28,495 matches
-
se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.»" Cât privește argumentul referitor la punerea legislației în acord cu deciziile Curții Constituționale, acesta contrazice, în sine, dispozițiile art. 147 alin. (1) din Constituție, astfel cum au fost interpretate în jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 147 alin. (1) din Constituție, "Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, [...] constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
În orice caz, reconfigurarea sub toate aspectele menționate nu are ca temei decizia Curții Constituționale, ci o viziune diferită a Guvernului în privința apărării valorilor ocrotite prin incriminarea faptelor de abuz în serviciu. Or, așa cum Curtea Constituțională a statuat chiar prin jurisprudența invocată de inițiatorul ordonanței de urgență, scopul urmărit de legiuitor prin legislația penală este acela de a apăra ordinea de drept, iar, în sens restrâns, este acela de a apăra valori sociale, identificate de legiuitor în partea specială a Codului
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
verificarea constituționalității Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 , întrucât prin excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului, instanța de control constituțional este învestită să exercite un control abstract de constituționalitate. Cunoscând (și recunoscând) consistența, constanța și valoarea jurisprudenței anterioare a Curții Constituționale, apreciem - totuși - că aceasta nu acoperă toate situațiile juridice care se pot ivi în planul complex al vieții sociale, politice și juridice. Astfel, speța de față prezintă unele particularități care oferă prilejul unei analize distincte de
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
constituționalitate poate avea ca obiect și un act normativ care a ieșit din vigoare până la data soluționării excepției de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului, dacă se raportează la critici extrinseci care privesc modul său de adoptare. Motivarea Curții, bazată pe jurisprudența anterioară, potrivit căreia un act normativ abrogat nu poate face obiectul controlului de constituționalitate, este excesiv de formalistă*4). Așa cum am arătat deja, în speța dedusă controlului de constituționalitate soluția legislativă nu mai subzista la data judecării cauzei și din acest
DECIZIE nr. 64 din 9 februarie 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280262_a_281591]
-
cererile de conexare și de acordare a unui nou termen de judecată. 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 7. Prin Încheierea din 1 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 394/43/2015, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de
DECIZIE nr. 665 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (4), (4^1) şi (4^2) şi ale art. 6 alin. (2^1), (2^2) şi (9) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280376_a_281705]
-
criticate respectă condițiile de calitate inerente unui text legal, conținutul lor fiind suficient de clar, precis și previzibil, astfel încât se pot determina neechivoc drepturile și obligațiile destinatarilor legii. 28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluția Deciziei nr. 108 din 25 februarie 2016 , precitată, își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 29. Distinct de cele reținute, Curtea observă că susținerile de neconstituționalitate ale autorului excepției, în prezenta cauză, se
DECIZIE nr. 665 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (4), (4^1) şi (4^2) şi ale art. 6 alin. (2^1), (2^2) şi (9) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280376_a_281705]
-
pe o premisă greșită referitoare la existența unei echivalențe semantice între noțiunea de previzibilitate a normei juridice și cea de previzibilitate a pieței certificatelor verzi. 30. Sub acest aspect, referitor la noțiunea de previzibilitate a normelor juridice, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea reține că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în așa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanță de specialitate - să își corecteze conduita
DECIZIE nr. 665 din 8 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (4), (4^1) şi (4^2) şi ale art. 6 alin. (2^1), (2^2) şi (9) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280376_a_281705]
-
privată asupra terenurilor posibilitatea de a contesta titlul de proprietate emis chiar de această autoritate publică, invocându-și astfel propria culpă. Or, proprietarul nu a fost de rea-credință, iar transferul culpei de la autoritatea publică la proprietar este un abuz, contrar jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la garantarea dreptului de proprietate. Totodată, susține că, în ipoteza în care art. 2 din Legea nr. 374/2006 s-ar interpreta în sensul că ar viza și subdobânditorii de bună-credință, se încalcă aceleași
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
