26,800 matches
-
și arta necesare afirmării în lumea diplomației si începând să urce toate treptele ierarhiei Exterenlor. Mai întâi a fost secretar de legație la Praga și Belgrad (1920-1924), apoi consilier diplomatic între altele la Viena. După ce a ajuns reprezentant diplomatic, cu rang de ministru plenipotențiar clasa I în 1929, a îndeplinit cu succes diferite însărcinări într-o serie de capitale europene: Sofia, Stockholm, Helsinki și Copenhaga. În perioada activității sale din minister ocupă printre altele funcția de director al Cancelariei Ordinelor. În
Constantin de Flondor () [Corola-website/Science/330916_a_332245]
-
căreia îi cade victimă și West. Jezal află că nu are nicio ascendență regală, ci e doar o marionetă în războiul dintre Bayaz și Khalul, profetul gurkienilor. El este lăsat să conducă Uniunea avându-l alături pe Glokta, ridicat la rangul de Arhilector și transformat în ochii și urechile lui Bayaz. "SF Site" compară acțiunea cărții cu o avalanșă, spunând că „este puternică, fermecătoare și de neoprit”, dar își exprimă dezacordul față de lipsa de speranță a posibilității unei schimbări prezentată la
Puterea armelor () [Corola-website/Science/330977_a_332306]
-
ca preot spiritual al comunității alglicano-ortodoxe Sf Alban și Sfântul Serghie (1948-1950). La 1 septembrie 1950 este numit paroh al Bisericii stavropighiale Sf. Filip Apostolul și Sf. Serghie din Londra. 07 Ianuarie 1954 este dată în care este ridicat la rangul de Egumen, iar în 9 mai 1956 ridicat la rangul de Arhimandrit. În luna decembrie a aceluiași an a fost numit Paroh la Biserica Adormirea Maicii Domnului și Tuturor Sfinților din Londra. Rangurile de stareț al Bisericii, Catedrală mai târziu
Antonie (Bloom) de Suroj () [Corola-website/Science/334928_a_336257]
-
Serghie (1948-1950). La 1 septembrie 1950 este numit paroh al Bisericii stavropighiale Sf. Filip Apostolul și Sf. Serghie din Londra. 07 Ianuarie 1954 este dată în care este ridicat la rangul de Egumen, iar în 9 mai 1956 ridicat la rangul de Arhimandrit. În luna decembrie a aceluiași an a fost numit Paroh la Biserica Adormirea Maicii Domnului și Tuturor Sfinților din Londra. Rangurile de stareț al Bisericii, Catedrală mai târziu, așa cum o lasă înainte de plecarea sa. La data de 29
Antonie (Bloom) de Suroj () [Corola-website/Science/334928_a_336257]
-
este dată în care este ridicat la rangul de Egumen, iar în 9 mai 1956 ridicat la rangul de Arhimandrit. În luna decembrie a aceluiași an a fost numit Paroh la Biserica Adormirea Maicii Domnului și Tuturor Sfinților din Londra. Rangurile de stareț al Bisericii, Catedrală mai târziu, așa cum o lasă înainte de plecarea sa. La data de 29 noiembrie 1957 este numit Exarhul Patriarhiei Moscovei cu sediul la Londra, iar în 30 noiembrie 1957 este hirotonit în demnitatea episcopală de către Nicolae
Antonie (Bloom) de Suroj () [Corola-website/Science/334928_a_336257]
-
între delegațiile și reprezentanții Bisericilor Ortodoxe și Bisericii Anglicane. În 1961, a făcut parte din delegația Bisericii Ortodoxe Ruse luând parte la Congresul organizat de Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB), în New Delhi. În 1962, Episcopul Antonie este ridicat la rangul de arhiepiscop și însărcinat cu organizarea de parohii ortodoxe ruse în Marea Britanie și Irlanda. La dată de 10 octombrie 1962 este înființată Eparhia de Suroj a Bisericii Ortodoxe Ruse din Marea Britanie. Predicile sale au atras în sânul Bisericii Ortodoxe sute
Antonie (Bloom) de Suroj () [Corola-website/Science/334928_a_336257]
-
sute de englezi pe care i-a și convertit. În 1963 - face parte din delegația Bisericii Ortodoxe Ruse în Muntele Athos, în timpul aniversării a 1000 de ani a monahismului ortodox în Muntele Athos. La 03 dec 1965 este ridicat la rangul de mitropolit și numit Exarh Patriarhal pentru Europa de Vest. În 1968, conduce delegația Bisericii Ortodoxe Ruse care a luat parte la lucrările Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB), în Upsala. De la 1968-1975 este membru al Comitetului Central al CMB. Membru al Consiliului
