5,478 matches
-
îndreptate împotriva evreilor, însă ordinele de agresare fizică sau de omorâre a evreilor nu au fost date de Marele Stat Major, inițiativa pornind, în multe cazuri, de la unități militare dezorganizate. Violențele împotriva evreilor erau o expresie a nemulțumirii față de umilințele îndurate în timpul retragerii. Actele de violență nu au avut o motivație specifică, acestea au fost izbucniri de mânie împotriva evreilor. Telegrama Bujor nr.13876 din 1 iulie 1940 exprimă clar motivația actelor de violență contra evreilor: din cauza actelor ostile la care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și jafuri. Violențele și crimele săvârșite de soldații români în retragere prin orașul Dorohoi nu au avut un caracter premeditat, organizat, acestea au fost expresii exagerate ale unor accese de furie, amplificate de dorința de a se răzbuna pentru umilințele îndurate în timpul retragerii din Hotin. De altfel, starea de spirit a soldaților din Regimentul 3 grăniceri pază a fost surprinsă în Sinteza Marelui Stat Major al Corpului grănicerilor din 2 iulie 1940. În document se explică situația periculoasă prin care au
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lopeți și alte echipamente necesare, erau sub supraveghere permanentă, iar programul de lucru era cel de 8 ore. Nu era asigurată hrană și nici plata pentru munca depusă. Ca urmare, evreii își asumau costurile echipamentelor de lucru, dar mai ales, îndurau frigul, foamea, lipsa odihnei și cu mult mai greu, umilințele la care erau supuși prin răutatea unei părți a populației. La 17 februarie 1943, Cercul de recrutare Dorohoi emite o Publicațiune, prin care se aducea la cunoștință „evreilor din contingentul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ca evreii să perceapă această muncă ca o amenințare și primejdie pentru viața lor și a familiilor lor; obligația de a-și procura echipamentele de lucru, exigențele unui program strict, sub permanentă supraveghere, pedepsele corporale și umilințele pe care le îndurau sunt doar câteva aspecte. De exemplu: prin adresa nr.149 din 30 iunie 1942, primarul orașului Dorohoi, ing.Ioan Pascu, cere Poliției Dorohoi să scoată la lucru, în serii de două zile, un număr de 80 de evrei, care să
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
înalte manifestări patriotice. În adresele trimise Comunității, până la sfârșitul anului 1941, conducerea Federației insistă pe necesitatea ca, evreii din Dorohoi să facă un efort pentru subscriere la Împrumutul reîntregirii, „pentru a nu expune întreaga populație evreiască la suferințe greu de îndurat. Ca urmare, președintele interimar al Comunității, dr.Isac Axler, se adresează Federației cu explicația că, evreii cu stare materială care puteau subscrie au fost internați în lagărul de la Craiova și singura soluție ar fi ca Federația să facă demersuri pentru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de hrană și îmbrăcăminte ale nevoiașilor evrei, de aceea a apelat la ajutorul Federației. Corespondența dintre Comunitate și Federație, pe problema evacuaților evrei, ne permite înțelegerea următoarelor aspecte: situația grea prin care treceau evreii evacuați, lipsiți de hrană, îmbrăcăminte, medicamente, îndurând și suferința că membri ai familiilor lor erau internați în lagăre sau trimiși în detașamentele de muncă obligatorie; de asemenea, eforturile pe care Comunitatea le făcea pentru a se organiza în așa fel încât să poată asigura hrana celor nevoiași
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
precedente pentru întoarcerea evreilor”. Același răspuns și în cazul evreicei Zlota Argintaru 1105, văduvă de război, cere repatrierea fiului său Saia Argintaru, cu motivația că „trei suflete chinuite și muritori de foame, slabi de suferințe și mizerie, care le-a îndurat în această iarnă, fără căldură și adăpost, fără sprijin”. Reține atenția o petiție adresată regelui Mihai I, în numele femeilor evreice deportate la Moghilev. Direcția Generală a Poliției București, prin ordinul nr.11533 din 15 iunie 1942, trimite petiția la Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fără patrie, care s-a încăpățânat să dăinuiască convins că are o misiune de îndeplinit; de aici poate și forța evreilor de a găsi fericirea în suferință. Dar, insistența temelor axate pe dramatismul existenței evreilor din România, pe monotonia suferințelor îndurate de evrei, pe vinovăția autorităților și chiar a populației românești, la un moment dat, face ca multe probleme să rămână controversate, generând dificultatea acceptării unei vinovății pentru o responsabilitate necunoscută și neînțeleasă. De aici preocuparea noastră de a răspunde la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
