27,916 matches
-
cutie de viteze, ulei de transmisie, ulei hidraulic, lichide de răcire, antigel, lichid de frână, acid de baterie, lichide ale sistemului de aer condiționat și orice alte lichide conținute de vehiculul uzat, * echipamente pentru tratarea apei, inclusiv a apei de ploaie, în conformitate cu reglementările referitoare la mediu și sănătate, * depozite adecvate pentru anvelope uzate, inclusiv prevenirea incendiilor și a depozitării excesive în stive. 3. Operații de tratare pentru depoluarea vehiculelor uzate: * înlăturarea bateriilor și a rezervoarelor de gaz lichefiat, * înlăturarea sau neutralizarea
jrc4599as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89765_a_90552]
-
89 ani. În 17 iulie 2010, în mijlocul unei alte ierni grele, furtunile de zăpadă au lovit orașul, dar nu și centrul, așa cu s-a întâmplat în 2009 și 1918. Orașul primește 1,242.6 mm de precipitații pe an. Ploaia poate fi așteptată în orice perioadă a anului dar furtunile nu sunt obișnuite în oraș. Buenos Aires este centrul politic, financiar, industrial, comercial și cultural al Argentinei. Portul este unul dintre fele mai folosite din America Latină; Râurile navigabile leagă orașul de
Buenos Aires () [Corola-website/Science/297223_a_298552]
-
suflă în tot timpul anului. În zone restrânse din Australia de Sud și Australia de Vest, iernile secetoase din iunie până în august alternează cu veri umede din noiembrie până în martie. Coasta nord-vestică tropicală are ierni secetoase și veri umede: aici ploile sunt tropicale și există condiții musonice. Insula Tasmania și Vârful Kosciusko au ținuturi înzăpezite în timpul iernii; totuși, în alte părți, zăpada este extrem de rară. Orașul nordic Darwin are o temperatură medie de 30 grade Celsius vara și 27 iarna, cantitatea
Australia () [Corola-website/Science/297266_a_298595]
-
importante cantități din aceste produse. De cele mai multe ori erau încheiate înțelegeri ori tratate comerciale potrivit cărora se obțineau scutiri de vamă. Se obișnuia ca rezervele de cereale și legume boabe să fie depozitate în grânare subpământene, construite astfel încât apa de ploaie să nu pătrundă la ele. Morile, în majoritate de apă, erau răspândite în toată țara și reprezentau un privilegiu care aparținea mănăstirilor, boierilor sau domnului. Acesta din urmă trebuia să acorde permisiunea sa pentru a putea fi înființată o nouă
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
VI trebuie să fie numărate, cel mai recent din data de 15 iulie 1980. Vosges arată doar o activitate seismică difuza și mai puțin intense . Climat alsacian este " adăpost semi- continental și munte. " Continentality este marcat în Valea Rinului de ploile de vară mai mare în timpul iernii și amplitudine termică anuală extremă, adică diferența dintre temperatura maximă medie în luna iulie și temperatura medie minimă ianuarie care depășește 27,5 °C. Peste Franța, aceste două markeri sunt tipice de câmpie Alsacia
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
este unul dintre cel mai ploios din Colmar și métropole 30 stații situate în 25 km de cel mai uscat, cu doar 607 mm de precipitații în année31. Regiunea Colmar trăiește, în medie, între 95 și 100 de zile de ploaie pe an, față de 170 asupra reliefului . Acest climat, cu însorită de vară este ideal pentru podgoria Alsacia și pomii fructiferi. Importantă acviferului alsacian, combinate cu apropierea de râuri importante Rin și din regiune, însă, evita posibilele consecințe ale secetei . Diversitatea
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
de timp în apropierea Mulhouse lupta . Conform legendei, această luptă a dat naștere la fondarea Mulhouse . Articol principal : Mulhouse . Hardt Articol principal : Pădurea de Hardt . Hardt este o pădure câmpie caracterizată de o anumită uscăciune ( de 600 de milimetri de ploaie pe an, în partea de nord ). Se extinde de la Kembs la Colmar -a lungul unității urban din Mulhouse , între Ill și Rin, fostul conul aluvionar glacial al Rinului . Aceasta este a doua pădure Alsacia cu cele 13.000 de hectare
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
de start.Acești 10 piloți sunt obligați să utilezeze la startul cursei tipul de pneu cu care au realizat cel mai rapid tur în această ultimă etapă, dacă condițiile meteo fac necesară schimbarea de la pneuri de uscat la pneuri de ploaie sau invers li se permite acest lucru. Totuși grila de start poate fi alterată în funcție de diversele penalizări pe care le-ar putea primi piloții. Cursa are loc duminica, distanța acesteia fiind de aproximativ 305 kilometri. Practic cursa se termina la
Formula 1 () [Corola-website/Science/297332_a_298661]
-
lui Nicoară Potcoavă trece apa Prutului în vara anului 1576 pe un pod din dubasuri la un vad din amonte de Ștefănești, înspre prutețul lui Axinte. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Apa acelui râu mare și larg se umflase de ploile din sus și măturase ca pe nimic podul umblător. Podarii fugeau cu căruțele la vale, în lungul malului, ca să prindă șăicile oprite prin scruntare și grinzile risipite de pe unde le aruncaseră talazurile".”
