27,157 matches
-
a fost recunoscută drept un superstar de primă mărime și chiar drept "cea mai pricepută femeie de afaceri a Americii". Mecanismul publicitar și de marketing care a susținut-o a continuat să reverse asupra publicului șuvoaie de reclamă într-un ritm susținut, publicul fiind ca urmare fascinat de orice detaliu referitor la viața ei. Probabil însă că Madona a determinat cea mai extinsă controversă culturală, atrăgînd atenția criticii academice și a teoreticienilor culturii cu videoclipurile rock de la sfîrșitul anilor '80 și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
secvență din Home of the Brave, spune: "Bun venit în spațiul artei dificile" și apoi interpretează piesa "Language is a Virus From Outer Space" ("Limba este un virus din spațiul cosmic"). Acompaniamentul muzical amestecă voci de cîntăreți de blues, cu ritmurile de jazz produse de saxofon, percuție, chitară și pian, cu ritmuri rock, toate formînd, în final, un hibrid cu sound pop. Imaginile și cuvintele fulgeră pe ecran, într-un stil multimedia caracteristic lui Anderson, iar ea încheie piesa emițînd sunete
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
artei dificile" și apoi interpretează piesa "Language is a Virus From Outer Space" ("Limba este un virus din spațiul cosmic"). Acompaniamentul muzical amestecă voci de cîntăreți de blues, cu ritmurile de jazz produse de saxofon, percuție, chitară și pian, cu ritmuri rock, toate formînd, în final, un hibrid cu sound pop. Imaginile și cuvintele fulgeră pe ecran, într-un stil multimedia caracteristic lui Anderson, iar ea încheie piesa emițînd sunete electronice, scrîșnind din dinți sau lovindu-și capul. Într-un anume
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și ultima rămășiță de "sfială gramaticală" doar pentru a vedea privirile de pe fețele albite de groază ale civililor." (coperta interioară a volumului) O astfel de proză hiperbolică, de o mare intensitate, este tipică membrilor acestui curent, care încearcă să surprindă ritmurile, sentimentele, imaginile și experiențele prezentului într-o proză incandescentă, în personaje ciudate și într-un ritm narativ alert, care oferă cititorului imagini pline de forță, proiectînd în același timp predicții înspăimîntătoare referitoare la un prezent plin de anxietăți și la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale civililor." (coperta interioară a volumului) O astfel de proză hiperbolică, de o mare intensitate, este tipică membrilor acestui curent, care încearcă să surprindă ritmurile, sentimentele, imaginile și experiențele prezentului într-o proză incandescentă, în personaje ciudate și într-un ritm narativ alert, care oferă cititorului imagini pline de forță, proiectînd în același timp predicții înspăimîntătoare referitoare la un prezent plin de anxietăți și la un viitor și mai alarmant. Ulterior, termenul "cyberpunk" a prins, deși au existat unele persoane care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
intensitate și descrieri extrem de vii, subiecte complicate și personaje bizare și violente angajate în luptă pentru putere și supraviețuirea în lumea contemporană a orașelor sau a corporațiilor transnaționale. Narațiunile de acest gen sînt caracterizate de rapiditate și energie, de un ritm alert, de o multitudine de personaje bizare, răsturnări de situații surprinzătoare întocmai ca viața în societatea tehnologică. Spre deosebire de curentul SF anterior ai cărui reprezentanți proveneau adesea din Vestul Mijlociu, Neuromancer și alte proze cyberpunk sînt centrate asupra vieții în marile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
radical și de tulburător în același timp, de revoluționar și de îngrijorător încît nu mai poate fi stăpînit. Științele preiau acum cultura în sensul larg, o invadează, sînt ubicue. Structura de putere tradițională, instituțiile tradiționale au pierdut controlul în acest ritm al schimbării." (Sterling, 1986: XII) Literatura cyberpunk oferă un răspuns la această stare de lucruri, o încercare de a jalona realitățile tehnologice, sociale, politice și culturale contemporane, surprinzînd schimbările spectaculoase, intensitatea și dinamismul, dar și noile posibilități și noile amenințări
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
propriul craniu numite "trozi" (trodes) (probabil o prescurtare de la electrozi); astfel, creierului individual i se permite accesul la interfața cu lumea computerelor. Pentru Gibson, ciberspațiul are o formă și o arhitectură specială; în viziunea sa, el este tridimensional și navigabil. Ritmul schimbărilor tehnologice este atît de mare și modul în care "realitatea" imită ficțiunea este atît de uluitor încît, într-adevăr, corporațiile stochează informații în configurații grafice utilizînd sisteme de securitate pentru a preveni furturile, accesările nedorite și virușii 19 . Oricum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tehnologice, culturale și sociale prezente, către o serie de rezultate viitoare posibile, vom fi, poate, capabili să cartografiem situațiile sociale prezente și să ne educăm pentru a putea face față șocului la care ne va supune viitorul, ținînd pasul cu ritmul amețitor al informației electronice și cu forța exploziei nucleare. Astfel, Gibson și cei din gruparea cyberpunk nu sînt distopici, cum este cazul lui Baudrillard și a altor protagoniști ai prezent/viitorului, precum Huxley ori Orwell. Reprezentanții cyberpunk au o atitudine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
