48,029 matches
-
convingerea că făceau ceea ce trebuia nu i-a părăsit nici o clipă. Într-o zi, ceva incredibil a venit să lumineze existența lor tumultoasă. Lupoaica i-a împărtășit consortului vestea minunată. Urmau să aibă un copil! Au rîs și-au plîns împreună, de fericire și de mîndrie că, în sfîrșit, se întîmpla. Aveau să fie o familie adevărată, cu urmași frumoși și vrednici, care să le semene și care să ducă mai departe moștenirea neamului lor neînfricat. Nu era tocmai momentul să
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
urechilor. Unde vrei să mergi? Cu tine, în lume, răspunse prompt puiul, mulțumit că Lupino îl asculta cu atîta interes. Ai să mă iei, nu-i așa? Abia aștept să le povestesc diseară băieților cum am cutreierat numai noi doi, împreună, și cîte aventuri minunate am trăit și cîte locuri grozave ca ăsta am văzut! Lupino era mai bulversat decît la început. De unde știa bucățica asta de pui că el a plecat în lume? Cine să-i fi spus tocmai lui
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Dar n-a mai fost destul. Și de aici a început totul. În ziua aceea blestemată, lupul era plecat după hrană. Erau o familie fericită: armonia deplină se reinstalase între părinți; Lupino creștea frumos; în scurt timp urmau să pătrundă împreună în adîncul pădurii. Lupul avea să-i prezinte fiului împrejurimile. Avea să-l învețe sentimentul mîndriei de a fi stăpîn peste bucățica sa de pămînt. Lupoaica se odihnea, doborîtă de oboseală, sub crengile abia înmugurite ale unui stejar. De dimineață
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
și blîndă, înțeleaptă și sfătoasă, minunat prieten care nu-l dezamăgise niciodată. Prin fața ochilor minții i se perindau imagini din copilăria comună: întîia ninsoare, care-i surprinsese într-o după-amiază geroasă și care le produsese nemărginită încîntare; primul animal vînat împreună, sub privirile încurajatoare ale bătrînilor haitei; plimbările lungi prin pădure; curiozitatea descoperirii tainelor grotelor misterioase; acordurile intonate sub clar de lună; încropirea adăposturilor pentru ploaie; adulmecatul; alergatul; pînda... Erau acestea, puse la un loc, toată viața lui și toată se
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
prelingeau pe obraji. Căpriorul reluă: Crezi că, dacă vei vedea tragedia cu ochii tăi, situația se va îmbunătăți? De ce să-ți faci rău singură? Pentru că nu pot altfel. E ceva ce trebuie să fac. Atunci hai acum. Ne vom întoarce împreună, consimți masculul, înduplecat. Voi, celelalte, afundați-vă în pădure; pînă spre seară vă vom ajunge, adăugă ferm. Comanda lui nu lăsa loc de comentarii. Căprioarele îi urmară indicațiile. ... Și se întoarseră la izvor. Masculul hotărît să-i fie consoartei aproape
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
familia mea va dori să aibă alt drum, atunci singură voi căuta pentru tine răspunsuri la întrebările pe care le ai! Nu va fi cazul, draga mea. Căpriorul ajunsese la un singur pas de consoarta și de puiul său. Sîntem împreună la bine și la rău. Băiatul acesta minunat ne-a cruțat copilul; spune numai, tinere, cum putem să te ajutăm, și o vom face fără preget! Lupino inspiră adînc. Dacă toate astea s-ar fi întîmplat în urmă cu cîteva
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
-l țină la curent cu noutățile. Așa află Lupino că familiile de păstrăvi și de știuci, care nu-și vorbiseră de ani buni de zile (după o ceartă ale cărei motive nici măcar nu și le mai aminteau), acceptaseră să participe împreună la întrunirea extraordinară a peștilor de pe rîu, alături de lipani, mrene și somni. Tot cu ocazia răscolirii pădurii, unicul triton din zonă, bătrîn și devenit irascibil din pricina singurătății în care-și petrecuse ultimii ani, aflase că undeva, spre miazănoapte, o numeroasă
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
trupului nu-l avea alături pe Lupino?! Formau, de bună seamă, o echipă indestructibilă. Străbătură pădurile, mergînd voinicește, preț de cîteva zile. Nici nu realizau trecerea timpului. Întîmplări inedite, noi și noi amintiri venite din trecut, le țineau companie. Rîdeau împreună de isprăvile puiuților năbădăioși din haita în care crescuse Lupino, sau se întristau, deopotrivă, cînd își răscoleau sufletele rănite. Uneori, simțeau nevoia să tacă și să-și asculte propriile gînduri, și atunci nu se sfiau să înainteze în deplină liniște
