27,010 matches
-
municipiu. În prezent orașul are peste 18 mii de locuitori. Ramurile de bază ale economiei orașului sunt: Industria alimentară, de panificație și a materialelor de construcție. În localitate activează 125 de societăți cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale și 3 gospodării agricole. Una din cele mai mari întreprinderi este cea de produse cerealiere „Semințe-Agro” S.A. și „Elevatorul” S.A. În oraș funcționează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine, un centru de informații și telecomunicații. Structura etnică a orașului conform recensământului
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
recensământului populației din 2004: Orașul Căușeni are o economie dezvoltată. Ramurile de bază ale economiei orașului sunt: Industria alimentară, de panificație și a materialelor de construcție. În localitate activează 125 de societăți cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale și 3 gospodării agricole. Una din cele mai mari întreprinderi este cea de produse cerealiere „Semințe-Agro” S.A. și „Elevatorul” S.A. În oraș funcționează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine, un centru de informații și telecomunicații cu 3300 de abonați. Se preconizează
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
la hidrocentrala de la Stejaru. Realizarea construcției a impus strămutarea parțială sau totală a 22 de sate. Dintre acestea, unele ca Răpciune, Cârnu, Rețeș - au dispărut în totalitate. Au fost strămutați peste 18.000 de locuitori din aproape 2.300 de gospodării. Două cimitire care urmau să fie îngropate de ape, au fost și ele dislocate. Preoții satelor Hangu și Fârțagi, au început cu un an înainte de inaugurarea barajului să-și îndemne enoriașii la slujba de duminică, să-și mute morții în
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
pe calitatea ingredientelor și mai puțin pe tehnici elaborate de preparare. Rețetele și felurile de mâncare sunt adesea rezultate din tradiția locală și de familie, fiind mai rar creații ale unor , astfel că multe rețete sunt ideale pentru gătitul în gospodărie, unul dintre principalele motive din spatele popularității explozive a bucătăriei italiene din America până în Asia. Un factor important al succesului bucătăriei italiene este faptul că se bazeaza pe produse tradiționale; Italia are cele mai multe . Brânzeturile, salamurile și vinul italian sunt o mare
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
5 % din total în 2005), dar și — din ce în ce mai mult — de stat și de administrațiile locale. În 2005, cheltuielile de protecție socială — în sensul cel mai larg al termenului — reprezenta aproape 30% din PIB și peste 45% din venitul disponibil al gospodăriilor. În ciuda eforturilor guvernelor succesive de a controla cheltuielile sociale, acestea cresc rapid, În special, cresc cheltuielile cu sănătatea și cele cauzate de îmbătrânirea demografică, astfel că raportul între populația activă și cea inactivă de peste , care era de 3 în 1970
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
nivelul excepțional de circa 16% din venituri. Veniturile francezilor și puterea lor de cumpărare au crescut de-a lungul secolului al XX-lea și de-a lungul anilor 2000, dar într-o manieră inegală, care a accentuat inegalitățile economice între gospodării. În medie, salariile persoanelor ce lucrau în sectorul privat cu normă întreagă au atins în 2007 brut, sau net pe lună, față de brut, adică net lunar pentru bugetari. Veniturile provenite din proprietatea mobiliară sau imobiliară nu reprezentau decât 9% din
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
ce lucrau în sectorul privat cu normă întreagă au atins în 2007 brut, sau net pe lună, față de brut, adică net lunar pentru bugetari. Veniturile provenite din proprietatea mobiliară sau imobiliară nu reprezentau decât 9% din venitul primar brut al gospodăriilor, dar această parte este deosebit de variabilă de la o gospodărie la alta. În 2007, 7,2% din francezi dispuneau de un venit cu 50% mai mic decât venitul median (pragul de sărăcie definit în Franța), deși jumătate din ei erau angajați
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
atins în 2007 brut, sau net pe lună, față de brut, adică net lunar pentru bugetari. Veniturile provenite din proprietatea mobiliară sau imobiliară nu reprezentau decât 9% din venitul primar brut al gospodăriilor, dar această parte este deosebit de variabilă de la o gospodărie la alta. În 2007, 7,2% din francezi dispuneau de un venit cu 50% mai mic decât venitul median (pragul de sărăcie definit în Franța), deși jumătate din ei erau angajați, adesea, cu jumătate de normă și pe baza (SMIC
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
