu și clar conturat” (Mihai Cimpoi). Cărțile O palmă de cer, Ploile dorului (1972), Fluvii (1976), Rostul țărânii, Autografe în câmp (1981), Același (1986), La părinți, având ca tematică satul contemporan moldovean și oamenii lui, sunt tot atâtea trepte ale evoluției autorului spre o formulă în care lirismul de sorginte folclorică se îmbină
VIERU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
-mi, ciocârlie... (1979), Pomul (1979), Soneria (1985) ș.a. Multe din poeziile lui au fost puse pe muzică și se bucură de popularitate (E liniște în codrul verde, Cucul, Mult frumoasa mea câmpie). SCRIERI: O palmă de cer, Chișinău, 1969; Ploile dorului, Chișinău, 1972; Dincolo de ferestre, Chișinău, 1976; Fluvii, Chișinău, 1976; Cântă-mi, ciocârlie..., Chișinău, 1979; Pomul, Chișinău, 1979; Rostul țărânii, Chișinău, 1980; Autografe în câmp, Chișinău, 1981; Întreaga iubire, Chișinău, 1984; Soneria, Chișinău, 1985; Același, Chișinău, 1986; La părinți, Chișinău, 1989
VIERU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
Cântați, privighetori!, Chișinău, 1978; Lev Kassil, Apărătorii tăi, Chișinău, 1979; Soldatul vârstă n-are, pref. Pavel Cruceniuc, Chișinău, 1985; Vasil Vitka, Amiază, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Vasile Coroban, „O palmă de cer”, „Moldova socialistă”, 1969, 31 august; E.I. Vieru, „Ploile dorului”, „Cultura”, 1973, 5 mai; Eliza Botezatu, „Ploile dorului”, „Cultura”, 1973, 5 mai; Ion Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, 192-203; Gheorghe Vodă, Iscălitura, Chișinău, 1978, 25-27; Mihai Cimpoi, Izvoarele poetului: Ion Vieru, LA, 1980, 47; Ion Ciocanu, Clipa de grație, Chișinău
VIERU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
Chișinău, 1979; Soldatul vârstă n-are, pref. Pavel Cruceniuc, Chișinău, 1985; Vasil Vitka, Amiază, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: Vasile Coroban, „O palmă de cer”, „Moldova socialistă”, 1969, 31 august; E.I. Vieru, „Ploile dorului”, „Cultura”, 1973, 5 mai; Eliza Botezatu, „Ploile dorului”, „Cultura”, 1973, 5 mai; Ion Ciocanu, Itinerar critic, Chișinău, 1973, 192-203; Gheorghe Vodă, Iscălitura, Chișinău, 1978, 25-27; Mihai Cimpoi, Izvoarele poetului: Ion Vieru, LA, 1980, 47; Ion Ciocanu, Clipa de grație, Chișinău, 1980, 65-68; Gheorghe Chira, Miracolul cotidianului, „Moldova socialistă
VIERU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290557_a_291886]
-
în bălării, sunt ei înșiși bălării; văduvul Dandanel „e ca un mag care și-a pierdut steaua”; în grădina îmbelșugată a lui Barlon cresc fructe pentru toată comunitatea; orbul Tulvur își caută propria moarte, în timp ce Rican, „un om răscolit de dorul câmpului și singurătății”, trage cu arma între pereții casei sale fiindcă și pe acolo trece vânatul. Povestiri de atmosferă, Nicirică, Barlon, Bujavercă, Două cruci, Ispășire aparțin unui scriitor stăpân pe mijloacele sale, creator al unei lumi de amintiri pe care
VIZIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
Gh. Dima” din Cluj-Napoca și la Universitatea din Oradea. I s-a conferit Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler. Debutează în 1995 la revista „Steaua”, și editorial în 1997 cu placheta De vorbă cu Domnul... . Liric sub semnul dorului, tributar modelului impus de Emil Isac și Lucian Blaga, V. depășește cu talent influențele zonale, evocând un sat românesc atemporal. Dialogurile cu Dumnezeu stau sub un fel de „râsu’ plânsu’ “, amestecând patetism și jovialitate. Seninătatea de a accepta tăcerea celui
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