Antonie (Bloom) de Suroj () [Corola-website/Science/334928_a_336257]
-
a conduce o firmă de comerț angro și acolo. În consecință, Șină a fondat în capitala austriacă instituția „Casă de comerț angro și bancară Șină”. După achiziția dominioanelor maghiare Hodos și Kisdia el și fiii săi au fost ridicați la rangul de nobili unguri cu titlul „de Hodos și Kisdia”, pe 3 aprilie 1818. În urmă morții tatălui său în 1822, prim născutul fiu Georg Simon a preluat casă bancară sub nume propriu, fratele său vitreg, Johann Simon, rămânând implicat. La
Familia Sina () [Corola-website/Science/334985_a_336314]
-
origine italiană. În anul 1858, tânărul Alesani, jurist promovat, nepot al canonicului arhiepiscopiei Zara și Spalato (Split) cu același prenume, și-a început cariera ca conceptist, apoi secretar (1 mai 1859), numit de împărat consilier de guvern cu titlu și rang precum însărcinat cu conducerea districtului Split (15 octombrie 1861), avansând în 1864 la funcția de consilier prezidial, toate funcțiile în cadrul guvernământului militar și civil sub generalul comandant Feldmarschalleutnant (mai târziu Feldzeugmeister) Lazarus baron de Mamula (n. 22 mai.1795 - d.
Girolamo de Alesani () [Corola-website/Science/335382_a_336711]
-
de consilier prezidial, toate funcțiile în cadrul guvernământului militar și civil sub generalul comandant Feldmarschalleutnant (mai târziu Feldzeugmeister) Lazarus baron de Mamula (n. 22 mai.1795 - d. 12 ianuarie.1878) în Zara, urcând din nou în carieră după puține luni la rangul de căpitan de județ ("Kreishauptmann"). În urmare, Alesani a fost de mare folos pentru guvern ca delegat pentru regularea granițelor între Italia și Austria (1866). În anul 1864, el a fondat "Partidul Constituțional" în ciuda autonomiștilor, fiind ales deputat în dieta
Girolamo de Alesani () [Corola-website/Science/335382_a_336711]
-
constituțional. Dezamăgit, Alesani a părăsit patria, rugând de altă funcție și a fost trimis ca consilier guvernamental (Hofrat) dirigent la Trento (1 octombrie 1870). În ziua de 18 aprilie 1871, el a fost onorat de către împărat cu Ordinul Leopold în rang de cavaler. În Trentino, consilierul a fost foarte apreciat și populația a avut mare încredere în el. Astfel a fost delegat ca deputat pentru Reichsrat. Pe 9 februarie 1872, deputații municipiului Arco au acordat politicianului cetățenia de onoare. Pe 7
Girolamo de Alesani () [Corola-website/Science/335382_a_336711]
-
Eugenie a mai trebuit să plătească încă în 1910 impozite anuare de peste 100.000 fl. Guvernatorul a fost decorat pe 28 octombrie 1877 cu Ordinul Împărătesc al Coroanei de Fier de clasa a 2-a și ca urmare ridicat la rangul de Baron austriac prin cea mai înaltă rezoluție al împăratului Franz Joseph I din 1 martie 1878 la Viena. Titlul baron era doar valabil pentru el și urmașii săi legali. Deja din primii lui ani în Bucovina s-a dezvoltat
Girolamo de Alesani () [Corola-website/Science/335382_a_336711]
-
Dristra și orașul a ajuns până la urmă să servească drept reședință de mitropolie a Bisericii Ortodoxe, subordonată Patriarhiei de la Constantinopol. După unii autori (e. g. Vitalien Laurent), înființarea inițială pe plan local a unei episcopii și poate chiar ridicarea ei la rangul de mitropolie, ce avea să reunească teritoriul păstorit de arhiepiscopiile de Tomis și de Dinogeția-Garvăn împreună cu celelalte 16 episcopii sufragane, au avut loc în baza unui acord negociat în perioada premergătoare restaurării din secolul al XIII-lea a autorității Imperiului
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