public cu specific silvic se aplică și în ipoteza în care dosarul având ca obiect constatarea nulității actelor de reconstituire a dreptului de proprietate este suspendat. În acest sens invocă dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 , jurisprudența Curții Constituționale ( Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , Decizia nr. 1.595 din 14 decembrie 2011 și Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014 ), precum și, în temeiul art. 11 și art. 20 din Constituție, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
Legea nr. 24/2000 , jurisprudența Curții Constituționale ( Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , Decizia nr. 1.595 din 14 decembrie 2011 și Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014 ), precum și, în temeiul art. 11 și art. 20 din Constituție, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ( Hotărârea din 29 martie 2000 , pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragrafele 52 și 55, și Hotărârea din 8 iunie 2006 , pronunțată în Cauza Lupșa împotriva României, paragraful 32). 7. În al doilea rând, autoarea
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
juridice, întrucât dobânditorii ulteriori nu sunt vizați de dispozițiile art. 1-4 din Legea nr. 374/2006 . Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că accesibilitatea și previzibilitatea normei juridice constituie o garanție a principiului securității juridice. Astfel, într-o bogată jurisprudență, Curtea de contencios al drepturilor omului a subliniat importanța asigurării accesibilității și previzibilității legii, inclusiv sub aspectul stabilității acesteia, instituind și o serie de repere pe care legiuitorul trebuie să le aibă în vedere pentru asigurarea acestor exigențe (a se
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
ale art. 53 din Constituție, deoarece ingerința nu este prevăzută de lege. Mutatis mutandis, o asemenea ingerință reprezintă, în realitate, o sancțiune penală, fiind aplicabile dispozițiile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și întreaga jurisprudență a Curții Europene a Drepturilor Omului construită pe aceste dispoziții convenționale. În acest sens Curtea de la Strasbourg a statuat în identificarea noțiunii autonome de "acuzație penală" criteriile care stau la baza acestei calificări: (i) clasificarea faptei potrivit dreptului național, (ii
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
Ozturk împotriva Germaniei, Hotărârea din 24 martie 2009, pronunțată în Cauza Dorota și Zbigniew Nowak împotriva Poloniei, și Decizia din 9 octombrie 2003, pronunțată în Cauza Szott - Medynska și alții împotriva Poloniei). Mai mult, în raport cu natura și gravitatea sancțiunii, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unele proceduri având caracter civil/administrativ conform normelor de drept național sunt asimilate unor proceduri penale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Anghel împotriva României). De asemenea
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
Or, cum un act nul nu poate produce efecte, fiind desființat de la data încheierii lui, un asemenea act nu poate să constituie temeiul dobândirii valabile a dreptului de proprietate. 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 21. Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 1-4 din Legea nr. 374/2006 , raportat la art. 1 alin. (5
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
prevăd expressis verbis dacă măsura suspendării serviciului public cu specific silvic se aplică și în ipoteza în care dosarul având ca obiect constatarea nulității actelor de reconstituire a dreptului de proprietate este suspendat. Cu privire la această critică se reține că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative ( Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
lege criticate. Astfel invocată în fața instanței de judecată, excepția de neconstituționalitate trebuie pusă în discuția părților, iar instanța de judecată trebuie să își formuleze opinia cu privire la temeinicia excepției, toate acestea fiind menționate în încheierea de sesizare a Curții Constituționale. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, de exemplu, prin Decizia nr. 24 din 27 ianuarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 24 februarie 2004, Curtea a reținut că "litigiul constituțional se desfășoară numai în limitele determinate prin încheierea
DECIZIE nr. 642 din 1 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 374/2006 privind suspendarea serviciului public cu specific silvic pentru proprietarii terenurilor forestiere pentru care au fost emise documentele prevăzute la art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280379_a_281708]
-
penală, sancțiunea pentru nerespectarea acestui termen fiind decăderea organelor judiciare competente din exercițiul dreptului de a proceda la menținerea măsurii preventive în cauză și nulitatea absolută a actului făcut peste termen ( Decizia nr. 276 din 10 mai 2016 , paragraful 18). Jurisprudența mai sus menționată a Curții Constituționale se referă, așadar, numai la caracterul obligatoriu/peremptoriu al termenului prevăzut de dispozițiile art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală, iar nu și la modul de calcul al acestui termen. 3. Art.