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Atîtea amintiri îl legau de locul acesta și, fără să se poată împotrivi, toate i se dezvăluiau acum, încît nu găsea putere să înainteze. Lupino i se alătură, intuindu-i emoția. Simțea nevoia să-l sprijine, să-l aline. Sîntem împreună acum și ce vom avea de înfruntat, vom înfrunta umăr la umăr. Trecutul ne aparține; nu-l putem înstrăina, și nici uita. Sînt convins că nici nu-ți dorești. Dar, de această dată, avem forța să nu-l lăsăm să
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
avea nevoie pentru ca, dintr-o dată, toată negura trecutului să se împrăștie, pentru totdeauna?! Înaintă emoționat. Picioarele, nesigure, îi tremurau nervos. Știa: singur, n-ar fi avut niciodată tăria să se apropie. Dar prezența tînărului lup îi renăștea curajul, speranța... Erau, împreună, acasă. Și, în tăcere, inima lui bolnavă suspină pentru cea din urmă oară. Ar fi alergat în același moment spre cîmpie. Mai tare decît oricînd, simți că acolo aveau să găsească ultimul răspuns. Dar nu-și putea pune în pericol
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
-l observase încă, în care să fi stat pitit, doar ca s-o necăjească, sau în care să fi adormit, epuizat de-atîta joacă. Pînă la un moment dat, auzise răspunsul iubitului ei venit de undeva, de departe, purtat de ecou. Împreună ar fi căutat cu mai multă atenție. Împreună ar fi fost de neoprit. Dar, cînd se aștepta mai puțin, vocea i se pierduse. Sperase să apară; chemase din nou, cu mai multă disperare... Era singură și epuizată. Nu înțelegea nimic
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
pitit, doar ca s-o necăjească, sau în care să fi adormit, epuizat de-atîta joacă. Pînă la un moment dat, auzise răspunsul iubitului ei venit de undeva, de departe, purtat de ecou. Împreună ar fi căutat cu mai multă atenție. Împreună ar fi fost de neoprit. Dar, cînd se aștepta mai puțin, vocea i se pierduse. Sperase să apară; chemase din nou, cu mai multă disperare... Era singură și epuizată. Nu înțelegea nimic. Ieri, viața fusese frumoasă ca o primăvară însorită
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
sentimente tulburătoare. Se străduiau să rămînă nedescoperiți; habar n-aveau la ce ar fi putut să se aștepte. Nici un lup nu se-ntorsese de acolo vreodată, ca să poată povesti ce a văzut cu proprii ochi. În cele din urmă, plecaseră împreună. Înțeleptul n-ar fi vrut să-l ia și pe Lupino. Dar tînărul lup se trezise dimineață răscolit. Am primit un semn, tată! Ascultă ce am visat: se făcea că plecasem în căutarea mamei. Ajunsesem într-un loc pustiu, întins
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
O, mamă, ești tu? Lasă-mă să te ating! O, fiule, nu-mi doresc decît să mă apropii! Dintr-un salt, cei doi, mamă și fiu, fură alături. Lacrimi grele, de fericire, de astă dată, le înecară gîtlejurile. În sfîrșit, împreună! Puiul de om scînci ușor. Încercînd să-și ascundă emoția, Arus se îndreptă înspre el. Dintr-o smucitură, lupoaica se întoarse la căpătîiul copilului, de unde îi aruncă șefului haitei priviri amenințătoare. Era descumpănită. Întoarse iarăși capul spre Lupino, îmbrățișîndu-l cu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
spusese mama lui, începeau o nouă viață. Era timp pentru toate. Aveau să-și împărtășească trăirile ultimilor ani. Aveau să-și vindece unul altuia sufletele rănite. Aveau să trăiască frumos și drept, așa cum știau atît de bine s-o facă, împreună. Și-l mai aștepta ceva în noua viață care sta să-nceapă. O făptură minunată, căreia-i dusese dorul neîntrerupt, la care-și lăsase o parte din suflet cînd plecase și pe care-o regăsise mai prietenoasă, mai înțeleaptă, mai
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
rămân la masă, iar ceailalți petrec în familie. Cei veniți din alte localități sunt invitați să rămână la masa comună, iar daca au rude în localitatea respectivă se duc la acestea, prilej bun de a petrece, de a se bucura împreună de sărbătoare și de a se pune la curent cu noutățile din toate domeniile, dar mai ales cu cele din familie și din comunitate. La rușii-lipoveni căsătoria reprezintă un act de o importanță majoră atât pentru tinerii care intră în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
mă mai pot mândri cu el într-un roman de la trei sute pagini în sus... (Urmează al doilea intermezzo liric) O, minunate cărți în care eroii beau cot la cot cu cititorii, se trag unii pe alții de brăcinar și merg împreună la meci, având ei simpatii și antipatii (evident!) comune! O, fericite personaje pentru care cititorul suferă sau se bucură, înjură ori bate din palme, după cum îi vede în situații pe care el însuși le-a trăit sau le trăiește!... (Am
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
