265,460 matches
-
refuzând să execute ordinul, îi întreabă pe cei de la SEAL de un plan alternativ, în care forțele reușesc să-i elibereze pe ostatici. În timpul extracției, sunt expuse detalii despre Abu Sayyaf, PETN și un om cunoscut ca "Clericul". Rezultatele acestei operațiuni fac ca Mother și Preacher să fie lăsați la vatră și să se întoarcă acasă, în timp ce Voodoo este desemnat lider al Mako, iar operatorul "Stump" să lucreze alături de el. În acest moment, Mako îi primește în echipă pe Dingo și
Medal of Honor: Warfighter () [Corola-website/Science/334716_a_336045]
-
acasă, în timp ce Voodoo este desemnat lider al Mako, iar operatorul "Stump" să lucreze alături de el. În acest moment, Mako îi primește în echipă pe Dingo și Tick. Cei patru merg cu echipa Grizzly către Mogadishu, Somalia. La puțin timp după operațiune, Mako este trimisă pe vasul USS Bainbridge, unde are loc o situație cu un ostatic, acesta fiind un căpitan american care naviga aproape de coasta somaleză. Preacher, al cărui mariaj era în decădere, vede imediat oportunitatea de a se împăca cu
Medal of Honor: Warfighter () [Corola-website/Science/334716_a_336045]
-
care este detonată la scurt timp după aceea. Explozia distruge trenul, ucigând un număr mare de civili și punându-l pe Preacher în comă. Când Preacher își recapătă cunoștința, îl vede pe Mother în camera lui, spunându-i despre conexiunile operațiunilor recente ale lor cu PETN, dar și cu diferite atacuri cu bombă din Europa. Mother îl identifică pe 'necunoscut' ca fiind Sad al-Din. Lena și Bella ajung la spital, ele ratând trenul și, scăpând în acest fel. Cu toate că Preacher nu
Medal of Honor: Warfighter () [Corola-website/Science/334716_a_336045]
-
Rusia a obținut unele teritorii persane, dar s-a arătat dispusă să renunțe la pretenții în schimbul unei alianțe antiotomane. Drept casus belli, Rusia a folosit raidurile tătărești în Ucraina și a lansat în primă fază un atac asupra Hanatului Crimeei. Operațiunea s-a soldat cu un eșec. La rândul său, după mai multe operațiuni în 1730-1736, Războiul Turco-Persan s-a încheiat cu pacea de la Bagdad din 1734, dar Persia și-a reactivat beligeranța de această dată alături de Rusia. Feldmareșalul a reechipat
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
la pretenții în schimbul unei alianțe antiotomane. Drept casus belli, Rusia a folosit raidurile tătărești în Ucraina și a lansat în primă fază un atac asupra Hanatului Crimeei. Operațiunea s-a soldat cu un eșec. La rândul său, după mai multe operațiuni în 1730-1736, Războiul Turco-Persan s-a încheiat cu pacea de la Bagdad din 1734, dar Persia și-a reactivat beligeranța de această dată alături de Rusia. Feldmareșalul a reechipat și reînzestrat armata rusă. El era dornic să demonstreze rezultatele reformelor sale, dar
Războiul Ruso-Turc (1735–1739) () [Corola-website/Science/334749_a_336078]
-
ei Jonah să-l urmărească prin Siberia. Când cei doi sunt despărțiți datorită unei avalanșe, Lara este obligată să meargă singură. Lara descoperă că Trinity a pus stăpânire pe o mină construită în era sovietică, transformând-o în baza de operațiune în căutarea orașului Kitezh. Ea este prinsă în încercarea de a fura cartea și plasată într-o celulă împreună cu Ana, care este dezvăluită ca și sora lui Konstantin. Cei doi o interoghează în legătură cu locația artefactului "Sursa Divină", care se crede
Rise of the Tomb Raider () [Corola-website/Science/334757_a_336086]
-
plănuiesc activități pe Insula Petru I trebuie astfel să raporteze Institutului Polar Norvegian, care poate interzice orice activitate neconformă. Toate persoanele care vizitează insula trebuie să respecte legile privitoare la protecția naturii, tratarea deșeurilor, poluare, și să dețină asigurări pentru operațiuni de căutare și salvare.
