4,751 matches
-
Ioniță Hrisanti, primul elogiat de marele logofăt Costache Conachi cu ocazia nunții fiului său, însoțind darul ce-l face tinerilor căsătoriți de frumoasele cuvinte: „... am cunoscut în haractirul sfinției sale părintelui Hrisantu, tatăl tânărului mire, cinste și de Dumnezeu temire, ce împodobește pi tot omul și cu asupra de măsură pe un slujitor al lui Dumnezeu”, darul material fiind de „trii mii lei”, valoarea unei case bune; preotul a slujit la biserica Precista un timp, apoi la Sf. Gheorghe, ambele din Tecuci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de educație și cultură. Personajul feminin nu mai reprezintă un simplu obiect, o umbră, un accesoriu, ci devine o voce care își face cunoscute trăirile, se confesează, protestează, scrierea sa devine un document psihologic: „citind nu veți găsi basme grecești, împodobite cu nenumărate minciuni, și nici războaie troiene, năclăite de grozăvia sângelui, ci lupte izvorâte din iubire, ațâțate de mulțimea dorințelor” 240 . Tânăra Fiammetta reușește să realizeze, în manieră retrospectivă, un autoportret, subliniind originea aristocrată, dar mai ales educația aleasă primită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și relativă siguranță 3. Cât privește sanctuarul de la Delfi, vizita lui Nero a avut drept rezultat, pe de o parte, pierderea unei foarte mari cantități de obiecte de artă (În jur de cinci sute de statui din bronz menite să Împodobească, la Roma, Casa de Aur), dar, pe de altă parte, a inaugurat perioada unui patronaj imperial la Delfi. Domițian (81-96 d.Hr.) a contribuit la refacerea templului lui Apollo 4. Hadrian (117-138 d.Hr.), mai mult ca orice alt Împărat
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
nu existau, și câte altele, aflate În ruină, distruse, au fost restaurate. Întocmaiarborilor sănătoși care Înverzesc și Înfloresc mereu, tot așa și Delfi Îngăduie să crească și să Înflorească o dată cu el Pylaia 2 care, datorită subvențiilor sosite de aici, se Împodobește cu edificii sacre, cu săli de Întrunire, cu fântâni și capătă un aspect și o dezvoltare pe care niciodată nu le-a avut În decursul unui mileniu. Cei ce locuiesc În apropierea Galaxion-ului, În Beoția, au văzut Înbelșugul nemaipomenit de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
binecuvântată de Domnul, fericit asamblată în peisajul mirific al naturii: comuna Oncești. Localitatea este situată de-a lungul drumului județean Gohor-Secuieni-Bacău. Așezarea seamănă cu un măreț și întins palat, unde sunt adunate și așezate cu măiestrie toate frumusețile naturale ce împodobesc această zonă. Un brâu de dealuri ocolește precum zidul o cetate și din el, ici-colea, se desfac, întinzându-se până în centrul ei, ca niște valuri proptitoare, mai multe șiruri de alte dealuri înalte și frumoase, mărețe piedestale înverzite care varsă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Pe una dintre fețele acesteia este sculptată în relief o cruce. În partea de sus este sculptat soarele antropomorfizat, având chip masculin și raze pe o circumferință cu luna în profil, li cu chip de femeie. Un chenar de flori împodobește marginile laterale ale lespezii pe care se află o inscripție chirilică. Deoarece piatra a fost îngropată în pământ, inscripția se poate citi parțial: „Sub această piatră odihnește roaba lui Dumnezeu...” Executată de către meșterii cioplitori de la mănăstirea Răchitoasa, piatra datează de la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la sfârșitul lunii martie. Prisăcile se amenajau pe moșia satului, în mijlocul livezilor, al fânețelor sau la marginea pădurilor și poienilor. Înainte de a fi scoși din gospodărie, stupii erau curățați, unși cu polenul florilor celor mai căutate de albine și împodobiți cu crengi verzi, a căror funcție magică era de a ține departe spiritele malefice, aducătoare de molime sau prădătorii stupilor. La sfârșitul verii și începutul toamnei, se recolta mierea din stupi. Această operație se efectua cu ajutorul unui cuțit special, îndoit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
că altfel una dintre ele va muri. În biserică, mirii se calcă unul pe celălalt pe picior, în credința că cel ce calcă primul va conduce căsnicia. Nașii se așează de o parte și de alta a mirilor, ținând lumânările împodobite cu flori. Preotul citește mai întâi logodna, prin schimbarea inelelor, și apoi cununia, punându-le coroanele sfinte pe cap. Exista credința că, dacă unuia dintre miri îi cade cununia de pe cap, se stinge lumânarea sau se pierde o verighetă, semnul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
