10,960 matches
-
la Argeș, în biserica Sf. Nicolae, credincioase Bizanțului, nu disprețuiau, însă, moda apuseană. Tabloul votiv ne arată o soție de Voievod (prima care și-a lăsat chipul într-o frescă de biserică) care poartă „o scumpă și bogată haină, în înfățișare bizantină, iar pe cap are aceeași coroană înaltă ca a soțului ei, cu flori de crin. în urechi îi strălucesc cercei mari, rotunzi, niște «anneauxț-uri, și lucru ciudat și inexplicabil până mai ieri, o cochetă și albă freză se înalță
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
văduve mai târziu, apropiindu-și câteodată - cum vom vedea - chiar însemnele autorității „masculine”) dau replică soților lor și întregesc simetric tablourile votive în care ctitorii închină Divinității și prezintă posterității chivotul zidirii lor. Circumspecți față de foarte vechile reprezentări feminine, în înfățișări târzii și îndoielnică (cum se întâmplă cu pictura de pe peretele de apus al naosului Bisericii Domnești din Curtea de Argeș, unde portretul Doamnei Ana - probabil -, soția lui Vladislav, îmbrăcată într-un veșmânt bizantin, cu coroană așezată peste o scufie apuseană, a fost
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pandelocurile, trimit tot către aulele bazileilor. La fel apare înveșmântată în tabloul votiv din biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, și Evdochia, sora marelui cneaz Olelko, nevasta pe care Ștefan cel Mare și-o adusese de la Kiev. Magnifică este și înfățișarea Mariei din Mangop, din neamul Paleologilor bizantini, înrudiți și cu Komnenii, așa cum a păstrat-o acoperământul de mormânt de la Putna, făcut din mătase purpurie. Coroana înaltă lasă să atârne cele două pandelocuri imperiale, iar veșmintele sunt pline de pietre prețioase
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
aplecări către lux: „Iar în jurul Doamnei stăteau soțiile marilor boieri îmbrăcate în mătase și strălucind de colane și brățări”): „Doamna purta brățări, inele și colane strălucind de mărgăritare mari și rubine...”322. Era și imposibil să nu impresioneze, să zicem, înfățișarea împărătească a Miliței, soția lui Neagoe Basarab, o „Despină”, căci cobora din familia de despoți sârbi a Brankovicilor, așa cum apare în tabloul votiv de la biserica episcopală din Curtea de Argeș (repictat ori măcar retușat în trei rânduri între secolul al XVII-lea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
definitivează caracteristicile. Ar fi tipice pentru acest secol hainele în care este îmbrăcată Ruxandra, fiică a lui Neagoe Basarab și soție a lui Radu de la Afumați, în tabloul votiv de la Argeș. Frumoasa fiică a Despinei Milița are și ea o înfățișare împărăteasă. Părul îi este acoperit de o rețea fină de fir cu mărgăritare, peste ea este așezată coroana înaltă cu șase fleuroane, de care spânzură pandelocurile bizantino-slave. Iia voievodală are mâneci ample, brodate, cu mâneci strâmte și cu cusături pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o formează cabanița lucrată din catifea adusă din Italia și căptușită cu o blană cafenie. Dublând gulerul, această blană îi cade pe umeri și pe spate. Găitanele brodate și nasturii de aur completează funcțional ornamentele mantiei. Aș putea continua. Cu înfățișarea Doamnei Marica de la Mănăstirea Brâncoveni, unde, peste haina albă, poartă o mantie de brocart de aur, cu margini negre, cu chipurile Elenei Rareș de la Mănăstirea Moldovița cu straie bizantine împodobite cu nestemate, ale Chiajnei zugrăvit la Snagov ori al Doamnei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ogive, având pe piept șapte rânduri de găitane cu nasturi mici, rochie de culoare albastru-gri cu flori, având în partea e jos benzi drepte și în zigzag și cămașă de pânză albă cu mânecile răsucite pe mâini - se adună în înfățișarea costumului de curte muntenesc din veacurile al XVI-lea și al XVII-lea. Probabil, însă, că în garderoba acestei Doamne, care scria latinește, se aflau și alte piese ori accesorii venite din Apus pe calea Ardealului. Căci Elina (care va
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
particulare și al clipelor de reculegere, capela domnească ori altă biserică unde asculta liturghia, locurile presărate pe traseele plimbărilor (palatele voievodale din țară, conacele boierilor, mănăstirile), grădinile. Nici în aceste locuri (în cele mai multe), privatul vestimentar nu putea fi deposedat de înfățișarea luxoasă și de eleganța ostentativă, căci era vorba de menținerea identității, chiar dincolo de limitele ceremonialului. Se făcea, totuși, trecerea dinspre un „public” oficial către un alt „public”, neoficial de data aceasta. în comparație cu soții lor (obligați să mențină anumite „semne”, culoarea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Unele femei se duc în fiecare zi, altele numai în zi de sărbătoare, la cimitir, unde, șezând sau îngenunchind pe mormântul