Insula Petru I () [Corola-website/Science/334758_a_336087]
-
întoarce în ele. 179 de case au fost distruse, 87.600 au rămas fără electricitate, iar 9.000 fără apă potabilă. Școlile au fost închise în întreaga țară. Chile este cel mai mare producător de cupru la nivel mondial, iar operațiunile au fost suspendate la două mari mine de cupru (Codelco și Antofagasta Plc) ca precauție. Un port folosit pentru exportul cuprului și alte resurse naturale a fost complet închis, iar alte trei au fost închise pentru nave mai mici, sugerând
Cutremurul din Chile (2015) () [Corola-website/Science/334822_a_336151]
-
ordonat tragerea în corabia franceză Alcide, capturând-o cu încă două corăbii. Britanicii au hărțuit transportul maritim francez, sechestrând corăbiile și capturandu-i pe marinari. În primăvară anului 1756, Marea Britanie și Franța și-au declarat război oficial. Britanicii au planificat operațiuni agresive pentru anul 1755. Generalul Braddock a condus o expediție împotriva fortului Duquesne în timp ce guvernatorul provincial al Massachusetts, William Shirley, a primit ordinul de fortificare a fortăreței Osego și a atacat fortul Niagara. Sir William Johnson a capturat fortul Sf.
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
succes pe Oswego. Deși a căzut de acord cu indienii în privința pradei deținuților, britanicii i-au împiedicat pe aceștia să obțină obiecte de valoare, fapt care i-a înfuriat pe indieni. Loudon, un administrator capabil și precaut, a planificat o operațiune majoră în 1757: un atac asupra capitalei Noii Franțe , Quebec. Lăsând o forță considerabilă la Fort William Henry pentru a distrage atenția lui Montcalm, a început organizarea expediției planificate. A atacat mai întâi Louisburg, însoțit de William Pitt. A fost
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
Amherst, victorios la Louisburg. Noul ministru de externe francez, ducele de Choiseul, a decis invadarea Britaniei, pentru a retrage armata britanică din America de Nord și pentru ca francezii să câștige în apropiere de casă. Invazia a eșuat, iar Pitt a planificat noi operațiuni împotriva Noii Franțe, și a trimis fonduri către Prusia, aliatul britanic. Flota franceză a eșuat în 1759 în bătăliile de la Lagos și Quiberon Bay. Dar corăbiile franceze de aprovizionare au reușit să respingă blocada britanică de pe coasta franceză. Victoriile britanice
Războiul franco-indian () [Corola-website/Science/334820_a_336149]
-
politicieni și comisari sovietici.” În perioada interbelică și pe parcursul ocupației sovietice, Steinhaus a contribuit cu zece probleme la celebra "Carte Scoțiană", între care și ultima, înregistrată cu puțin timp înainte ca Lwówul să fie capturat de naziști în 1941, în timpul Operațiunii Barbarossa. Din cauza originii sale evreiești, Steinhaus a petrecut perioada de ocupație nazistă în ascunzători, la început între prietenii din Lwów, și apoi în micile orașee Osiczyna, lângă Zamość, și Berdechów, lângă Cracovia. Rezistența antinazistă poloneză i-a oferit documentele false
Hugo Steinhaus () [Corola-website/Science/334858_a_336187]
-
12 februarie 1975 la Berna, Elveția), a fost viceconsulul Elveției la Budapesta, din 1942 până la sfârșitul celui de al doilea război mondial. El a contribuit la salvarea a peste 62.000 de evrei, aceasta ajungând sa fie cea mai mare operațiune de salvare a evreilor din al doilea război mondial. In urma acțiunilor sale, jumătate din populația evreiască a Budapestei a supraviețuit Holocaustului. Nominalizat de trei ori pentru Premiul Nobel pentru Pace, a fost distins cu titlul de "Drept între popoare