își luase niște doctorii...Doamne, și când te gândești cum și-a luat rămas bun de la toți nepoții și cu câtă dragoste i-a strâns în brațe și i-a sărutat... Cumnată-sa Ileana dorea să plece dar nu se îndura văzând-o pe Maria atât de îndurerată. Copiii cei mari erau plecați cu diferite treburi, încă de dimineață. Dintre cei mici Maria le-a chemat pe Maricica și Lențâca (una de zece ani iar cealaltă de opt) și le -a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și toiag am pus. Am luat și zahăr și bomboane și busuioc și tămâie...tot ce trebuie la o înmormântare... O podidiră iar lacrimile acestea scurgându-se pe obrajii crestați de riduri, parcă mai adâncite de durerea mare ce o îndura acum. își șterse lacrimile cu amândouă palmele și apoi își zvântă mâinile cu șorțul cel nou, cusut de Emilia la atelierul unde lucra de ceva timp. Emilia, îndurerată și ea de jalea maică-si îi spuse lui tată-su că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
știri povestite cu glasul scăzut de către Costache și era îngrijorată de moarte de soarta țărișoarei noastre pe care o iubea din toată inima. Era îngrijorată în mod deosebit de teama că va fi război și că feciorii ei vor lua parte îndurând mizerie, foame, boli și, ferească Dumnezeu, sar putea să-și piardă și viețile. începu să plângă încetișor până ce a adormit și a fost chinuită de vise rele, trezindu-se țipând prin somn iar Costache o liniștea, cu vorbe blânde, părându
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pentru români, războiul nu se terminase în șase luni cum se prevestise, cu trufie, la începutul acestuia din iunie 1941, armatele se împotmoliseră în nesfârșitele stepe rusești, se ducea război de poziții staționare. Armata română, slab echipată în comparație cu cea germană, îndura frigul năpraznic al grelei ierni din 1942. în țară s-au format echipe din funcționari, învățători, preoți care mergeau din casă în casă să colecteze obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, ciorapi groși, căciuli, mănuși, flanele, pentru ostașii care degerau în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a-și potoli plânsul. - Multe amănunte privind ofensiva rusească de la Stalingrad le-am aflat din transmisiunile de la radio Londra, că din gazetele noastre, slabă nădejde. Rușii au adus pe Don divizii proaspete, formate din siberieni, deosebit de căliți, ce au putut îndura gerurile năpraznice din Rusia, interveni domnul Averescu; nemții și ai noștri au fost slabi echipați să poată rezista la frigul rusesc; s-a adeverit încă odată ce mare rol a jucat în Rusia „Generalul Iarnă”, denumire care a fost dată acestui
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cumnată Ileană, ai timp să asculți spusele mele? Că la unele n-am găsit răspunsuri de ani întregi, dar vreau să-mi capăt liniștea după atâția ani de zbucium; − știu și te cred, toată lumea știe câte suferințe ai avut de îndurat, dar mare-i Dumnezeu și te va ajuta să treci prin încercările pe care viața ți le-a scos în cale; − Apăi dacă ai venit, cred că am să-mi descarc sufletul, ca să mă ușurez și eu și poate că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-l trimită pe soldat la timp (ca să-l ia de la grădiniță - n.n.), iar eu, singur - căci ceilalți fuseseră deja preluați la ora cuvenită -, cuprins de o adevărată disperare, socoteam că părinții mă abandonaseră. A fost poate cea mai mare suferință îndurată în copilărie (reiterată până azi, de câte ori se vorbește de copiii pe care naziștii îi smulgeau de lângă părinții lor), întreținută chiar de maică-mea, ce avea curiosul obicei de a-și distra vreo prietenă venită în vizită cu lacrimile mele inundându
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
adusese dimineața: uneori, mama neglija să-l trimită pe soldat la timp, iar eu, singur - căci ceilalți fuseseră deja preluați la ora cuvenită -, cuprins de o adevărată disperare, socoteam că părinții mă abandonaseră. A fost poate cea mai mare suferință îndurată în copilărie (reiterată până azi, de câte ori se vorbește de copiii pe care naziștii îi smulgeau de lângă părinții lor), întreținută chiar de maică-mea, ce avea curiosul obicei de a-și distra vreo prietenă venită în vizită cu lacrimile mele inundându
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
-o într-atâta, încât a stârnit pizma celorlalți, care o considerau o mică scârbă. Bunicul i-a obținut o bursă liceală în România (sora ei, Virginia, fusese trimisă la o școală germană, la Brașov), dar maică-sa nu s-a îndurat s-o știe atât de departe și au dat-o la călugărițe, la Dej, unde - ca premiantă - maicile o puneau pe ea să recite la serbări poezia patriotică Talpra magyar. Pe mine, m-a născut cu cezariană (surioara, care peste