celui iubit, bocesc atât de sfâșietor, încât într-adevăr îți trezesc mare compasiune”75 se cuvenea să aibă o înfățișare capabilă să asigure eternizarea. Dacă implicarea unor văduve în așezarea unor pietre de mormânt o putem doar bănui (rămânând în limitele firescului)76, în privința altora nu există nici un dubiu. Așa cred că stau lucrurile cu piatra de pe mormântul comun al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mi-or zice. Că cine-o avut și amu n-are, I se pare noaptea mare, Cărărușa stâncă tare: Eu am avut și-amu n-am, Mi se pare noaptea an, Cărărușa bolovan”445 putând fi remediată de o nouă înfățișare în fața altarului (aprobarea Bisericii fiind în chip expres evocată, ca în balada Soacra rea): Voica, măre, De vedea Că rămânea Singurea, Soțior că-și alegea P-un cioban mai tinerel, Tinerel Și frumușel, Semănând cu Tudorel. Ea de mână Că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pot fi considerate ca o „actualizare a naturii proprii a individului” (K. Goldsteină. În felul acesta, destinul uman, ca sens și ca durată a persoanei, ne apare În prezența sa concret-obiectivă sub un dublu aspect: somatic și psihic. Toate aceste Înfățișări ale persoanei umane definesc și caracterizează „omul real”. Omul reprezintă tema centrală a Psihologiei Morale. De aceea, el trebuie definit și Înțeles În raport cu acest domeniu. Din punct de vedere teoretic, omul este un concept destul de greu de definit, semnificația acceptată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fine, ideea de om și elaborarea unui „Weltanschauung” specific, configurează cadrele socioculturale În care se formează și este acceptată concepția despre om, ca parte a concepției despre lume, raportată la mentalitatea istorică a epocii respective. b. Imagimea omului Imagimea reprezintă Înfățișarea, modalitatea sub care se prezintă aspectul formal al prezenței umane. Ea este omul ca Înfățișare sau ceea ce se oferă privirii noastre. Aceasta poate fi o „imagine simplă”, primară, care exprimă direct pulsiunile Inconștientului, sau poate fi „imaginea sublimată”, elaborată simbolic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
formează și este acceptată concepția despre om, ca parte a concepției despre lume, raportată la mentalitatea istorică a epocii respective. b. Imagimea omului Imagimea reprezintă Înfățișarea, modalitatea sub care se prezintă aspectul formal al prezenței umane. Ea este omul ca Înfățișare sau ceea ce se oferă privirii noastre. Aceasta poate fi o „imagine simplă”, primară, care exprimă direct pulsiunile Inconștientului, sau poate fi „imaginea sublimată”, elaborată simbolic și care exprimă Într-o manieră ocolită pulsiunile sale. În mod egal, imaginea omului este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Își va impune regulile sale stricte asupra imaginii omului ca prezență În lume. Imaginea este aspectul, prezența concretă, imediată, prin care se stabilește primul contact emoțional, cu caracter subiectiv, Între două persoane. Modul de a te prezenta și nu numai Înfățișarea contribuie la completarea imaginii omului, definind În final „stilul de a fi personal” al fiecăruia. În fine, imaginea omului este În același timp „masca Eului”, forma prin care Eul unei persoane se prezintă În lume. Imaginea este În raport direct
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este centrul persoanei umane, dispus din punct de vedere topic și dinamic Între presiunele pulsionale primare ale Inconștientului și interdicțiile valorice morale ale Supra-Eului. Din punct de vedere psihologic, Eul este „ceea ce se vede În afară” din persoana umană. Această Înfățișare a persoanei care este Eul său nu reprezintă de fapt Eul, ci imaginea Eului, sau masca acestuia. Fiecărui Eu Îi corespunde o anumită imagine strict personală, unică și specifică, care reflectă caracterul propriu al acestuia. Această imagine se construiește În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mod absolut obligatoriu, redus la rolul de instrument al acestor instanțe. Eul are și o independență a sa proprie. El este suma actelor și sursa deciziilor voluntare ale persoanei, instanța prin care persoana umană Își afirmă prezența, nu numai ca Înfățișare somato-corporală (tipul constituțională, ci și ca prestigiu, autoritate, tact, comunicare În relațiile cu lumea sau cu alte persoane (tipul psiho-morală. Eul realizează sinteza datelor din lumea externă, facilitează apropierea de ceilalți a individului respectiv, fiind subiectul Întâlnirii interpersonale. El este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
operează asupra interiorului sufletesc al persoanei umane, dar concomitent Îi modelează sau Îi construiesc o anumită imagine specifică. Fiecare epocă istorică are tipurile sale umane caracteristice și inconfundabile. După aceste imagini recunoaștem și fixăm persoanele, ca aparținând unei anumite perioade. Înfățișarea sau imaginea unei persoane este expresia exterioară a felului de a fi al acesteia, al modului de a gândi, de a comunica, al conduitelor și acțiunilor sale. Imaginea persoanei este, În relațiile interumane, condiția acordului, a recunoașterii și acceptării reciproce