a făcut ca populația să sufere o puternică influență română, preluând tehnică și cultură spirituală română, limba latină în administrație is justiție, negustorii, proprietarii de moșii, coloniștii și soldații care primeau loturi de pământ, înrudindu-se cu autohtonii, întemeindu-și gospodării și familii. Pătrund elementele culturii materiale că ceramică, uneltele productive, obiectele casnice și podoabele, apoi au fost adoptate credințele și obiceiurile române, numnele române alături de vechile nume dacice, folosite ca si porecle în limba latină. La retragerea aureliană, provincia era
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
s-a cumpărat, ca despăgubire pentru grădina muzeului un teren excelent pentru o nouă Grădină Botanică. Teritoriul respectiv, ales ondulat și accidentat, era potrivit diferitelor culturi și de o rară frumusețe peisajeră. Era înzestrat cu clădiri pentru director, personal și gospodărie. Profesorul Richter a ieșit la pensie și nu a reușit să se ocupe personal de amenajarea acestei grădini. Din lipsă de fonduri și inițiativă nici urmașul sau St. Gyorffy (1913-1919) nu a făcut-o, ci a preferat să cultive, pe timpul
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
Satele "transilvane cu biserici fortificate" oferă o imagine plină de viață a peisajului cultural din sudul Transilvaniei. Aceste sate sunt caracterizate de un sistem specific de cultivare al terenului, un model de așezare și organizare a gospodăriilor țărănești, păstrate încă din Evul Mediu. Localitățile sunt dominate de bisericile lor fortificate, care ilustrează perioadele clădirii din secolul al XIII-lea și până în secolul al XVI-lea. Cel mai renumit dintre aceste sate este Biertanul. Biserici fortificate transilvane sunt
Biserici fortificate din Transilvania () [Corola-website/Science/296759_a_298088]
-
biserică de zid în centrul satului în locul bisericii de lemn mai vechi. Noul lăcaș de cult a primit hramul "Sf. Ioan Botezătorul". Acesta a devenit biserică parohială a satului Zamostea. După secularizarea averilor mănăstirești (decembrie 1863), s-au format primele gospodării țărănești indepedente din Zamostea. Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Zamostea a fost construită în anul 1925, având rolul de capelă a cimitirului mare al comunei. În anul 1942 ea a fost declarată parohie bugetată, în satul Zamostea funcționând de
Biserica de lemn din Zamostea () [Corola-website/Science/317008_a_318337]
-
două săptămâni la Sibiu, pentru a se căsători cu Elisabeta Gall. După încă trei luni, este lăsat la vatră. În iulie 1945, a fost primit oficial în Partidul Comunist Român. După instaurarea comunismului, la insistențele mamei sale, numită responsabilă cu Gospodăria de Partid din Sibiu, Pavel Aranici este „promovat în activ, lucrând ca activist la diferite organe județene și raionale”. Mai întâi este trimis ca activist instructor pe linie de propagandă la Cisnădie, apoi urcă în ierarhia comunistă locală, devenind, pe
Pavel Aranici () [Corola-website/Science/317019_a_318348]
-
au vrut să o refacă tot pe vechiul amplasament, cu sprijinul lui Bogdan al III-lea (cel Orb), fiul lui Ștefan cel Mare. După cum afirmă Narcis Crețulescu în lucrarea „Istoria Sfintei Mănăstiri Râșca” (1901), "„Bogdan o înzestrează cu obiecte de gospodărie, cu moșia Bogdănești, înconjurătoare mănăstirii... îi dă zestre alte pământuri domnești, luate din trupul pământurilor mănăstirii Neamț”". Încercarea de reconstruire a mănăstirii nu reușește astfel că în anul 1542, domnitorul Petru Rareș a strămutat vechiul așezământ monahal, mai la deal
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
În Rusia, coloniștii ruși au avansat spre Siberia, unde și-au construit case țărănești, ieftine și ușoare, din buștenii ciopliți rudimentar. Metodele similare de construcție au fost folosite și de coloniștii din Vestul Americii. În sudul Africii, zulușii trăiau în gospodării împrejmuite cu palisade, concentrate în jurul unui țarc pentru vite (kraal). Colibele erau construite din lemn și acoperite cu împletituri din ierburi și paie. Stilul arhitectonic al unei clădiri poate depinde de mai mulți factori: Principala caracteristică a arhitecturii secolului XIX
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
al XIX-lea: „După asta Grigoriță Oanea mi-a arătat cel mai important monument al satului: o bisericuță veche de lemn, mai scundă și mai întunecată decât toate casele. Gospodarii îndeletnicindu-se cu negustoria de mere și gospodinele cu ale gospodăriei, n-au când se abate pe la acea clădire de scânduri vechi. Numai o dată pe an, la hram, în ziua a patra după Paști, la sfântu' Mercorie, cum spun ei, organizează în ograda bisericuței cel mai îmbielșugat praznic din ținut, cu
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
de a cuceri adeziunea politică și susținerea țăranilor săraci, îndreptându-i împotriva celor mai înstăriți. În acest sens, pentru a compensa lipsa de alimente din orașe și necesitatea plății de despăgubiri de război Uniunii Sovietice, dar și pentru a ruina gospodăriile țărănești înstărite, a fost introdus sistemul cotelor. Prin acest sistem, țăranii erau obligați să predea statului o parte semnificativă din producția gospodăriilor lor. Dimensiunile acestui impozit în natură au variat. De multe ori, țăranii erau lăsați doar cu grâul de