Râul Prut () [Corola-website/Science/297383_a_298712]
-
iscoadă domnească, fugarii lui Nicoară Potcoavă se îndreaptă, în romanul "Șoimii" (1904), spre Nistru, dorind să treacă în Polonia. Ei poposesc într-o noapte la hanul armeanului Ariton din apropierea graniței, dar hangiul anunță iscoada. Deoarece apele râului erau umflate în urma ploilor, grupul lui Nicoară Potcoavă este nevoit să dea o luptă crâncenă cu oștenii lui Petru Șchiopul în bălțile de pe malul Nistrului, iar Ștefan al Mariei și Gheorghe Stângaciu sunt uciși, fiind înmormântați în pământul strămoșesc, „în cântecul bătrânului Nistru”. Scriitorul
Nistru () [Corola-website/Science/297408_a_298737]
-
să mai stau puțin. Și-a înclinat capul împingându-mă cu coarnele spre vadul care-l trecusem dimineața. Apa crescuse și curentul era mult mai puternic. M-a protejat cu corpul ei masiv punându-se între mine și curentul apei. Ploaia ne prinse pe drum spre casă. Când am zărit printer negură casa noastră, bunicul ne aștepta în poartă. Înainte să intre pe poartă, Mișca și-a așezat botul mare și umed în palmele bunicului cu o tandrețe și dragoste contrară
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
Doar bunul DUMNEZEU poate să știe! Sigur e doar un lucru: că ne mai rărim PÂNĂ VOM ȘTI, CE VA FI SĂ FIE! Numărul 7, decembrie 2011 Un loc nedorit de (CO)2 ”Ofer” un loc sub soare Cu vânt, ploi, frig și ger Expus permanent la boli și foame Cine-l dorește? Rămâne...un mister. Îl ”ofer” spun, doar ca să-l pierd Să-l uit, căci e trist și mizer Să-l arunc ca pe un vechi pled Nu vreau
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
așa, uneori, la ce-am îndurat atunci, îmi vine să plâng. Te duci la bine - că așa zici tu că o să-ți fie bine - și dai de rău de nu știi cum să-l mai duci ca să treacă! Ne lua ploaia la cules de struguri și ajungeam de dormeam sub o prelata de celofan. Mi-a îmbătrânit sufletul cu ani de zile atunci! N-am mai fost om întreg! Pe ploaie, pe vânt, ne zgribuleam unii în alții și adormeam. Cel
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
știi cum să-l mai duci ca să treacă! Ne lua ploaia la cules de struguri și ajungeam de dormeam sub o prelata de celofan. Mi-a îmbătrânit sufletul cu ani de zile atunci! N-am mai fost om întreg! Pe ploaie, pe vânt, ne zgribuleam unii în alții și adormeam. Cel mai greu e când ajungi să nu mai simți greul că-ți intră-n ține! Mi-au găsit copiii o prelata - ca un fel de plasă era -, am găsit și
Când casa ți-e o prelată și-o saltea, un pat îți pare un vis! () [Corola-website/Science/296090_a_297419]
-
obicei ogașele și ravenele se dezvoltă pe pantele cumpenelor de apă pe cornișele hîrtoapelor și a treptelor alunecărilor străvechi, cît și pe alți versanți intens folosiți în agricultură. În condiții favorabile ele pot progresa considerabil chiar în decurs de o ploaie torențială atingîng adîncimea de 1-2 m. Factorul ce poate zădărnici activitatea eroziunii torențiale este covorul vegetal natural. În codri aceste forme practic nu se dezvoltă. Dezvoltarea intensă a ogașelor și ravenelor în zonele pe larg folosite în agricultură e condiționată
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
șuvoaielor mai puternice de apă. Numărul total de rîpe poate atinge circa 20-25 în hîrtoapele mai mari, lungimea lor 15-20 km, iar suprafața totală a terenurilor afectate din ele pînă la 15-20%. Activitatea intensă a sistemelor date e legată de ploile torențiale. Înclinarea pronunțată a talvegului, prezența în albia rîpelor a torentelor de ape permanente prezența cantităților enorme de material al alunecărilor de teren, ramificarea puternică - toate acestea contribuie la formarea în urma ploilor torențiale a șuvoaielor de noroi, pietre , mîl, aidoma
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Activitatea intensă a sistemelor date e legată de ploile torențiale. Înclinarea pronunțată a talvegului, prezența în albia rîpelor a torentelor de ape permanente prezența cantităților enorme de material al alunecărilor de teren, ramificarea puternică - toate acestea contribuie la formarea în urma ploilor torențiale a șuvoaielor de noroi, pietre , mîl, aidoma șuvoaielor din munți. Procesele numite au avut loc în unele din hîrtoapele codrilor în anii 1948,1949,1967,1969 (după V. Proca). Ca rezultat au fost mîlite terenuri imense, poduri, case s.a.