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și-o face plecând de la propriul său corp, realizând prin aceasta o legătură Între propria sa natură și modul de a se Înfățișa al acesteia. În al doilea rând, sub acțiunea valorilor morale, culturale și religioase, Eul personal va lua Înfățișarea impusă de acestea. Dar această „Înfățișare a Eului” are ca sursă Supra-Eul moral al persoanei, care dictează forma de a fi și de a apărea a Eului. Aparent, fiecare persoană are libertatea de a se prezenta cum vrea, dar numai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
său corp, realizând prin aceasta o legătură Între propria sa natură și modul de a se Înfățișa al acesteia. În al doilea rând, sub acțiunea valorilor morale, culturale și religioase, Eul personal va lua Înfățișarea impusă de acestea. Dar această „Înfățișare a Eului” are ca sursă Supra-Eul moral al persoanei, care dictează forma de a fi și de a apărea a Eului. Aparent, fiecare persoană are libertatea de a se prezenta cum vrea, dar numai aparent, Întrucât această libertate de Înfățișare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Înfățișare a Eului” are ca sursă Supra-Eul moral al persoanei, care dictează forma de a fi și de a apărea a Eului. Aparent, fiecare persoană are libertatea de a se prezenta cum vrea, dar numai aparent, Întrucât această libertate de Înfățișare este controlată de Supra-Eul moral. Orice individ este liber numai Într-o anumită privință și anume atât cât Îi este permis de către normele morale ale Supra-Eului său. Dincolo de acestea nu se poate trece decât cu riscul de a fi refuzat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei este raportată și la modalitatea În care aceasta este percepută sau este văzută și valorizată de către ceilalți. Valoarea unui individ este determinată, În primul rând, de imaginea acestuia. Ulterior sunt luate În considerare celelalte calități ale sale. Ea este Înfățișarea persoanei, cea care poate atrage, interesa, fascina sau cea care, dimpotrivă, poate irita, crea o atitudine de rezervă, repulsie. Pe scurt, imaginea unui individ este cea care atrage sau respinge, cea care creează o relație de simpatie sau una de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
natural și nu este ceva confecționat de către persoană. Este imaginea propriului său Eu. Din acest motiv, va trebui să facem distincția Între mască, ca imagine a persoanei, a Eului acesteia, și accesoriile utilizate de către individ În acțiunea de cosmetizare a Înfățișării lui, ceea ce reprezintă cu totul altceva. Le vom analiza pe rând. 1. Masca Masca, sau imaginea Eului, este o dimensiune naturală a persoanei. Ea este rezultatul influențelor formator-modelatoare pe care Supra-Eul moral, normele valorice ale acestuia le exercită asupra Eului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o dimensiune naturală a persoanei. Ea este rezultatul influențelor formator-modelatoare pe care Supra-Eul moral, normele valorice ale acestuia le exercită asupra Eului, obligându-l de a fi Într-un anumit fel, de a se prezenta În exterior sub o anumită Înfățișare. Din aceste considerente, masca persoanei este una dintre dimensiunile identității acesteia, o trăsătură naturală a ei. Masca nu este numai expresia sufletească a individului, a stărilor sale afectiv-emoționale. Ea are și un caracter de mobilitate circumstanțială. În sensul acesta, deosebim
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mobilitate circumstanțială. În sensul acesta, deosebim mai multe tipuri de măști: aă Masca obișnuită, care corespunde tipului de personalitate, caracterului individului respectiv, cea mai comună formă de imagine a Eului său și În același timp cea mai sinceră dintre toate Înfățișările acestuia. bă Masca circumstanțială, care este imaginea pe care o adoptă un individ, din punct de vedere formal, În anumite circumstanțe ale vieții, pentru a fi În acord cu ceilalți și cu situația respectivă. Ea este o mască convențională, o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cu care acesta dorește sau tinde să se identifice. Acest tip de mască sau imagine personală este expresia aderenței sau a influenței pozitive pe care un anumit model uman o exercită asupra individului respectiv, care caută să-l copieze ca Înfățișare. 2. Accesoriile imaginii Dacă masca sau imaginea persoanei este o trăsătură naturală a individului, ea este completată de el prin accesorii ale imaginii, cu caracter vestimentar și cosmetic, care urmăresc să scoată În evidență o anumită imagine a individului, să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]