Carl Lutz () [Corola-website/Science/332067_a_333396]
-
(titlu original în engleză: "A Bridge Too Far") este o carte de non-ficțiune scrisă de Cornelius Ryan și publicată prima oară în 1974. Cartea prezintă povestea Operațiunii Market Garden, o operațiune militară eșuată a Aliaților din timpul celui de-al doilea război mondial care prevedea cucerirea și apărarea unei serii de poduri peste principalele râuri din Olanda ocupată de Germania nazistă. Titlul provine de la comentariile făcute de
Un pod prea îndepărtat () [Corola-website/Science/332209_a_333538]
-
(titlu original în engleză: "A Bridge Too Far") este o carte de non-ficțiune scrisă de Cornelius Ryan și publicată prima oară în 1974. Cartea prezintă povestea Operațiunii Market Garden, o operațiune militară eșuată a Aliaților din timpul celui de-al doilea război mondial care prevedea cucerirea și apărarea unei serii de poduri peste principalele râuri din Olanda ocupată de Germania nazistă. Titlul provine de la comentariile făcute de generalul-locotenent britanic Frederick Browning
Un pod prea îndepărtat () [Corola-website/Science/332209_a_333538]
-
război mondial care prevedea cucerirea și apărarea unei serii de poduri peste principalele râuri din Olanda ocupată de Germania nazistă. Titlul provine de la comentariile făcute de generalul-locotenent britanic Frederick Browning care i-a spus feldmareșalului britanic Bernard Montgomery înainte de declanșarea operațiunii că "Eu cred că mergem spre un pod prea îndepărtat." Înainte de apariția cărții lui Ryan, Operațiunea Market Garden a fost un exemplu clasic a felului în care învingătorii scriu istoria. De obicei relatările populare ale perioadei au avut tendința de
Un pod prea îndepărtat () [Corola-website/Science/332209_a_333538]
-
ocupată de Germania nazistă. Titlul provine de la comentariile făcute de generalul-locotenent britanic Frederick Browning care i-a spus feldmareșalului britanic Bernard Montgomery înainte de declanșarea operațiunii că "Eu cred că mergem spre un pod prea îndepărtat." Înainte de apariția cărții lui Ryan, Operațiunea Market Garden a fost un exemplu clasic a felului în care învingătorii scriu istoria. De obicei relatările populare ale perioadei au avut tendința de a nu menționa această luptă întru totul, iar dacă o menționau în trecere se refereau la
Un pod prea îndepărtat () [Corola-website/Science/332209_a_333538]
-
a nu menționa această luptă întru totul, iar dacă o menționau în trecere se refereau la ea ca la un "succes parțial" al lui Montgomery. Lucrarea "" a fost cea care a adus în atenția publicului larg adevărata față a acestei operațiuni masive, inclusiv un catalog cu erorile și greșelile comise de Aliați, în același timp evidențiind curajul deosebit al participanților. Cartea a fost ecranizată cu un titlu omonim în 1977 sub regia lui Richard Attenborough, cu Michael Caine, Sean Connery, Anthony
Un pod prea îndepărtat () [Corola-website/Science/332209_a_333538]
-
nu au fost implicate în lupte până în momentul invadării Franței (10 mai 1940). După începerea acțiunilor militare, BEF a obligată să se retragă treptat prin Begian și nord-vestul Franței până pe litoralul Canalului Mânecii, de unde a fost organizată evacuarea forțelor aliate în timpul operațiunilor „Dynamo”, „Ariel” și „Cycle”. Cea mai amplă operațiune de evacuare a avut loc în regiunea Dunkerque - Operațiunea Dynamo. Începuturile organizării mobilizării unei forțe armate încă din1936, când au fost făcute planuri pentru întărirea Armatei Teritoriale, după prezentarea unui raport în
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
