28,109 matches
-
O să-l iau de mână și o să-i spun: Iată, ăsta-i patul meu, e cel mai bun din casă, culcă-te în el și rămâi acolo tot restul vieții și fii fericit"293. Rousseau refuză categoric o astfel de fericire: "Orice societate nu este decât amăgire și minciună, m-am retras în sinea mea"294. Scuturându-se de jugul gazdelor tiranice, eliberat de legături prea strânse, de lanțurile protectorilor săi, Jean-Jacques nu-și dorește altceva decât "legături de simplă bunăvoință
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
protectorilor săi, Jean-Jacques nu-și dorește altceva decât "legături de simplă bunăvoință", să guste din dulceața libertății fără a-i suferi dependența, lucru pe care crede că îl va găsi în sejurul său în Hermitage și Montmorency 295. Dar adevărata fericire va fi șederea în singurătatea lazaretului 296 sau în cea din insula Saint-Pierre, în mijlocul lacului Bienne, în acel azil unde, "departe de oameni, la adăpost de relele acestora, uitat", se desfătă trândăvind și ducând o viață contemplativă. "Aș fi vrut
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu mai contează"). Bolnavul care se va însănătoși încetul cu încetul, îngrijit cu o tandrețe aproape maternă de către nepoata lui don Paranza, Venerina, deschide ochii mari albaștri plin de uimire ca să privească încăperea și ținutul care îl întâmpină. El cunoaște fericirea unei noi nașteri într-o țară necunoscută și o populație străină. Dar tocmai obstacolele lingvistice fundamentale într-o casă în care nimeni nu cunoaște norvegiana (rezidentul din Trondheim nu înțelege, la rândul lui, italiana) vor constitui agenții de apropiere care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
bucurie și "nu era fericit decât pentru ea, ca și cum copilul ce avea să se nască nu era destinat să-i aparțină și lui, născut în această țară care nu era cea a tatălui său". Mama se închide în propria ei fericire, aceea de a fi măritată și mamă. "Nepăsătoare și neștiutoare, ea îl lăsa acolo pe prag, exclus, pierdut". "Avea speranța să se vadă în copil, dar copilul semăna cu mama, "negru, negru, biet copilaș țigănos și drăgălaș!" El era străin
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Și unul și celălalt sunt niște dezrădăcinați, niște exilați fără speranță, care trăiesc pentru totdeauna departe. Kafka sau oaspetele care nu se simte bine Ospitalitatea poate uneori să genereze constrângeri și apăsări. Dispoziția cea mai prietenoasă față de oaspete creează, în ciuda fericirii de a primi un oaspete, o tensiune psihologică care face prezența sa, oricât de luminoasă ar fi ea, într-un anume fel grea și obositoare. Nu este vorba numai de "dezordinile" aduse de către prezența oaspetelui, acest intrus fericit care obligă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în spatele ușilor, sunt alte etaje, dacă nu găsești nimic mai sus, nu e o catastrofă, proiectează noi scări în fața ta. Câtă vreme nu încetezi să urci, treptele nu încetează, ele cresc în timp ce picioarele tale urcă" (Fürsprecher - Intercesorul). Dar există o fericire a scării fiindcă ea reprezintă liminalul, fie că e fericire sau nefericire, cum este cazul cu pragul pentru Gregor. Fiul este "o creatură al cărei biotop ar fi scările" și care are o plăcere a scării într-o disperare de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sus, nu e o catastrofă, proiectează noi scări în fața ta. Câtă vreme nu încetezi să urci, treptele nu încetează, ele cresc în timp ce picioarele tale urcă" (Fürsprecher - Intercesorul). Dar există o fericire a scării fiindcă ea reprezintă liminalul, fie că e fericire sau nefericire, cum este cazul cu pragul pentru Gregor. Fiul este "o creatură al cărei biotop ar fi scările" și care are o plăcere a scării într-o disperare de scară. Să intri înseamnă și să ieși, să urci înseamnă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o muncă poetică, că această muncă ar fi pentru mine o soluție divină, o intrare reală în viață, în timp ce la birou trebuie, în numele unei lamentabile hârțogării, să-i smulg o bucată din carnea sa trupului capabil de o astfel de fericire" (3 octombrie 1911, p. 91). Ceea ce agravează situația sunt fundamentalele încurcături pe care le generează limbajul și hermeneutica sa nesfârșită. Nu este nevoie să revenim aici asupra asupra neînțelegerilor binecunoscute, asupra lucrurilor care pot să spună un lucru, contrariul său
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lendemain, p. 46. 242 Ibid, p. 53. 243 Ibid, p. 54. 244 "Ce noapte delicioasă, spuse ea, am petrecut împreună doar prin atracția plăcerii, ghidul și scuza noastră! Dacă anumite motive. Să spunem, ne-ar obliga să ne despărțim mâine, fericirea noastră, neștiută de natură, nu ne-ar lăsa, bunăoară, nici un nod de dezlegat... câteva regrete pentru care o amintire plăcută le-ar fi despăgubirea... Și apoi, la urma urmei, plăcere dar fără poticneli, necazuri și tirania unor obiceiuri" (Vivant Denon
