26,912 matches
-
îndeamnă să reținem, din obsesia existențială a pictorului, «Tripticul crucilor de răstignire». Ele, crucile, nu divulgă teluricul damnării, ci bucuria Învierii. La Damian, în ieslea părintească, cel de-al doilea venit în lume, dintr-o obârșie de țărani, poartă pe frunte misterul luminii!” Ion Dobrescu Craiova, 20 aprilie 1994 “Afirmat în ultimul deceniu ca unul din cei mai originali artiști din generația tânără, FLORIN PREDA-DOCHINOIU (n. 15 decembrie 1970, în localitatea Damian-Sadova, Dolj) este un grafician și pictor postmodernist din categoria
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
(n. 18 iulie 1951, Morlanwelz, Valonia) este un politician social-democrat belgian, de origine italiană, prim-ministru al Belgiei în fruntea unui guvern de largă coaliție în perioada 6 decembrie 2011 - 11 octombrie 2014. Di Rupo a fost primul politician din rândurile populației francofone care a condus guvernul Belgiei de la Paul Vanden Boeynants în 1979, și primul premier socialist de la Edmond
Elio Di Rupo () [Corola-website/Science/331727_a_333056]
-
ai conservatorilor. Guvernul a cuprins 13 miniștri, inclusiv Di Rupo, dintre care 6 reprezentanti ai comunității francofone și 6 ai comunității vorbitoare de flamandă. Partidul cel mai mare din parlament, partidul separatist de dreapta Alianța neo-flamandă cu 27 deputați, în frunte cu Bart de Wever, nu a aderat la coaliție. Elio Di Rupo se consideră ateu și este membru într-o lojă francmasonă. Vorbește curent franceza și italiana. De când a preluat conducerea guvernului și-a perfecționat flamanda într-un mod considerabil
Elio Di Rupo () [Corola-website/Science/331727_a_333056]
-
de Godolphin (care a refuzat să întrerupă legăturile cu Sarah), în august. Alții au urmat. Alegerile generale din octombrie au văzut o creștere în popularitate a conservatorilor și o victorie pentru politica de pace. Cu toate acestea, Marlborough rămâne în fruntea armatei. Olandezii, prințul Eugen și împăratul i-au cerut să rămână pentru cauza lor comună, în timp ce noii miniștri, știind că trebuie să pregătească o nouă campanie, l-au obligat să mențină presiunea asupra inamicului până când nu au făcut propriile angajamente
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
Pentru istoricii militari David Chandler și Richard Holmes, Marlborough este cel mai mare ofițer britanic din istorie, punct de vedere împărtășit în mod particular și de ducele de Wellington, care "nu a putut concepe nimic mai mare decât Marlborough în fruntea armatei engleze". Cu toate acestea, istoricul Whig Thomas Macauley, îl denigrează pe Marlborough în paginile cărții sale "Istoria Angliei", unde, în cuvintele istoricului John Wilson Croker, îl urmărește pe Marlborough "cu mai multă ferocitate și mai puțină perspicacitate decât un
John Churchill, I Duce de Marlborough () [Corola-website/Science/331734_a_333063]
-
mai multe coloane scurte putea schimba direcția sa mai repede decât una format într-o singură coloană lungă. Deoarece cele mai multe semnale de comandă se transmiteau între nave cu steaguri sau lămpi de semnalizare, nava amiral era de obicei plasată în fruntea coloanei centrale, astfel încât semnalele sale puteau să fie mai ușor de văzut de mai multe nave din formație. Telegrafie fără fir se folosea deja, deși securitatea, criptarea mesajelor, precum și dotarea insuficientă cu aparate radio de semnalizare a făcut ca utilizarea
Bătălia Iutlandei () [Corola-website/Science/331757_a_333086]
-