colivă. Cele 7 împletituri din pâine, numite „capete”, aveau următoarele forme: „I” - Iisus, „X” - Hristos, „S” - soarele, câte două bucăți din fiecare și colacul mare rotund. Elena Huștiu era una dintre femeile care făcea capete pentru înmormântări. Toate acestea erau împodobite cu „pomișori”, sub forma unor țepușe din lemn de brad, în care se înfigeau fructe (mere, nuci, prune uscate). „Uneltele”, adică prapurii sau steagurile, felinarele și crucea, aveau legate, la rândul lor, câte un prosop cu bănuț legat la colț
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mere, nuci, prune uscate). „Uneltele”, adică prapurii sau steagurile, felinarele și crucea, aveau legate, la rândul lor, câte un prosop cu bănuț legat la colț. Urma, apoi, preotul cu dascălul, iar în urma lor carul mortuar tras de cai sau boi, împodobit cu lăicere și covoare. Rudele celui mort și cunoștințele acestuia închideau alaiul.. Mortul era scos din casă cu picioarele înainte, de către rudele apropiate, acestea primind câte un prosop. În poarta casei celui decedat se dădeau de pomană pernă, plapumă, o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și vor fi feriți astfel de boli tot anul. Oamenii afumă grădinile și livezile pentru a nu fi atacate de omizi. Cu o zi înainte, femeile coc colăcei în diferite forme, îi ung cu miere și îi presară cu nucă, împodobindu-i cu cercuri mici care simbolizează echinocțiul de primăvară. „Mucenicii” se sfințesc la biserică, după care sunt dați de pomană, cu lumânare aprinsă și un pahar cu vin. Tot acum se ascut fiarele plugului, vitele sunt bine hrănite, pentru ca lucrările
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
interior cu ajutorul unei sfori. Capra este acompaniată de lăutari. Ursul Umblatul cu Ursul este o datină întâlnită doar în satul Tarnița, de Anul Nou. Ursul era întruchipat de un flăcău purtând pe cap și pe umeri blana unui animal, uneori împodobită în zona urechilor cu ciucuri roșii. Alteori, masca putea fi mai simplă: capul ursului se confecționa dintr-un schelet de lemn acoperit cu o blană, iar trupul ursului dintr-o pânză solidă, astfel încât să sugereze perii caracteristici. Masca este condusă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pământ, de formă paralelipipedică, având înălțimea unui stat de om. Acesta nu avea pereții căptușiți, doar tavanul din bârne. O informație datând de la începutul secolului al XIX-lea ne pomenește despre gospodăriile mai înstărite din Moldova, care aveau „întinse ogrăzi, împodobite după obiceiul turcesc și european pe dedesubt cu pivnițe adânci și boltite în care se păstrează vinurile și alte zarzavaturi trebnice gospodăriei”. Un astfel de beci ar mai fi putut fi văzut și astăzi dacă gospodăria aparținând moșierului Vasiliu din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și de dormitor. În casele cu două camere și tindă centrală (sală), o parte dintre atribuțiuni erau preluate de camera „de curat”. Aici se desfășurau principalele ceremoniale, se primeau pețitorii și erau găzduite rudele venite de departe. Această cameră era împodobită permanent ca de sărbătoare, având pereții ornați cu cele mai frumoase covoare și păretare și paturile gătite cu așternuturi noi. În partea de răsărit se afla colțul cu icoana și candela împodobite cu ștergar, iar pe peretele lung se afla
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
găzduite rudele venite de departe. Această cameră era împodobită permanent ca de sărbătoare, având pereții ornați cu cele mai frumoase covoare și păretare și paturile gătite cu așternuturi noi. În partea de răsărit se afla colțul cu icoana și candela împodobite cu ștergar, iar pe peretele lung se afla suspendată culmea, pe care atârnau sumanele, hainele groase, cojoacele și alte piese de îmbrăcăminte, toate acoperite cu un cearșaf frumos brodat, numit „prostire de culme”. Tot aici fiind camera fără sobă, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de trandafiri, oleandru sau alte motive florale. În perioada dintre cele două războaie mondiale și după aceea până la colectivizare, femeile din satele noastre au țesut fețe de plapumă, cearșafuri de pat și de culme, ștergare de uz gospodăresc și pentru împodobit pereții. Acestea din urmă erau țesute în două, trei și cinci ițe, ultimele având ornamente din țesătură în formă de fagure. Ștergarele de uz casnic erau țesute în două sau patru ițe, fiind confecționate din cânepă sau bumbac, cu câteva
