14,475 matches
-
legea se sprijină pe idei atât de temeinice, încât nimeni nu le-ar putea nega decât anevoie 74. Grotius a susținut că dreptul are și un înțeles care se referă la persoană. În acest al doilea înțeles, dreptul este "o însușire morală, aparținând unei persoane, de a avea sau de a făptui ceva cu îndreptățire"75. Ideea sa de a explica drepturile ca un atribut natural al individului a câștigat o faimă considerabilă, devenind ulterior fundamentul teoriei drepturilor omului. Ideea unei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ordinelor și amenințărilor. Susținătorii dreptului natural consideră că între drept și morală există o "conexiune necesară". Această afirmație îmbracă multe variante importante, dar care, din păcate, nu se remarcă toate prin claritate. Hugo Grotius, arată că un drept este "o însușire morală, aparținând unei persoane, de a avea sau de a făptui ceva cu îndreptățire 152", iar legile ne arată ce este sau nu în acord cu tipul de societate a ființelor raționale pe care cu toții îl dorim. Într-o primă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
formală a normei morale Normele morale au două componente fundamentale: expresia calitativă, care indică ce trebuie "să faci" sau cum anume trebuie "să fii" și expresia imperativă sau prescriptivă, cristalizată în expresia trebuie 12. Expresia calitativă se comunică atât prin însușiri morale, proprietăți valorice ale subiectului sau ale acțiunii, exprimate prin adjective și adverbe (de exemplu, recunoscător, cinstit, sincer), cât și prin calități morale, exprimate prin substantive, care sunt entități extraindividuale și "non-acționale" (de exemplu, recunoștința, cinstea, minciuna). Calitatea morală indică
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de exemplu, recunoștința, cinstea, minciuna). Calitatea morală indică și definește un nivel al experienței morale reflexive a colectivităților. Termenul calitate este bivalent semantic, având o semnificație dominantă substantivală și una latentă atributivă. Prin semnificația atributivă, calitatea morală comunică subteran cu însușirea morală. Această corelație interioară poate fi redată astfel: calitatea morală indică imaginea spontan-reflexivă pe care oamenii o au despre însușirea morală, iar însușirea morală este calitatea morală pe care oamenii o recomandă ca dezirabilă într-o normă 13. Expresia trebuie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
este bivalent semantic, având o semnificație dominantă substantivală și una latentă atributivă. Prin semnificația atributivă, calitatea morală comunică subteran cu însușirea morală. Această corelație interioară poate fi redată astfel: calitatea morală indică imaginea spontan-reflexivă pe care oamenii o au despre însușirea morală, iar însușirea morală este calitatea morală pe care oamenii o recomandă ca dezirabilă într-o normă 13. Expresia trebuie, numită functor deontic sau operator modal deontic, poate avea două forme: pozitivă, trebuie și negativă, nu trebuie. Această posibilitate este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
având o semnificație dominantă substantivală și una latentă atributivă. Prin semnificația atributivă, calitatea morală comunică subteran cu însușirea morală. Această corelație interioară poate fi redată astfel: calitatea morală indică imaginea spontan-reflexivă pe care oamenii o au despre însușirea morală, iar însușirea morală este calitatea morală pe care oamenii o recomandă ca dezirabilă într-o normă 13. Expresia trebuie, numită functor deontic sau operator modal deontic, poate avea două forme: pozitivă, trebuie și negativă, nu trebuie. Această posibilitate este un indiciu formal
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Functorul deontic "se deschide egal atât spre a face ce trebuie sau nu trebuie să faci cât și spre a fi cum trebuie sau cum nu trebuie să fii deci, atât spre natura morală a acțiunilor subiectului, cât și spre însușirile morale ale subiectului acțiunii"15. Ca expresie autonomă și pură, imperativul trebuie nu trebuie nu are o semnificație valoric-morală intrinsecă. Functorul deontic fiind a-valoric, rezultă că semnificația valorică a normei stă în calitatea morală pe care el o recomandă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
tem de legea penală, ci ca un rezultat al reținerilor de natură morală și al normelor de conduită. Infractorii, argumentează ei, nu fac alegeri raționale, ci acționează în urma instabilității emoționale, din lipsa controlului de sine sau ca un rezultat al însușirii valorilor subculturii infracționale. Ei atrag atenția asupra pericolului generalizării și susțin că este necesar să facem deosebirea între diferitele tipuri de infracțiuni, cum ar fi crima sau conducerea sub influența băuturilor alcoolice. Infracțiunile variază extrem de mult în funcție de motivul infractorului și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
abatere de la normă ar fi cea a utilizării unui alt cod, situație care se impune a fi relativizată în realitatea comunicativă, în condițiile în care aceeași abatere de la normă poate fi, pe de o parte, motivantă pentru interlocutor în asimilarea/însușirea unui nou cod, dar și frustrantă pentru acesta, aflat la un moment dat în imposibilitatea de a decoda un mesaj în conformitate cu intenția comunicativă a locutorului. Astfel, atipicul poate deveni, în primul caz, tipic pentru discursul didactic vizând însușirea unei limbi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în asimilarea/însușirea unui nou cod, dar și frustrantă pentru acesta, aflat la un moment dat în imposibilitatea de a decoda un mesaj în conformitate cu intenția comunicativă a locutorului. Astfel, atipicul poate deveni, în primul caz, tipic pentru discursul didactic vizând însușirea unei limbi străine, iar în cea de-a doua situație se constituie în factor perturbator al derulării actului comunicativ. În general, însă, abaterile de la normă sunt concretizate, cel mai frecvent, în forme ,,neliterare"22, generate/motivate de elemente corelate sub-contextelor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