și indemnizații pentru repararea teritoriului său. Deși Electorul Maximilian a oscilat oarecum în fidelitatea lui pentru Regele Soare, a decis să continue lupta împotriva împăratului Leopold și a Marii Alianțe când a aflat de sosirea iminentă a lui Tallard în fruntea a 35000 de oameni. Marlborough și-a intensificat politica de devastare pe teritoriul Bavariei. Pe 16 iulie îi scria prietenului său Anthonie Heinsius: Noi avansăm acum în inima Bavariei pentru a distruge țara și a-l obliga pe Elector într-
Bătălia de la Schellenberg () [Corola-website/Science/331802_a_333131]
-
un vehicol sau o geantă . Una dintre temele abordate de acest film este aceea a conflictului dintre Israel și Palestina. înfruntările dintre statul Israel, fondat în 1948, și popoarele arabe, în special cel palestinian, s-au situat aproape permanent în fruntea discuțiilor politice internaționale ca și a celor mediatice. Originea conflictului arabo-palestinian rezidă în revendicarea unui teritoriu: acela al Palestinei. Plecând de la argumente religioase și până la cele politice, evreii și palestinienii încearcă fiecare să-și dovedească legitimitatea asupra acestui pământ,legitimitate
Paradisul Acum () [Corola-website/Science/331865_a_333194]
-
știe nimic despre acel caz. Seara pe la ora 18 s-a primit înștiințarea oficială a asasinării lui Virgil Madgearu. Maniu și Coposu s-au deplasat de urgență la locul asasinatului, unde Madgearu zăcea „întins pe spate, mînjit de sînge, cu fruntea spartă de gloanțe, purtînd pe corp urme de violență și tortură” <br>
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]
-
și în construirea Mănăstirii Putna, măreața ctitorie a lui Ștefan, ulterior necropolă domnească, dar și loc de veci pentru mitropolitul însuși. La târnosirea sfântului lăcaș, ce a avut loc la 3 septembrie 1469, „era de față întreg clerul moldovenesc, în frunte cu Mitropolitul Teoctist al Moldovei, cu Episcopul Tarasie al Romanului și cu primul egumen al Putnei, Arhimandritul Ioasaf”. Lespedea sa funerară, aflată la Mănăstirea Putna, are următoarea inscripție: „Binecinstitorul Domn al Țării Moldovei, Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod
Teoctist I, mitropolit al Moldovei () [Corola-website/Science/335555_a_336884]
-
literare", "Adevărul de joi", "Furnica", "Zeflemeaua", "Adevărul", "Războiul", "Drapelul" și "Țivil-Cazon". În perioada 21 ianuarie 1899 -- 30 martie 1900, Nicolae Petrescu-Găină a publicat pe prima pagină al ziarului "Pagini literare", în fiecare număr, desene și caricaturi care înfățișau personalitățile de frunte ale timpului. Cele mai bune caricaturi sunt cele ale lui Barbu Ștefănescu Delavrancea călare pe o mârțoagă; Constantin Dobrogeanu-Gherea în postură de bucătar care avea un meniu din capul lui Titu Maiorescu, aluzie la neînțelegerile dintre cei doi; C.I. Nottara
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
În lucrarea sa, Guderian se confruntă cu faptul că o parte a conducerii germane stopa dezvoltarea unităților de tancuri. În 1929, Guderian a ajuns la concluzia că tancurile trebuie să fie separate de infanterie, susținând creare de divizii blindate. În fruntea celei de-a doua divizii blindate, Guderian a intrat pe teritoriul Austriei. Potrivit lui, populația a salutat cu entuziasm trupele germane. În octombrie 1938 a fost alipită regiunea Sudetă. Guderian i-a simpatizat pe germanii sudeți care au trăit, în cuvintele
Erinnerungen eines Soldaten () [Corola-website/Science/335572_a_336901]
-