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
ales în raioanele centrale ale Codrilor -Nisporeni, Călărași, Strășeni și Hîncesti. Termenul dat cît și expresia “s-a ponorît coasta” în localitățile numite sunt așa de răspîndite încît ar merita o circulație mai largă în literatura de specialitate. În urma căderii ploilor torențiale de pe versanții văilor, vîlcelelor, hîrtoapelor, ravenelor se spală și se transformă o cantitate mai mare de material (sol, argilă, nisip, prundiș, calcar, bolovani) care formează torente de noroi. Acest material se acumulează pe fundul ravenelor, hîrtoapelor, luncilor din văile
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
august (16-20 zile în raport cu nebulozitatea inferioară). Suma totală de precipitații din timpul verii oscilează în medie de 222mm în regiunea Codrilor. Maximele mediilor lunare de precipitații revin lunii iunie cînd se înregistrează 60-80mm. Precipitațiile cad mai mult sub formă de ploi torențiale (averse). Aversele deosebir de intense au fost inregistrate în luna iunie 1948, spre sfîrșitul verii cantitatea de precipitații atmosferice scade pe tot teritoriul țării. În august cad în medie 40-60mm de precipitații.Vara mai ales în iulie începe perioada
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
5,0 grade C în noiembrie. În septembrie predomină un timp însorit anticiclonal care creează condiții favorabile pentru recoltarea strugurilor, păpușoiului, sfeclei de zahăr, răsăritei și a altor culturi agricole. Uneori pe la mijlocul lui octombrie sunt frecvenți ciclonii nord-vestici care generează ploi îndelungate. Toamna precipitațiile atmosferice cad în medie uniform în fiecare lună cîte 30-40mm pe teritoriul raionului, însă asigurarea solului cu umezeală în perioada aceasta este insuficientă. În cea de-a doua decadă a lunii octombrie pe teritoriul raionului Nisporeni media
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
iar evaporarea din cauza temperaturilor ridicate în perioada caldă a anului este mai mare. De aceea toate bazinele acvatice au un debit mic, rîurile și bazinele artificiale au un debit mai mare primăvara în perioada topirii zăpezilor și după căderea unor ploi abundente. Excepție fac părțile cu altitudini mari ca podișul Moldovei Centrale unde cad mai multe precipitații atmosferice iar rîurile sunt relativ mai bogate în apă. Numai rîurile Prut și Cogîlnic au o lungime mai mare de 100 km fiecare. Rîulețele
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
luncile bine exprimate, versanții domoli sau moderat înclinați. Numai pe unele sectoare, unde văile se dezvoltă în roci dure ( calcare, marne, gresii) sunt adînci, înguste, cu versanții abrupți și lunci slab exprimate. Rîurile enumerate se allimentează din apele provenite de la ploi și din topirea zăpezilor, cu predominarea celor de ploaie. Apele subterane cu un rol secundar în alimentarea rîurilor mai cu seamă a rîurilor mici. Densitatea medie a rețelei hidrografice a raionului este de 0,48 km pătrați. Regimul hidrologic al
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
pe unele sectoare, unde văile se dezvoltă în roci dure ( calcare, marne, gresii) sunt adînci, înguste, cu versanții abrupți și lunci slab exprimate. Rîurile enumerate se allimentează din apele provenite de la ploi și din topirea zăpezilor, cu predominarea celor de ploaie. Apele subterane cu un rol secundar în alimentarea rîurilor mai cu seamă a rîurilor mici. Densitatea medie a rețelei hidrografice a raionului este de 0,48 km pătrați. Regimul hidrologic al rîurilor noastre afectează în linii generale particularitățile climatice ale
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
scurgerea anuală a rîurilor. Vara nivelul apelor în rîuri scade brusc, mai ales în cele mici, deoarece se întensifică evaporarea și o mare cantitate de apă se folosește pentru irigație. Tot vara pentru rîurile noastre sînt caracteristice vînturile cauzate de ploile torențiale. Toamna și iarna în legătură cu reducerea precipitațiilor atmosferice, care parțial iarna cad sub formă de zăpadă, nivelul apelor în rîuri scade simțitor. Din cantitatea anuală de precipitații atmosferice îi revin 40-50 mm părții centrale a republicii din care face parte
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
comunicație. În perioada revărsărilor cursul rîului devine furtunos, se distrug malurile și se transportă o cantitate mare de aluviuni, acestea depunîndu-se în luncă. Revărsările de primăvară durează circa 2 săptămîni. Pentru rîul Prut sînt caracteristice vînturile de vară condiționate de ploile torențiale. În verile secetoase nivelul apei acestui rîu scade considerabil. Cele mai mici debite medii anuale se inregistrează toamna și iarna cînd nivelul apei scade. Debitul rîului Prut se schimbă nu numai după anotimpuri ci și în diferiți ani în
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]