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Cele mai ornamentate erau ștergarele cere se prindeau în cui, adică cele de icoană și cele de oglindă, pe care erau brodate cu roșu și negru ornamente geometrice, flori de trandafiri și curpeni înfloriți, folosind tehnica „în cruce”. Minunat erau împodobite și batistele de mână, cele de mireasă, precum și ștergarele socrilor, care se înmânau la nuntă. Fețele de masă vechi se coseau din câte două „foi” de pânză, fiind încheiate pe mijloc cu dantelă făcută cu acușorul. Pe timpul foametei care a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Traian și Prăjești. Piesele componente ale acestui costum erau: cămașă-ie, fusta în feluri, batista pe cap, pestelca, ilicul, betele, ciorapii de lână, opincile și mai recent pantalonii. Fetele și femeile clăcașilor din Tarnița aveau o preocupare permanentă pentru a-și împodobi capul. Astfel, fetițele până a ieși la horă, purtau părul împletit în două codițe, cu cărare pe mijloc. Când acestea ieșeau la horă, semn al integrării în colectivitate, își schimbau pieptănătura, purtând părul împletit într-o coadă, cu coc la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și o parte din față, întrucât femeile țineau foarte mult să-și păstreze tenul alb. Atât fetele cât și femeile purtau la gât mărgele împletite „în coada fimeii”, din câte trei șiruri a două rânduri de mărgele fiecare. Fetele se împodobeau cu flori și piepteni pe cap, cu cercei la urechi, cu inele din argint sau aramă la degete, inele făurite cu pricepere de către țiganii corturari sau cumpărate de la târgurile din împrejurimi. Cămașa femeiască are o mică platcă ce are decupată
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
grupă de toponime este cea psihologică. Aceasta cuprinde nume ce trădează o anumită atitudine sau trăsătură psihică a celor ce le-au dat. Am putea încadra în această categorie toponimele: După Deal, La Inărie, La Vie, cu sensul de loc împodobit cu flori, plante, grădini și vii. Toate toponimele împletesc o coloratură variată, exprimând foarte sugestiv geografia locală. FII AI SATULUI MOMENT NOSTALGIC - REVEDERE Într-o zi de vară când am revăzut casa părintească. Am cercetat cu ochii în lacrimi leagănul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de educație și cultură. Personajul feminin nu mai reprezintă un simplu obiect, o umbră, un accesoriu, ci devine o voce care își face cunoscute trăirile, se confesează, protestează, scrierea sa devine un document psihologic: „citind nu veți găsi basme grecești, împodobite cu nenumărate minciuni, și nici războaie troiene, năclăite de grozăvia sângelui, ci lupte izvorâte din iubire, ațâțate de mulțimea dorințelor” 240 . Tânăra Fiammetta reușește să realizeze, în manieră retrospectivă, un autoportret, subliniind originea aristocrată, dar mai ales educația aleasă primită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
intra În aceea a magiștrilor; Își punea pălăria de doctor pe cap semn de libertate; deschidea o carte, arătând prin aceasta că va cinsti Învățăturile vechi; Închidea apoi cartea, adică Își vădea În același timp neatârnarea față de aceste Învățături; Își Împodobea mâna cu un frumos inel, simbol de logodnă cu una dintre specializări, și era, În sfârșit, Îmbrățișat de decan, ca dovadă de Înnobilare și de intrare definitivă În lumea egalilor, a magiștrilor. Sunt deci șase simboluri: cathedra, pileus (pălăria), liber
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
deoarece a fost foarte curajos. El era foarte înalt și voinic (sic!). A cucerit inergic (sic!) tronul cu ajutorul lui Vlad Țepeș"177. Pe aceeași temă, elevii trecuți de clasa a IV-a au scris, în esență, cam același răspuns, dar împodobit cu alte amănunte din registrul folclorului școlar, al "temei de învățat la istorie" sau al creativității personale. Confuziile lor sunt foarte grăitoare: "astăzi, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe data de 22 decembrie, în fiecare an"178; "a construit cetatea Neamțului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Brașov o atmosferă neobișnuit de sărbătorească. Se afla acolo din întâmplare, într-o excursie cu câțiva apropiați. În trecere prin oraș, a fost plăcut impresionată: "n-am știut că era o sărbătoare națională, unirea vechiului regat cu Ardealul! Orașul era împodobit festiv cu steaguri și mulțimea de oameni manifesta loialitate și entuziasm. Am fost pretutindeni ovaționați"214. Regina nu a resimțit participarea sa ca pe o obligație de protocol specifică marilor sărbători naționale (10 mai, de exemplu), ci ca pe o
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și să-mi înăbuș durerea pe care rușinea mi-o face și mai apăsătoare. Pentru asta am instaurat eu pacea pe pământ și pe mare? De asta am potolit războaiele civile? De asta am consolidat Roma prin legi și am împodobit-o cu opere de artă, ca să... senatori, nu mai găsesc ce să spun. Toate cuvintele sunt mai prejos de indignarea mea. Ca atare, trebuie să recurg la acea vorbă a lui Messala Corvinus: mi-e rușine de putere"151. Așa-
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]