Agenții de la trezorerie, de la ministerul comerțului și alte agenții care participau la acțiuni externe. Ultimul cerc este reprezentat de grupurile de interese, Congresul și Opinia Publică. O formă mai dinamică a fost suprapusă într-un trunchi de con unde în frunte era președintele, între care există o legătură, consilierii controlând și alte segmente subordonate. Departamentele din cel de-al doilea cerc erau responsabile decizional în față Consilierilor și a Președintelui. Congresul se ocupă cu finanțarea. Cercul al doilea e palierul tehnic
Politica externă a Statelor Unite () [Corola-website/Science/335516_a_336845]
-
a privit campania ca pe o provocare logistică, deoarece nu credea că egiptenii vor reuși să opună rezistență În 5 august 1882 a avut loc această bătălie, între armata egipteană, condusă de Ahmed Orabi și forțele britanice, avându-l în frunte pe Sir Archibald Alison. Încercând să afle forța pozițiilor egiptene de la Kafr-el-Dawwar, dar și să afle dacă zvonurile care spuneau că egiptenii se retrag sunt adevărate, Alison a ordonat un atac de probă în seara zilei de 5. Această acțiune
Războiul anglo-egiptean () [Corola-website/Science/335604_a_336933]
-
ceea ce înseamnă "prada boierilor în cei supuși." Boierii partizani ai lui Racoviță și ai lui Brâncoveanu, bănuind pe cei doi frați Antioh Cantemir (Filul-elefantul, gros la fire) și Dimitrie Cantemir (Inorogul, animal fabulos cu cap de cal și corn în frunte) că ațâță împotriva celor doi domni, hotărăsc să-i prindă și să-i pedepsească. Dimitrie va fi trimis în exil într-o insulă, cu învoirea vizirului, cumpărat cu banii domnului muntean. Șoimul (Toma Cantacuzino) îl cheamă la o întrevedere , dar
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
împotriva lui Ștefan Tomșa și a-l pune domn pe cel de-al doilea fiu al său, Alexandru. Până în vara lui 1615 a strâns o armată de aproximativ 12.000 de oșteni care a pornit către Iași avându-i în frunte pe ginerele Wisznowiecki și pe principele Samuel Corecki. La Camenița, armata a fost întâmpinată de boierii moldoveni nemulțumiți, iar Petre, pârcălabul Hotinului, le-a înmânat cheile cetății Hotin. După ocuparea Hotinului, armata lui Alexandru a înaintat spre Iași și au
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
a obiectelor de pietate; la Juvigny totul este asemănător.” Garderoba călugărițelor se compunea dintr-o tunică, o rochie, o centură, un scapular mic, un mantou, un văl alb, o pânză albă care acoperă capul și gâtul, o bandă de încins fruntea, o bonetă... și un de nedespărțit rozariu. Se adăugau veșmintele de strană: un văl negru, un scapular mare și o haină cu glugă și mâneci largi. Situat în „Cartierul” Străinilor, Pavilionul de Oaspeți cuprindea un parloar / vorbitor mare, exterior, apartamentele
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
din cazul "Blakely" anticipase că Scalia va utiliza cazul pentru a ataca îndrumările federale pentru sentințe (pe care nu reușise să le declare neconstituționale în cazul "Mistretta"), și s-a dovedit că aveau dreptate, când Scalia s-a aflat în fruntea unei majorități de cinci membri în cazul ", care a făcut ca acele îndrumări să nu mai fie obligatorii pentru judecătorii federali (ele au rămas cu statut consultativ). În cazul ' din 2001, Scalia a redactat opinia Curții la o decizie cu
Antonin Scalia () [Corola-website/Science/335606_a_336935]
-
răspândit între canaaneni-fenicieni, și pe care îl practica în locul ei de obârșie. Ca soție a regelui Ahab, a avut o influență considerabilă asupra acestuia. După Midrash, din prima zi de căsnicie, la îmboldit pe Ahab să practice cultul păgân. În fruntea opoziției față de politica religioasă a reginei a stat prorocul Ilie (Eliyahu). El a reușit să omoare niște proroci ai lui Baal și să-și atragă mânia reginei. În cele din urma, el a fost nevoit să plece în exil. Mulți