DECIZIE nr. 698 din 29 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280393_a_281722]
-
inculpatului și a drepturilor sale fundamentale privind libera circulație, viața intimă, familială și privată, libertatea întrunirilor, munca și protecția socială a muncii și libertatea economică - ce pot fi afectate prin luarea unei măsuri preventive, așa cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa ( Decizia nr. 712 din 4 decembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015, paragraful 20, și Decizia nr. 614 din 4 octombrie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 698 din 29 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280393_a_281722]
-
1992 , "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești [...] privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei". Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că "legătura cu soluționarea cauzei" presupune atât aplicabilitatea dispozițiilor de lege criticate în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, adică pertinența excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului, condiții ce
DECIZIE nr. 698 din 29 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280393_a_281722]
-
nr. 66/2000 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, republicată ( Ordonanța Guvernului nr. 66/2000 ), respectiv ale art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă depinde soluționarea pe fond a cauzei în apel. 14. În jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sintagma "soluționarea pe fond a cauzei" a fost interpretată în sensul că pot face obiectul sesizării, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, nu doar problemele de drept material, care
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280346_a_281675]
-
dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 66/2000 și ale art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre dată publicității, astfel cum rezultă din consultarea evidențelor și a jurisprudenței de pe site-ul oficial al instanței supreme, dar și din consultarea buletinelor de jurisprudență relevante. 22. Astfel, chestiunea de drept care formează obiectul prezentei sesizări nu se circumscrie doar interpretării dreptului comun în materia reprezentării persoanelor juridice, reprezentat de art. 84
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280346_a_281675]
-
de procedură civilă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre dată publicității, astfel cum rezultă din consultarea evidențelor și a jurisprudenței de pe site-ul oficial al instanței supreme, dar și din consultarea buletinelor de jurisprudență relevante. 22. Astfel, chestiunea de drept care formează obiectul prezentei sesizări nu se circumscrie doar interpretării dreptului comun în materia reprezentării persoanelor juridice, reprezentat de art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă (precum sesizarea soluționată prin Decizia nr. 9
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280346_a_281675]
-
Casație și Justiție, deoarece rezolvarea în contextul normativ special aplicabil litigiilor de proprietate industrială ar putea să fie una diferită. 24. În ce privește condiția noutății, în general, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a constatat că nu există jurisprudență publicată prin care Înalta Curte de Casație și Justiție să fi statuat, recent, asupra interpretării coroborate a Ordonanței Guvernului nr. 66/2000 și a art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, nici în recurs (în casație), nici pe
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280346_a_281675]
-
pentru a înlătura noutatea, ar fi fost suficiente, dar și necesare, câteva decizii pronunțate în recurs de Înalta Curte de Casație și Justiție, în contextul aplicării actualului Cod de procedură civilă, decizii însușite de instanța supremă ca reprezentative pentru propria jurisprudență, prin publicare pe site-ul propriu; o atare jurisprudență nu a fost identificată. 26. Anterior Deciziei nr. 9/2016 , practica judiciară majoritară a completelor specializate în materia proprietății intelectuale, în cadrul Tribunalului București, al Curții de Apel București și, la cunoștința
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280346_a_281675]
-
și necesare, câteva decizii pronunțate în recurs de Înalta Curte de Casație și Justiție, în contextul aplicării actualului Cod de procedură civilă, decizii însușite de instanța supremă ca reprezentative pentru propria jurisprudență, prin publicare pe site-ul propriu; o atare jurisprudență nu a fost identificată. 26. Anterior Deciziei nr. 9/2016 , practica judiciară majoritară a completelor specializate în materia proprietății intelectuale, în cadrul Tribunalului București, al Curții de Apel București și, la cunoștința instanței de trimitere, și în cadrul Înaltei Curți de Casație
DECIZIE nr. 2 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 20 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280346_a_281675]