un ideal matrimonial sau cel puțin afectiv: Cărți iubite și științe, Mai mult nu-s harnic de voi, Văd că-i peste-a mea putință Să slujesc singur la doi. Avut-ați a voastră parte Pân-acum Într-al mieu dor, Io trecui la altă carte, Unde dascăl mi-i Amor. În această profesiune de credință faustică, motivația anticelibatară a lui Rusu XE "Rusu" nu mai este una de ordin ideologic, ci se manifestă exclusiv la nivelul mentalităților. Ea vine din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rând, ea nu poate fi pusă pe seama asumării unor convingeri și atitudini politice explicite, chiar dacă nu putem exclude, În totalitate, nici existența unor asemenea opțiuni. Expuși sumar, principalii factori care nelinișteau conștiința soldatului din Italia erau următorii: depărtarea, Înstrăinarea și dorul de casă; sentimentele pacifiste inerente psihologiei țăranului-soldat; tentațiile pe care le ofereau apelurile la dezertare (grefate pe terenul prielnic al primilor doi factori și susținute de mirajul banilor); apoi, experiența războiului civil din Transilvania, dar și anumite idei social-politice, inclusiv
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
conștiința originii comune. Pe de altă parte, impactul provocat de experiența italiană asupra soldaților ardeleni s-a obiectivat pe larg Într-o altă zonă a imaginarului, respectiv la nivelul creației folclorice, al numeroaselor „cântece de cătănie” inspirate de aceste evenimente. Dorul de casă, atitudinile pacifiste, dar și anumite rezerve față de „bunul Împărat”, specifice mentalității populare, transpar din versurile compuse „la Solferino pe vale”, sub focul trupelor franco-italiene: Împărate, Împărate! Cere pardon, nu te bate, Că-ți pierzi cătanele toate. Atitudinile politice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca și moartea, reprezintă o trecere efectivă dintr-o lume Într-alta, dintr-o stare În alta, cea din care vine copilul și cea În care merge mortul fiind Întotdeauna conotate negativ În raport cu lumea noastră, lumea albă și lumea cu dor. Nașterea fiecărui om reeditează În parte, la un moment dat și Într-un anume loc determinat, nașterea omului În sine. În mentalitatea arhaic-tradițională, fiecare nouă naștere circumscrie temporar trecerea ciclică din preexistență, În ființare și prin ființare, În moarte. La
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pentru o moștenire: niște opinci cu care se traversa marea ca pe uscat, o căciulă care făcea pe purtătorul ei nevăzut și un bici, care, dacă era trosnit, 70 Împietrea dușmanii. Fiul de Împărat Își continuă drumul, unde Îl trăgea dorul, cu obiectele fermecate, găsindu-și mireasa. Basmul Fata lui Verde-mpărat din Paltin [Robea] reia schema anterioară: Împăratul Își pune fiii să tragă cu cele trei arcuri pentru a vedea dacă aveți noroc de mine să mă moșteniți! Săgeata celui
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Soarele e supărat. Frumusețea și unicitatea Soarelui devin punct de plecare al erosului. «Uimirea» erotică În fața unicității unei frumuseți naturale afirmă Christos Yannaras este Întotdeauna o chemare la o comuniune și relație, o atracție care are drept scop unirea, satisfacerea dorului existențial de comuniune. Luna nu are strălucirea Soarelui, pentru că acesta, Îndrăgostindu-se de ea, Dumnezeu, ca să nu se Întâmple o astfel de nelegiuire, a pus pe unul să fugă ziua și pe altul noaptea. Iar pentru ca luna să nu vadă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în Paris a fost rezultatul unor presiuni deosebit de mari făcute asupra sa. După doi ani de ședere în Paris, în momentul în care atât Ludovic al XIII-lea, cât și cardinalul Richelieu s-au îmbolnăvit, a motivat că îi este dor de soție și s-a reîntors în grabă la Roma. După moartea regelui și a cardinalului- la distanță de doar câteva luni unul de altul- nu a mai revenit niciodată în Franța. De asemenea, Poussin a fost un declarat admirator