Izabela () [Corola-website/Science/335705_a_337034]
-
este V I 5. Înotătoarele pectorale sunt rotunjite și au o radie spinoasă și 14-15 radii moi. Formula înotătoarelor pectorale este P I 14-15. Solzii cicloizi, de mărime mijlocie, acoperă întregul corp și cea mai mare parte a capului (cu excepția frunții și botului). Numărul rândurilor transversale de solzi de pe corp este mai mare ca 42. Pe obraji între ochi și preopercular sunt 5-8 rânduri transversale de solzi imbricați. Operculele (opercularul și preopercularul) sunt acoperite în întregime cu solzi imbricați; solzii de pe
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
spațiul aerian al navelor, acestea să se afle în punctul cel mai apropiat de aeroporturi germane. În aceste condiți, piloții "Luftwaffe" au fost capabili să ofere maximum de protecție. Locotenentul comandor Eugene Esmonde, comandantul escadrilei 825 FAA, a decolat în frunte formației de biplane torpiloare Fairey Swordfish la 12:25. Escadrilele de vânâtoare 411 și 64 Squadron, care trebuiau să asigure escorta torpiloarelor, au întârzia 15 minute și nu au mai putut asigura protecția necesară. Singura escadrilă care a reușit să
Operațiunea Donnerkeil () [Corola-website/Science/335662_a_336991]
-
morminte, și se ocupa cu găzduirea de pelerini și negustori evrei. Pentru scurte perioade orașul a fost sub controlul mai multor dinastii musulmane domnitoare în Egipt - Tulunizii (868-905) Ikhshidizii (935-969), Fatimizii (973-1171),și turcii Selgiucizi. În vremea Imperiului Selgiukid în fruntea comunității stătea Saadia ben Avraham ben Nathan, care era cunoscut ca „prietenul” (haver al) Mormintelor patriarhilor Califatul fatimid a stăpânit în regiune până în 1099, când Hebronul a fost cucerit de cruciații lui Godefroy de Bouillon și a fost botezat „Castellion
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
în greacă „ageion spelaion” ) În 1170 localitatea a fost vizitat de călătorul evreu Beniamin din Tudela (Binyamin MiTudela), care a cunoscut-o și sub noul ei nume francez, Saint Abram de Bron. Beniamin din Tudela relata în jurnalul său: În fruntea oștilor musulmane comandantul kurd Salah ad Din (Saladin) a cucerit Hebronul în anul 1187. Și în acest caz unele tradiții creștine mănăstirești atribuie evreilor din oraș o colaborare cu asediatorii musulmani, descrisă în mod identic cu cea din vremea califului
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
a menționat o altă distribuție de cartiere:Cartierul Porții Mănăstirii (Harat Bab al-Zawiye), Cartierul Sanctuarului (Harat al-Haram) la sud-est. În 1855 noul guvernator otoman al sangeacului Ierusalim Kıbrıslı Mehmed Kamil Pașa a încercat să pacifice spiritul rebel al Hebronului. În fruntea unei trupe de soldați a mărșăluit spre Hebron în iulie 1855, însoțit de delegați străini din Anglia, Franța și de la alte consulate, care să servească drept martori. După ce a reprimat rezistența, Kamil Pașa a numit pe Salama Amr, fratele si
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
meciurilor între două echipe de militari în cadrul Cupei Șefului de Stat Major (Gevia Haramatkal) al Israelului (în care echipa tanchiștilor a învins pe cea a Aviației militare), calitățile profesionale ale lui Klein au fost remarcate de Robert Besson, membru de frunte al comisiei de arbitraj a FIFA, care a asistat la acel meci. Besson a recomandat invitarea lui Klein la arbitrarea unor jocuri internaționale de fotbal. Klein și-a început cariera internațională în anul 1965 când a arbitrat la Romă un
Avraham Klein () [Corola-website/Science/335732_a_337061]