câta oară? - că scriitorii de talent sunt de totdeauna niște mari neînțeleși. Acasă, operația de descărcare a făcut-o tot fără ajutor. Soția și copilul erau plecați la mare de mai bine de o săptămână. Nu-și mai petreceau concediile împreună cam de pe vremea apariției primei cărți. Prefera să rămână singur, ca să lucreze. Intrase într-un fel de febră creatoare. Când îți începi cariera artistică după 35 de ani, timpul trebuie folosit la maxim. De fapt, dacă și-aduce bine aminte
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
apoi se va transpune direct în câteva activități de dezvoltare a acestei abilități de întreprinzător. Cadrele didactice pot propune diferite activități prin care ar putea să dezvolte această abilitate la copiii preșcolari apoi dacă vor exista persoane doritoare, vom desfășura împreună diferite activități, cercuri, în care vom discuta despre puncte tari puncte slabe ale acestor activități. Această propunere de portofoliul de formare a cadrelor didactice privind dezvoltarea abilității de întreprinzător la copiii preșcolari reprezintă doar o structură teoretică pe care o
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
cu câteva zile înainte ca pe data de 1 iunie 2010 să ne întâlnim într-un loc deja stabilit și la o oră fixă, toate cadrele didactice de la grupa mare și pregătitoare din grădinița respectivă precum și copiii și părinții acestora. Împreună vom merge în Parcul Copou. Ajunși acolo mai intâi ne vom pregăti micul nostru atelier de lucru : “Atelierul magic al copiilor”: - Vom pune pe o masă toate lucrările pe care le-am realizat pentru această festivitate. - Vom pune pe o
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
Deschiderea târgului copiilor * Realizarea vânzărilor respectiv cumpărăturilor * Prezentarea produselor vândute respectiv cumpărate * Realizarea clasamentului * Împărțirea diplomelor și aprecieri finale asupra modului de desfășurare a activității * Încheierea activității Înainte de a se desfășura activitatea, cu aproximativ o săptămână mai devreme vom confecționa împreună cu copiii de la grupa mare invitații la concursul “Cel mai descurcăreț vânzător”. Invitațiile vor fi distribuite pentru copiii din diferite grădinițe care vor să se înscrie la acest concurs. În ziua în care se desfășoară activitatea vom amplasa în curtea
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
noastre, astfel cine va dori să ne contacteze va avea și un număr de telefon la care ne va putea găsi respectiv și o adresă la care va putea să vină. Vom asculta cântece, vom organiza și mici popasuri iar împreună ne vom distra de minune. La sfârșitul activității ne vom întoarce la biblioteca comunală, vom mulțumi personalului bibliotecii pentru că ne-a oferit transport, ne vom aduna într- o sală unde vom face un “inventar” pentru a vedea ce s-a
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
să-ți luăm bagajul și să ne întoarcem în jungla și haosul orașului dacă asta vrei! Important e să faci ce vrei, iar ceea ce vrei să fie spre binele tău. Ana o prinse pe Karina protector de după umeri îndreptându-se împreună spre căsuța mică și primitoare. Ordonară puțin lucrurile pe care le folosise Karina, luară bagajul și urcară vesele în mașină. Pe drumul de întoarcere Karina îi povesti Anei despre cum își petrecuse timpul cât fusese singură, omițând însă întâlnirea cu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Răscolind prin dulapuri în căutarea hainelor, găsi eșarfa gri. Martora întâlnirii dintre ea și bărbatul cu o voce atât de cunoscută și totuși nedeslușită. O apropie de față închizând ochii. Mătasea fină încă purta parfumul atingerii lui. Amintirile momentelor petrecute împreună reveniră pe neașteptate. Brațele în care se abandonase simțindu-se în siguranță, o cuprindeau din nou retrăind emoțiile și fiorii care o străbăteau până în vârful degetelor de la picioare. „- Unde ești?” Aceleași brațe abandonând-o în singurătate tocmai când avea atâta
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Întâlnirea neprevăzută, dezamăgirea cuprinsului scrisorii, ratarea stației unde trebuia să coboare. O aventură. Care ar fi fost finalul dacă ar fi coborât în aceeași stație cu el, cu străinul din povestea ei? Ce aventuri ar fi trăit în călătoria lor împreună? Dacă...mereu ajungea să-și imagineze ce ar fi fost dacă? Ar fi trebuit să aibă prezență de spirit și să reacționeze când îi auzise vocea, nu să se blocheze urmându-l doar cu privirea, cu gândul și oftă. Dacă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]