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
când specificul investigației este altul decât cel biografic. S-a născut în anul 1912, la Roman (interesant apare faptul că Celibidache n-a vrut să viziteze, la revenirea pentru scurt timp în țară, orașul Roman, că și-a etalat doar dorul de orașele București și Iași și a declarat că s-a născut la Iași). Tatăl său a fost ofițer, colonel până la 50 de ani, și apoi prefect, iar mama, născută Brătianu, a fost doctor în chimie, se pare, dar nu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
frunza lin, Printre ramuri de arin Melancolic cornul sună. De ce taci, când fermecată Inima-mi spre tine-ntorn? Mai suna-vei dulce corn, Pentru mine vre odată? Mai departe, mai departe, Mai încet, tot mai încet, Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. (Mihai Eminescu, Peste vârfuri...) 1.Scrie sinonimele cuvintelor: melancolic, fermecată. 2.Menționează două teme ale poeziei. 3.Motivează rolul cratimei în structura suna-vei. 4.Comentează valoarea artistică a sintagmei dor de moarte. 5.Transcrie o imagine vizuală
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
mai încet, Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de moarte. (Mihai Eminescu, Peste vârfuri...) 1.Scrie sinonimele cuvintelor: melancolic, fermecată. 2.Menționează două teme ale poeziei. 3.Motivează rolul cratimei în structura suna-vei. 4.Comentează valoarea artistică a sintagmei dor de moarte. 5.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 6.Precizează rima și măsura primei strofe. 7.Notează, din text, două mărci ale subiectivității. 8.Argumentează, prin două trăsături, încadrarea textului în romantism. 9. Ilustrează o trăsătură a limbajului
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de mai jos: Mâinile mele sunt îndrăgostite, vai, gura mea iubește, și iată, m-am trezit că lucrurile sunt atât de aproape de mine, încât abia pot merge printre ele fără să mă rănesc. [...] Și eu, cu pânzele sufletului umflate de dor, te caut pretutindeni și lucrurile vin tot mai aproape și pieptul mi-l strâng și mă dor. (Nichita Stănescu, Vârsta de aur a dragostei) 1. Menționează sinonimele termenilor: dragoste, (a) merge. 2.Precizează tema poeziei și un motiv literar. 3
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
de fiecare parte. O canapea în stânga pe planul I, jilțuri, scaune. (Scena se petrece într-un târg din ținut.) Toată lumea mi se-nchină, SCENA I CHIRIȚA (pe canapea) Căci aice eu domnesc, Iată-mă-s isprăvniceasă! Și din oricare pricină Dorul meu s-a împlinit. Eu întâi mă folosesc. Ce vis (bis) frumos și fericit! Păstrăvi buni și căprioare, M-am făcut cea mai aleasă Căpățâne de zahar, Și tot neamul mi-am mărit. Juvaeruri, bani, odoare... Ce vis (bis) frumos
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cerințele, cu privire la textul de mai jos: Lumină, soare și senin Vestesc în viers fermecător Acele cânturi ce ne vin Din depărtatul arzător. Acele păsări ce se duc Spre sud cu gândul călător. Lumină, soare și senin Îmi cere sufletul în dor - Nu vă mirați când mă vedeți Privind cocorii visător... Lumină, soare și senin Cer, când se chem tânguitor, (Ștefan Petică, Exotic) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni cu verbul (a) duce. 2.Ilustrează, prin două enunțuri, omonimia cuvântului cer. 3.Motivează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]