papalo-maghiare reprezentată de Episcopia de Milcov, astfel că în vidul de autoritate lăsat de episcopatul cuman, autoritatea ortodoxă a Vicinei s-a putut probabil extinde și mai temeinic, sprijinită sau tolerată fiind, de tătari. Conform aceluiași Vitalien Laurent, ridicarea la rangul de mitropolie s-a produs cel mai probabil în perioada 1250-1261, momentul cel mai prielnic fiind 1259-1260. Noua mitropolie a fost creată atât în contextul conștientizării potențialului comercial al orașului, potențial care s-a manifestat prin susținerea financiară a noului
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
al XIII-le importanța culturală a mitropoliei a scăzut tot mai mult, într-un ținut supus ofensivei mongole și cu un număr de credincioși ortodocși aflați în scădere. În deceniul al patrulea, scaunul mitropolitan a ajuns disprețuit și coborât în rang, supus fiind „barbarilor” și păstorind puțini creștini. Mitropolia a ființat aici până în preajma anului 1359, moment în care ultimul mitropolit - Iachint de Vicina s-a mutat, chemat fiind de către voievodul Nicolae Alexandru la Curtea de Argeș. Astfel, el a devenit primul mitropolit
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
lucrările de renovare exterioară, adică acoperirea bisericii cu tablă de cupru, refacerea fațadelor, și renovarea interioară prin instalarea circuitelor electrice și punerea la punct a sistemului de iluminat. Începând cu anul 2007, biserica parohiei Parcul Domenii a fost ridicată la rangul de Paraclis patriarhal. Biserica combină stilul brâncovenesc, cu coloane la intrare, cu arhitectura bizantină, așa cum se vede în mozaicuri, planul de cruce greacă centrat și interiorul înalt și spațios. Cu un plan de bază triconc de mari dimensiuni, măsurând 42
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
Lecca a creat și o fantastică genealogie a propriei sale familii, pretinzând că: Lecca a găsit câțiva membri ai familiei sale și în Imperiul bizantin, pe care îi leagă de aga Lecca, boierul lui Mihai Viteazul. Pe aga Lecca (agă=rang boieresc, șef al Agiei; echivalent al șefului poliției) îl consideră strămoșul său direct, ceea ce este , se pare, o eroare genealogică. Cercetarea ulterioară a demonstrat că aga Lecca este, de fapt, strămoșul colateral al familiei Racottă. Nu se știe dacă O.
Octav George Lecca () [Corola-website/Science/335421_a_336750]
-
2000 de ducați), abia după ce Vasile Lupu a intervenit la sultan, solia a putut să treacă Dunărea. Delegația a fost întâmpinată chiar la punctul de trecere a frontierei în Moldova de o escortă specială formată din boieri și oșteni de rang înalt, pentru care primirea oaspeților străini constituia un ritual deosebit. La 28 septembrie 1639 Ecaterina a ajuns în cele din urmă în capitală. La intrarea în Iași ea a fost întâmpinată chiar de Vasile Lupu. Domnul a cheltuit sume mari
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
Detașat la Calafat, a făcut parte mai întâi din bateria Independența I, apoi a comandat bateria Carol cu care a susținut trecerea Dunării de către armata ruso-română. Pentru meritele sale deosebite a primit distincția „Steaua României”, clasa a V-a, în rang de ofițer, iar anul următor terminării războiului a fost avansat la grad de căpitan. Activitatea națională După obținerea independenței României, activitatea lui s-a concentrat mai ales pe obținerea unității naționale prin unirea teritoriilor de peste munți cu patria-mamă. A acordat
Ștefan Stoika () [Corola-website/Science/335463_a_336792]
-
opercularis"), barbul roșu ("Puntius conchonius"), peștele jandarm ("Danio malabaricus"). În clasificările mai vechi carasul auriu ("Carassius auratus") era inclus ca o subspecie, "Carassius auratus auratus" în specia "Carassius auratus", care includea și subspecia "Carassius auratus gibelio", în prezent ridicată în rang de specie "Carassius gibelio" (carasul argintiu).