orice sens dispare, ni se prezintă spectacolul vitezei pure, al călătoriei fără țintă, "simple semne plutind într-un vid indiferent, lipsit de semnificație. Și totuși, incapabil de a adera pînă la capăt la principiul său metodologic, Baudrillard își încetinește adesea ritmul, mai ales în spațiul orașelor; în aceste momente, tot ce vede capătă o semnificație, totul devine semn. Dansatorii de break, unduindu-se și răsucindu-se, reprezintă pentru el o tentativă de a-și fora gropi în pămînt, "afișînd poza ironică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a unui număr suplimentar de programe accesibile prin calculator. Totalul orelor petrecute în fața televizorului continuă să crească, iar cantitatea de publicitate emisă sporește mereu, ca și fenomenul de "colonizare" a societății și timpului liber prin intermediul culturii media, care continuă în ritm susținut. Cei care sînt cei mai exploatați și mai oprimați în cadrul ordinii sociale nu-și pot permite decît divertismentul "gratuit" oferit de cultura media și în special de televiziune. Ca o modalitate de evadare din fața mizeriei sociale, ca o distragere
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să Învețe să-și elaboreze scheme de acțiune pe baza Înțelegerii evoluției Împrejurărilor); g) Încurajarea unei pedagogii a descoperirii și responsabilității (a reda Încrederea În sine, capacitatea de acțiune, conștiința colectivă, dezvoltarea proiectelor sociale); h) a da timp de Învățare (ritmurile proprii sunt esențiale); i) a stimula valorile grupului (ele operează meditațiile Între conținuturi abstracte și situațiile concrete; ele joaca un rol structurant aupra percepțiilor indiividuale, ordonându-le sub forma unei grile de lectură; ele permit indivizilor să se ajute reciproc
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
asociate cu realizarea unor programe de Învățare individuală pentru unii elevi. Dificultăți apar la planificarea activităților și alegerea materialelor, gradarea lor cu atenție pentru a lua În considerare deprinderile și cunoștințele fiecărui elev, ceea ce le permite să progreseze fiecare În ritm propriu. Dar, Înlăturarea presiunii generate prin competiție Îi poate lăsa pe elevi fără alt stimulent pentru a face eforturi. Acesta este un motiv pentru care munca cu clase sau grupuri de remediere a fost privită cu rezerve. Nici elevii, nici
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
face eforturi. Acesta este un motiv pentru care munca cu clase sau grupuri de remediere a fost privită cu rezerve. Nici elevii, nici profesorii nu au un adevărat sentiment al scopului sau al responsabilității care i-ar ajuta să mențină ritm constant. Alte dificultăți ale programelor individuale: accentul pus pe planificare pe baza nevoilor fiecărui elev a avut ca efect petrecerea 70 unor perioade lungi de lucru În izolare, elevii respectivi fiind vitregiți de beneficiile vieții sociale, lucrului În colaborare cu
ABC ACTIVITATI EXTRASCOLARE by MIHAELA BULAI () [Corola-publishinghouse/Science/765_a_1502]
-
la intensitatea visului, în orizontul pur și impersonal al artei. În termeni asemănători vorbea Proust despre "motivul muzical" ce declanșează memoria involuntară și, o dată cu ea, energia creatoare a artistului rupt de lume, cufundat în reveria eului său profund și în ritmul jocului stilistic. Distincția teoretică dintre cele două "euri" (eul superficial, empiric și celălalt "eu", abisal, al artistului), devenită ulterior o dogmă a artei moderne (a cărei diferență specifică trebuie căutată în autonomia estetică, refuzul biografismului și al realismului mimetic), corespunde
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
altfel", i.e. o proză auster experimentală, de sentimente și idei generale, la antipodul elegiac-lăcrămoaselor producțiuni ale povestitorilor moldoveni. În mod previzibil, revenirea acasă declanșează ca de obicei automaticul impuls creator ("ca și anul trecut, avui senzația ciudată a unui singur ritm de viață, într-o materie nediferențiată"), deslușit mai întâi în ritmul roților de tren (stimul auditiv ce antrenează memoria involuntară, inconștientul în Bizu "cântau" zurgălăii), iar apoi ancorat cu bună știință în peisajul familiar (element vizual, angajând conștiința și memoria