invadării Franței (10 mai 1940). După începerea acțiunilor militare, BEF a obligată să se retragă treptat prin Begian și nord-vestul Franței până pe litoralul Canalului Mânecii, de unde a fost organizată evacuarea forțelor aliate în timpul operațiunilor „Dynamo”, „Ariel” și „Cycle”. Cea mai amplă operațiune de evacuare a avut loc în regiunea Dunkerque - Operațiunea Dynamo. Începuturile organizării mobilizării unei forțe armate încă din1936, când au fost făcute planuri pentru întărirea Armatei Teritoriale, după prezentarea unui raport în Camera Comunelor pe 12 martie 1936. În raportul
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
BEF a obligată să se retragă treptat prin Begian și nord-vestul Franței până pe litoralul Canalului Mânecii, de unde a fost organizată evacuarea forțelor aliate în timpul operațiunilor „Dynamo”, „Ariel” și „Cycle”. Cea mai amplă operațiune de evacuare a avut loc în regiunea Dunkerque - Operațiunea Dynamo. Începuturile organizării mobilizării unei forțe armate încă din1936, când au fost făcute planuri pentru întărirea Armatei Teritoriale, după prezentarea unui raport în Camera Comunelor pe 12 martie 1936. În raportul său, Secretarul de Stat pentru Război Duff Cooper sublinia
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
un atac general pe toată lungimea frontului pe 1 iunie, ora 11. Forțele franceze au reușit să reziste însă asaltului german până când toate trupele au fost evacuate. La scurtă vreme după miezul nopții, pe 2 iunie, amiralul Bertram Ramsay, comandantul operațiunii de evacuare a primit semnalul „BEF a fost evacuată”, iar francezii au început să se retragă treptat. Pe 3 iunie, germanii ajunseseră la doar 3,5 km de Dunkerque, lăsând ultimilor soldați aliați doar răgazul nopții pentru a se evacua
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
la est de Rouen. Decizia de retragere a diviziei britanice spre Le Havre pe 10 iunie a fost luată prea târziu și doar două dintre brigăzile diviziei, așa-numita „Arkforce”, au reușit să ajungă în port pentru ca să fie evacuată prin Operațiunea Cycle. Restul diviziei a ajuns pe coasta atlantică la Saint-Valery-en-Caux, dar condițiile meteo nefavorabile și atacul german au împiedicat evacuarea ei. Acești militari au capitulat pe 12 iunie. Brooke a ajuns în Franța pe 13 iunie și a constatat că
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
ajuns pe coasta atlantică la Saint-Valery-en-Caux, dar condițiile meteo nefavorabile și atacul german au împiedicat evacuarea ei. Acești militari au capitulat pe 12 iunie. Brooke a ajuns în Franța pe 13 iunie și a constatat că șansele pentru efectuarea unor operațiuni militare încununate de succes sunt inexistente, în rândul militarilor de sub comanda lui aflându-se cam 100.000 de soldați din trupele de logistică, neantrenate pentru luptă. Pe 14 iunie, Brooke l-a convins pe Churchill să evacueze fără întârziere toate
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]
-
toate trupele britanice din Franța. De pe 15 până pe 25 iunie, 191.870 de soldați aliați, (144.171 dintre ei fiind britanici) și o mare parte a echipamentelor lor militare au fost evacuți prin opt porturi maritime din sud-vestul Franței în cadrul Operațiunii Ariel. Singura pierdere notabilă a fost fost bombardarea vasului "Lancastria" în largul portului St Nazaire, care a dus la moartea a aproximativ 4.000 de oameni. Numărul exact al celor care au pierit în acest atac nu a fost niciodată
Corpul Expediționar Britanic (Al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/332226_a_333555]