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
de alimente din orașe și necesitatea plății de despăgubiri de război Uniunii Sovietice, dar și pentru a ruina gospodăriile țărănești înstărite, a fost introdus sistemul cotelor. Prin acest sistem, țăranii erau obligați să predea statului o parte semnificativă din producția gospodăriilor lor. Dimensiunile acestui impozit în natură au variat. De multe ori, țăranii erau lăsați doar cu grâul de sămânță pentru anul următor, iar uneori nici cu acesta. Prin sistemul cotelor, multe gospodării agricole mari din zona rurală au fost duse
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
să predea statului o parte semnificativă din producția gospodăriilor lor. Dimensiunile acestui impozit în natură au variat. De multe ori, țăranii erau lăsați doar cu grâul de sămânță pentru anul următor, iar uneori nici cu acesta. Prin sistemul cotelor, multe gospodării agricole mari din zona rurală au fost duse la ruină, ceea ce a cauzat sărăcirea satelor românești în ansamblul lor (inclusiv a țăranilor săraci, pe care comuniștii îi sprijineau declarativ). Procesul de colectivizare a început violent în martie 1949, cu decretul
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
folosind aici colectivizarea ca mijloc de represiune. În 1953, Stalin a murit iar presiunile Uniunii Sovietice asupra statelor europene ocupate privind colectivizarea au scăzut. Astfel, colectivizarea în România a stagnat între 1953 și 1955, regimul comunist lucrând doar la consolidarea Gospodăriilor Agricole Colective deja existente. În 1956 guvernul comunist a reluat discursul politic și planurile pentru continuarea colectivizării. Anul 1956 a fost marcat de evenimentele din Ungaria și aceste planuri au rămas în acel an neconcretizate de teama unor noi proteste
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
al economiei socialiste. Ca urmare a colectivizării, relațiile economice existente anterior în agricultura românească au fost distruse. Mult lăudata agricultură socialistă a arătat semne evidente de slăbiciune, intrând adesea în criză. În anii 1980, efectivele de animale crescute în micile gospodării țărănești, pe 15% din suprafața agricolă totală rămasă în afara CAP-urilor reprezenta aproximativ 50% din efectivele totale. Criza economică din acea perioadă a dus sistemul la colaps, țăranii colectivizați ajungând să sufere de foame. După căderea regimului comunist în 1989
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
ului este povestea unei rase cu adevărat americane. Amstafful a avut un rol deosebit de important în succesul fermierilor și coloniștilor americani care au construit această țară. Câinele acelor vremuri era folosit la diverse munci cum ar fi: paza și supravegherea gospodăriilor, câini de companie și babysitteri. Alții au fost folosiți pe post de gladiatori care luptau în arene împotriva altor câini. Până în prima parte a secolului al XIX-lea Bulldogul a fost crescut în Anglia în scopul luptelor cu tauri, numite
American Staffordshire Terrier () [Corola-website/Science/317545_a_318874]
-
Ferăstrăul cu lanț, denumit și motoferăstrău, este un ferăstrău antrenat de un motor pe benzină, electric, pneumatic sau hidraulic. Cel mai cunoscut este motoferăstrăul pe benzină pentru tăiat lemn (popular "drujbă"), utilizat în silvicultură sau în gospodărie. Principiul tehnic al unui lanț care rulează în jurul unei șine a fost utilizat deja în anul 1830 de către medicul din Würzburg Bernhard Heine la osteotom pentru a tăia oase. Deja înainte de 1900 a fost înlocuită munca în pădure cu primele
Ferăstrău cu lanț () [Corola-website/Science/317707_a_319036]
-
pe cap de locuitor anual, ceea ce este cu mult sub media europeană, de 10 kilograme pe an. Numărul de animale, pe ani: (în milioane) În prezent (iulie 2010), în România sunt crescuți 5,1 milioane de porci în ferme și gospodării ale populației, din care aproape 1,4 milioane în exploatații profesionale și 3,8 milioane în gospodăriile populației. Consumul anual în România se ridică la circa 11 milioane de porci, acesta fiind asigurat în proporție de 70 la sută numai
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
Numărul de animale, pe ani: (în milioane) În prezent (iulie 2010), în România sunt crescuți 5,1 milioane de porci în ferme și gospodării ale populației, din care aproape 1,4 milioane în exploatații profesionale și 3,8 milioane în gospodăriile populației. Consumul anual în România se ridică la circa 11 milioane de porci, acesta fiind asigurat în proporție de 70 la sută numai din importuri. Înainte de 1989, în România erau crescuți aproape 15 milioane de porci. Livrările de carne și
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]