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îl scarpină pântecele" (Correspondance, Conard, II, 394). Nu ajungi în cer decât prin martiriu. Urci la cer cu o coroană de spini pe cap, cu inima străpunsă, cu mâinele însângerate și chipul radios" ( III, 362). Dacă vreți totodată să căutați Fericirea și Frumosul, nu veți ajunge la ele fiindcă la cel din urmă nu se ajunge decât prin sacrficiu. Arta, ca și Dumnezeul evreilor se hrănește din holocaust. Hai, sfâșie-te, biciuiește-te, rostogolește-te prin cenușă, înjosește materia, scuipă peste
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
computerele au fost menite să devină universale și deși fiecare gospodărie avea un computer personal echipat cu un modem, e dificil de prevăzut cum s-ar putea dezvolta un mijloc de comunicare în masă pornind doar de la această bază”. Din fericire, experții în comunicare au început să accepte Internetul că puternic canal de informare în masă. Noile tehnologii au asigurat practicienilor de relații publice posibilitatea de a comunica cu mai multe categorii de public, dar aceste tehnologii nu au fost folosite
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
computerele au fost menite să devină universale și deși fiecare gospodărie avea un computer personal echipat cu un modem, e dificil de prevăzut cum s-ar putea dezvolta un mijloc de comunicare în masă pornind doar de la această bază”. Din fericire, experții în comunicare au început să accepte Internetul că puternic canal de informare în masă. Noile tehnologii au asigurat practicienilor de relații publice posibilitatea de a comunica cu mai multe categorii de public, dar aceste tehnologii nu au fost folosite
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
se cuprindeau constituțiile unei țări în plicul de scrisori; era o vreme când un cap genial ca Condorcet trămitea Împărătesei Ecaterina a Rusiei constituția întreagă a Rusiei întro scrisoare și avea naivitatea săi zică: pune această constituție în aplicare și fericirea Rusiei este gata. Cum sau deziluzionat oamenii de atunci! Cum se știe astăzi că fericirile popoarelor nu mai stau în formulele abstracte! Cum se simte astăzi pretutindeni valoarea oamenilor de stat practici, cari știu să adapteze principiile la viața reală
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
genial ca Condorcet trămitea Împărătesei Ecaterina a Rusiei constituția întreagă a Rusiei întro scrisoare și avea naivitatea săi zică: pune această constituție în aplicare și fericirea Rusiei este gata. Cum sau deziluzionat oamenii de atunci! Cum se știe astăzi că fericirile popoarelor nu mai stau în formulele abstracte! Cum se simte astăzi pretutindeni valoarea oamenilor de stat practici, cari știu să adapteze principiile la viața reală a poporului în care lucrează! Pentru aceste două motive, domnilor, sunt contra revizuirii, și aș
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
vindecase încă, dar simțindu-se trădat, paznicul o întreabă: Te-am dat la grădină și ia uite, ce ai făcut? De ce ai furat de acolo? De ce n-ai mâncat acolo cât vrei tu?... Hai... ce să fac cu tine?. Din fericire, paznicul avea o slăbiciune pentru Hrușcă, ceea ce a salvat-o pe aceasta de la o pedeapsă aspră. Mai târziu, când Hrușcă a fost trimisă să lucreze în spital, îngrijind deportații, a fost trimisă, din bunăvoința aceluiași paznic, înapoi în România, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vizite”. Pe lângă aceasta, guvernul român a clasat un număr important de deportați reveniți în țară ca „inamici de clasă” sau „revoluționari precauți”. Unii au fost chiar urmăriți de Securitate, motiv pentru care au avut de suferit și în continuare. Din fericire, majoritatea femeilor intervievate în proiectul de la Brașov nu au avut de suferit de pe urma a ceea ce Radosav numește „stigmatul lagărului”. Ceea ce înseamnă, potrivit mărturiilor lor, că nici una nu a avut probleme în a-și găsi un loc de muncă sau în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și aceea de a o relua de la capăt, undeva, departe, unde totul îi era străin, deci de a-și însuși o identitate nouă, exilatul român se vedea obligat să accepte și să se zbată chiar pentru a se elibera de „fericirea” sistemului comunist. Părăsirea țării, care nu era o fugă condamnabilă, ci o deznădăjduită evadare, urmată de o bejenie lipsită de orice orizont, era o formă de protest față de lumea lăsată în urmă. Exilul nu este același lucru cu emigrarea, întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un sfert de secol, a instaurat în România un regim de dictatură și teroare. Asigurăm Consiliul Frontului de Salvare Națională că întregul colectiv al ambasadei noastre va acționa neabătut pentru îndeplinirea tuturor sarcinilor ce ne vor fi trasate, pentru binele, fericirea poporului, pentru libertate, democrație și independență” (p. 487). Nota este adresată „Tovarășului Ion Stoian, ministrul Afacerilor Externe”... Desigur, este ușor să se emită judecăți atunci când este cunoscut deznodământul. Ceea ce merită însă, punctat, ceea ce am încercat să subliniem este activitatea efectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