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la antipodul elegiac-lăcrămoaselor producțiuni ale povestitorilor moldoveni. În mod previzibil, revenirea acasă declanșează ca de obicei automaticul impuls creator ("ca și anul trecut, avui senzația ciudată a unui singur ritm de viață, într-o materie nediferențiată"), deslușit mai întâi în ritmul roților de tren (stimul auditiv ce antrenează memoria involuntară, inconștientul în Bizu "cântau" zurgălăii), iar apoi ancorat cu bună știință în peisajul familiar (element vizual, angajând conștiința și memoria voluntară), pe ale cărui coordonate se mișcă predilect imaginația scriitorului. Cu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dispuși să observe, în marea lor majoritate, decât redundanțele, stereotipiile, receptate în genere negativ, ca simptom al epuizării și autopastișării involuntare ("reeditare a primului roman", cu același tip de personaj "suflet disociat, analist, abstract, inactual, incapabil să se integreze în ritmul normal al vieții și al sexualității" 44). Prin aceeași grilă îngustă a realismului mimetic a fost percepută apoi și "simplificarea tehnică", pe motiv că aceasta n-ar avea priză asupra cititorului din cauza "placajului livresc interpus între subiect și evenimente"45
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
romancier a celui mai important critic român interbelic reprezintă o enigmă și un scandal al literaturii noastre. Aureolat cu o autoritate încă necontestată, E. Lovinescu pornește la sfârșitul anilor '20 (după începuturile timide din tinerețe) să publice romane într-un ritm susținut, fără să se descurajeze (aparent) de întâmpinarea rece, apoi de-a dreptul ostilă de care are parte. Ba chiar afirmă, la un moment dat (1935), cu o lipsă de modestie permisă doar învingătorilor: "Sunt romancier și romanul românesc va
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de către copil, ca și dobândirea altor abilități esențiale de comunicare, trebuie văzute și din perspectiva destinației lor ulterioare. Treptat, scrisul și cititul se vor automatiza, înlesnind trecerea la alte achiziții de tip școlar. Putem aprecia că fiecare copil își are ritmul propriu de dezvoltare și achizițiile de limbaj vor fi normale fiecărei etape de varsta dacă, pe parcursul evoluției psihogenetice, nu au acționat diverși factori perturbatori. În caz contrar, pot apărea abateri de la evoluția normală a limbajului, care stau la baza unor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în practică curentă. I.2. TULBURĂRI DE LIMBAJ SPECIFICE VÂRSTEI ȘCOLARE Copilul de vârstă școlară poate prezenta anumite tulburări de limbaj mai mult sau mai putin accentuate. Practicienii (logopezi, psihopedagogi, profesori de educație specială etc.) țin, în general, seama de ritmul propriu de dezvoltare psihică al fiecărui copil în diagnosticarea și terapia acestor tulburări de limbaj. Una dintre cele mai frecvente tulburări de pronunție este dislalia. Manifestată că o incapacitate a copilului de a emite foneme, atât în vorbirea spontană, cât
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
expresiva și aproape deloc conștientă, chiar mecanică, iar scrisul devine inestetic, uneori ilizibil. Dificultățile de învățare a citirii sunt reflectate într-un anume deficit în recunoașterea și înțelegerea textelor scrise (tipărite sau de mână). Micul școlar dislexic poate avea un ritm de citire lent, greoi, ezitant sau cu omisiuni, distorsiuni, înlocuiri de cuvinte și, în general, fără înțelegerea celor citite. Dificultățile de învățare a scrierii sunt date de erori la nivel literar, erori sintactice și erori de punctuație. Cu alte cuvinte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
preabecedară, apoi în perioada abecedară, în timpul însușirii scrierii și, uneori, chiar în perioada postabecedară. Timpul necesar formării deprinderilor de scris-citit diferă de la un copil la altul, fiind dependent de nivelul de dezvoltare psihică, de metodele didactice folosite de către educator, de ritmul, durata și calitatea exercițiilor efectuate, de motivația copilului etc. De aceea, nu ne putem pronunța asupra diagnosticului de dislexie-disgrafie decât după scurgerea timpului necesar formării deprinderilor respective (în condiții de instruire adecvată). Astfel, un diagnostic corect se poate pune uneori
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
spațio-temporală, care se reflectă în scrierea/citirea în diagonală, separarea cuvintelor în silabe, scrierea imprecisa etc.; 9 dislexo-disgrafia motrica, care apare ca urmare a tulburărilor de motricitate, ducând la abateri de la caligrafia scrisului (scrisul este ilizibil, cu deformarea literelor, sau ritmul foarte încet de scriere); 9 dislexo-disgrafia pură, sau consecutivă altor tulburări (afazie sau alalie). Gamă manifestărilor dislexo-disgrafice este extrem de variată, apărând sub forme și intensități diferite de la caz la caz. Dacă privim aceste tulburări de limbaj din perspectiva procesului instructiveducativ
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
dimpotrivă, îl determină să greșească mai mult. Diagnosticul dizartriei este uneori dificil de pus, dizartria putând apărea sub forma unor dislalii care cedează greu la terapie. Dacă în dislalie sunt afectate sunete izolate, în dizartrie sunt atinse alte componente: respirația, ritmul, fonația, cursivitatea rostirii. Din grupa tulburărilor de ritm, se observă la vârstă școlară bâlbâiala. Aceasta se manifestă prin repetarea unui sunet sau a unei silabe, printr-o tensiune vocală dată de anticiparea momentului blocajului, prin tulburări respiratorii intermitențe, prin tulburări
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]