Caras auriu () [Corola-website/Science/335495_a_336824]
-
consilier aulic la Cancelaria Transilvăneană (secția juridică) din Viena, forul judiciar suprem pentru Ardeal. În această ultimă calitate, a desfășurat o bogată activitate, împreună cu A. Mocsonyi, Dimitrie M. Moldovan, Petru Dobran și alții, pentru ridicarea Episcopiei Ortodoxe a Ardealului la rangul de mitropolie. În 1867, după formarea statului dualist austro-ungar, a fost pensionat și s-a întors la Sibiu. Iacob Bologa nu a fost numai un înalt funcționar de stat, ci și un apărător al drepturilor românilor din Ardeal, jucând un
Iacob Bologa () [Corola-website/Science/335518_a_336847]
-
boier velit” În aceeași poziție este menționat și în zapisul din 13 august 1673: "„Ion Racoviță, comis, a primit în dar un loc de prisacă din Mogoșești - Fălciu, de la Dumitașcu, ginerele Albului din Mircești, pentru ajutorul dat fratelui său Chiriță.”" Rangurile boierești pe care le-a avut Ion Racoviță de-a lungul vieții sale au fost: În anul 1683, la aflarea vestei eliberării Vienei de către regelel Poloniei Jan Sobieski, fiind Mare Paharnic face parte din grupul boierilor care decid să-l
Ion Racoviță (caimacam) () [Corola-website/Science/331915_a_333244]
-
pleda cauza comunității lor. O dată cu augmentarea violențelor, pe fondul slăbirii autorității centrale, creștinii s-au retras către nordul Mesopotamiei, iar munții din această regiune au devenit spațiul lor de refugiu. Sub autoritate otomană, creștinii au fost tratați ca cetățeni de rang secundar, în ceea ce a devenit cunoscut ca sistemul millet. Jizya era colectată, iar regulile valabile pentru dhimmi erau aplicate cu strictețe în interiorul orașelor. În același timp, munții ofereau, încă o dată, un refugiu pentru creștini, care conviețuiau pașnic alături de kurzi. Cele
Creștinii în Irak () [Corola-website/Science/331954_a_333283]
-
miniștrii francezi. Cu toate acestea, Richelieu i-a încredințat comanda armatei franceze în Italia în 1643. Turenne a cucerit Trino în câteva săptămâni, înainte de a fi rechemat în Franța la sfârșitul anului. În 19 decembrie 1643 a fost ridicat la rangul de Mareșal al Franței și la scurt timp a fost trimis în Alsacia pentru a reorganiza "armata Weimarului" (rămășița trupelor lui Bernhard de Saxa-Weimar), care tocmai suferise o gravă înfrângere la Tuttlingen (24-25 noiembrie 1643). Acum, la 32 de ani
Henri de la Tour d'Auvergne, Viconte de Turenne () [Corola-website/Science/332010_a_333339]
-
sub numele de Barbu Neagoe, pentru o perioadă de o lună și jumătate în anul 1536, detronându-l pe Radu Paisie. Barbu Craiovescu III era strănepot al lui Neagoe de la Craiova, întemeietorul familiei boierești Craiovescu. Neagoe a fost ridicat la rang boieresc de voievodul Vladislav al II-lea, după cum arată inscripția de pe piatra tombală a acestuia de la Mănăstirea Dealu: "„A răposat Io Vladislav Voevod, în anul 6963 [1455], luna august 20, în zilele - și s-a făcut această piatră în zilele
Barbu Craiovescu al III-lea () [Corola-website/Science/332020_a_333349]