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de primar al orașului. Dintre periodicele culturale, tata era abonat la Revista Fundațiilor Regale și la Muzică și poezie (el începuse educația mea muzicală, după ce eforturile de a mă face să îndrăgesc vioara se dovediseră, oricât chin a trebuit să îndur câțiva ani, zadarnice, acum prin Histoire de la musique de Combarieu, care trona frumos, cu cele trei volume solid compactate de dânsul, pe rafturile bibliotecii lui): ce folos, dacă o carte ca Pentru arta literară de Paul Zarifopol, care mă ispitea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
îndrăgit și ființa iubită nu știe ce comoară ascunde. Iar dacă prin iubirea mea, care dezlănțuie un foc imens și aruncă o lumină orbitoare asupra ființei iubite, nu i se descoperă acest diamant, se vede bine cât de mare pedeapsă îndură cine nu răspunde marii iubiri. Îmi imaginez bine cum cineva își poate rata personalitatea, fiindcă nu a știut răspunde unei iubiri în adevăr mari. Bineînțeles că, pentru mine, care iubesc, această ratare a ființei iubite nu are sens în sine
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
că mă trezeam mereu nerăbdător dimineața pentru a participa la evenimentele zilnice ale țării, mai întâi de departe, apoi în mod direct. Deoarece am părăsit România la mijlocul anilor '60, nu am trăit sub regimul Ceaușescu. Nu puteam să pretind că îndurasem suferințele rezultate din mulțimea de metode în care regimul îi făcea nefericiți pe cetățeni; nu a trebuit să-mi dovedesc tăria de caracter sau eroismul, așa cum au făcut-o cei care, în mod deschis sau pe ascuns, rezistaseră comunismului sau
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
curs de Politica Rusiei, care încă atrage un mare număr de studenți. Astăzi studiul Europei de Est nu oferă niciun fel de avantaj în afara unora efemere, de natură intelectuală. Studenții sunt mai puțin captivați de dificultățile pe care le-au îndurat românii în tranziția la o economie de piață decât de poveștile despre opresiunea suferită sub Ceaușescu așa cum românii înșiși ar spune cu tristețe. Examinarea proceselor politice venale și banale (și adesea corupte) dintr-o democrație nouă este neinteresantă, fiindcă nu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
al II-lea. Acela de care generațiile viitoare își vor aduce aminte ca de cea mai mare pacoste căzută vreodată pe capul României. S-a sfârșit azi,6 septembrie 1940, o parte din calvarul pe care de 10 ani îl îndură neamul acesta cu resemnare și bărbăție, demne de o cauză mai bună, în speranța că o cât de mică cumințenie se va ivi în capul degeneratului”. La rândul său, Iuliu Maniu scria "Cauza abdicării este concepția sa generală de domnie
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
a generalului Antonescu privitoare la atitudinea ungară față de Transilvania „îi va răspunde că ungurii au fost timp de 20 de ani rău tratați de către români, iar atitudinea lor de acum nu este decât reacția la nedreptățile pe care le-au îndurat vreme atât de îndelungată." În acest context, deosebit de importantă a fost vizita efectuată de Conducătorul statului român la Berlin, în perioada 22-24 noiembrie 1940. În cadrul convorbirilor româno-germane, tema principală a constituit-o problema Transilvaniei; generalul pledând cauza românească prin expuneri
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
apostolul Petru. Soția lui, cu pruncul În pântece, dorește să-l Însoțească. Pe drum, corabia este prinsă de o furtună cumplită În timpul căreia femeia naște, apoi moare. Corăbierii vor să arunce cadavrul În valuri, dar principele Îi roagă să se Îndure de copil. Tocmai atunci, ca prin miracol, dinaintea lor se ivește o insulă pustie. Principele Își lasă aici soția, neînsuflețită, și alături de ea copilul sugar. Din sânul femeii continuă să curgă lapte cald, proaspăt. După aceasta, principele ajunge la Petru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Într-o căsătorie: el trădează Încrederea și, prin aceasta, subminează o relație ca nici un alt păcat). Pentru a-și asuma totalitatea vieții și suferinței omenești, Isus a trebuit să-și asume și trădarea. Numai astfel kenoza Lui se putea „desăvârși”, Îndurând suferința și calvarul nu doar al torturilor fizice, dar și pe acela provocat de trădarea de către unul dintre ucenicii Săi. FINAL PASAJ RETRAS Origen, apocrife, Legenda aurea Părinții Bisericii Îl consideră pe Iuda, aproape În bloc, un trădător mânat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]