intensității fenomenelor, până la stingerea lor. Revenind la gripă care reprezintă poate cea mai spectaculoasă boală infecțioasă din toate timpurile, scenariul pesimist al unor pandemii iminențe sau a celei actuale a fost contrazis de trecerea timpului sau prin evoluția imprevizibilă, din fericire spre un final mai puțin dramatic decât cel prezumat. În încercarea de a explica modul de apariție, progresie și stingere a unor fenomene specifice gripei, virusologia, epidemiologia și clinică au făcut pași importanți devansând uneori capacitatea naturală a microorganismelor de
PARADOXURILE PANDEMIILOR MODERNE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Doina Azoicăi, Mioara Matei () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1065]
-
intensității fenomenelor, până la stingerea lor. Revenind la gripă care reprezintă poate cea mai spectaculoasă boală infecțioasă din toate timpurile, scenariul pesimist al unor pandemii iminențe sau a celei actuale a fost contrazis de trecerea timpului sau prin evoluția imprevizibilă, din fericire spre un final mai puțin dramatic decât cel prezumat. În încercarea de a explica modul de apariție, progresie și stingere a unor fenomene specifice gripei, virusologia, epidemiologia și clinică au făcut pași importanți devansând uneori capacitatea naturală a microorganismelor de
PARADOXURILE PANDEMIILOR MODERNE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Doina Azoicăi, Mioara Matei () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1062]
-
alți oameni și a-i convinge să accepte modul nostru de gândire este adeseori ingredientul care lipsește din rețeta succesului. Există multe chei ale succesului, dar abilitatea de a-i convinge pe alții este cheia principală a bogăției, iubirii și fericirii. În acest scop trebuie să stăpânim aptitudinile de comunicare persuasivă, altfel nu avem deloc șanse să ieșim din impasul mediocrității. Cu bune calități de comunicare, oamenii ne vor simpatiza, ne vor respecta și vor face pentru noi lucruri pe care
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
foarte puține șanse de convingere cu succes. Există două tipuri de valori: valori intermediare și valori finale. Valorile intermediare sunt obiecte sau acțiuni. Valorile finale sunt sentimente asociate cu aceste valori intermediare. Valori finale pot fi: iubirea, distracția, emoția, extazul, fericirea, liniștea sufletească, succesul și altele. 1.5.4.2. Cuvinte cu efect puternic Cuvintele în comunicare ocupă o mică parte, dar, cu toate acestea, unele cuvinte au un impact puternic asupra celor pe care încearcăm să-i convingem. Numele Cel
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
care a satisfăcut rugămintea, o asigurare, eventual, privind îndatorarea pe viitor față de persoana respectivă și o formulă amabilă de încheiere. f. Scrisoarea de felicitare este un text de obicei scurt prin care se transmite o felicitare (laudă, urare de bine, fericire) cuiva, cu prilejul unei aniversări, al Anului Nou, unei numiri, distincții, succes în muncă). Se elaborează în termeni cât mai căldurosi, fără exagerări de stil. Structura unei scrisori de felicitare este, de regulă, următoarea: * locul și data redactării; * formula de
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
maimultdecâtceeace s-a împărtășitprincuvinte. Lipsindaici, întrecoperți de carte, nu slăbesceleputerea de convingere, de seducție a confesiunilor? Într-o anumitămăsură, așaeste. Dar crește importanța, efectul cuvintelor.Cititoruluiîirămâneințiativa de a căuta înregistrările respective, șialtele, care nu ne-au însoțitatunci. Astăzi, există, din fericire, multeposibilități. O ultimăremarcăarputeaexplicatitlul sub care au fostrânduiteîntâniriletelevizate. Toate au fostimprovizate din punctul de vedere al formulăriiîntrebărilorșirăspunsurilor.Ritmul alert al activității jurnalistice, mai ales cel din televiziune, nu a permis, aproapeniciodată, plămădireacuvintelormeleinterogative. Dar tragnădejdeacăimportanțatemelordiscutate, starea de înțelegere din timpul convorbirilor, spontaneitateaperceptibilăși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
să fac să-mi iasă mai bine (tehnic) concertul." "Dar asta nu pot să-ți spun, așa, în două minute". Și zice: "la noi așa se procedează". "Dacă așa se procedează, și ai toată încrederea, nu mă pun în calea fericirii dumitale." Acesta este unul din marile pericole ale lumii actuale: s-a înlocuit ceva sacru, și anume, transferul de valori de la magistru la discipol, cu transportul de informații de la o persoană la alta. Așa percep eu lucrurile. Poate mă înșel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]