-l realiza: individualitate în diversitate 110 competiție inovație 111 standarde ridicate 112 compatibilizare cu sistemele europene interna-ționalizare113 orientare către valori 114. Prin raportare la acestea, pot fi avute în vedere și obiectivele specifice pe tip de educație: obiectivele educației intelectuale (,,însușirea cunoștințelor de bază și a cunoștințelor operaționale; dezvoltarea și perfecționarea proceselor de cunoaștere: percepții, reprezentări, atenție, memorie, gândire, limbaj, imaginație; formarea deprinderilor și a capacităților intelectuale; însușirea normelor de igienă a activităților intelectuale; cultivarea sentimentelor intelectuale și dezvoltarea motivației bazate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
avute în vedere și obiectivele specifice pe tip de educație: obiectivele educației intelectuale (,,însușirea cunoștințelor de bază și a cunoștințelor operaționale; dezvoltarea și perfecționarea proceselor de cunoaștere: percepții, reprezentări, atenție, memorie, gândire, limbaj, imaginație; formarea deprinderilor și a capacităților intelectuale; însușirea normelor de igienă a activităților intelectuale; cultivarea sentimentelor intelectuale și dezvoltarea motivației bazate pe impulsul cognitiv sau trebuința de cunoaștere"115), obiectivele educației morale (,,formarea conștiinței morale, a conduitei morale și a trăsăturilor morale de caracter"116), obiectivele educației estetice
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
și a trăsăturilor morale de caracter"116), obiectivele educației estetice (,,formarea capacității de a percepe și aprecia valorile estetice", ,,identificarea și cultivarea simțului estetic/formarea gustului estetic/formarea judecății estetice/formarea atitudinii estetice", ,,dezvoltarea capacității de a crea valori estetice [...], însușirea tehnicilor de exprimare artistică, cultivarea stilului individual, a originalității"117) etc., aspectele prezentate deschizând, de altfel, într-un proces particularizant pentru activitățile de Educare a limbajului, căi către modalități particulare de abordare a comunicării cotidiene, a raportării la comunicarea de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de exersare a pronunției corecte: Să facem ca vântul/albi-na/ursul/broasca etc., Ce-ai auzit?, Spune după mine, Repetă după mine etc.; jocuri de circulație rutieră: Ce știm despre circulație, Micul pieton, Automobiliștii, Polițiștii și pietonii etc.; jocuri pentru însușirea normelor de comportare: În vizită la prieteni, De ziua ta, Cu oaspeții la masă, Ce ai uitat (formule de politețe); reconstituiri de imagini, puzzle jocuri de memorare; jocuri matematice 213; a se avea în vedere și posibilitatea restructurării exemplificării (vezi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
spui altfel?, Cuvinte ascunse etc.; jocuri morfologice: A/al cui este?, Cui spui?, Fă din una, două!, Fă din două, una!, Eu spun una, tu spui multe!, Eu spun multe, tu spui una!, Eu spun băiat, tu spui fată, Tabla însușirilor, Ființă sau lucru?, Ce face?, Când face?, Cine face?, Numărăm..., Azi, mâine, ieri..., Spune ceva despre mine/tine/el etc.; jocuri sintactice: Continuă propoziția!, Spune mai mult!, Spune mai puțin!, Jocul proverbului, Este nu este, Atenție la... neatenție (corectarea unor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
facem ca ... Să vorbim corect Sărim coarda Scufița Roșie Spune ce fac Spune după mine Spune repede și bine Spune cum este! Spune cum face Spune unde trăiește Spune mai departe! Strada noastră Șantierul de construcții Șoarele și pisica Tabla însușirilor Tabloul perechilor Telefonul Telefonul fără fir Transformă în oameni Țăranul e pe câmp Unde s-a oprit roata? Ursul păcălit de vulpe Vapoare etc. 6.3.16. Jocul de rol Jocul de rol reprezintă metoda didactică ce constă în plasarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
-a, revizuită, București, Humanitas Educațional, 2005 Moale, Aurica, Conținuturi și strategii didactice realizate în grădiniță, la grupa mare în activitățile de educare a limbajului, cunoașterea mediului și activități matematice, Slatina, Didactic Pres, 2005 Moraru, Aurelia, Dezvoltarea psihomotorie a copiilor în vederea însușirii scrierii în clasa I, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 3/4, București, 2003, p. 75-78 Moraru, Aurelia; Mateescu, Elena, Corectarea tulburărilor de limbaj de natură fiziologică la preșcolari, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 3/4, București, 2003, pp. 100-105 Palmer
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
definitivare și grade didactice, Iași, Editura Polirom, 1998 Momanu, Mariana, Introducere în teoria educației, Cuvânt înainte de Constantin Cucoș, Iași, Polirom, 2002 Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 327 bis/19.IV.2005 Moraru, Aurelia, Dezvoltarea psihomotorie a copiilor în vederea însușirii scrierii în clasa I, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 3/4, București, 2003, pp. 75-78 Moraru, Aurelia; Mateescu, Elena, Corectarea tulburărilor de limbaj de natură fiziologică la preșcolari, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 3/4, București, 2003, pp. 100-105 Neacșu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Tudoran-Sabău-Antal 2004: 20. 222 Tudoran-Sabău-Antal 2004: 23. 223 Tudoran-Sabău-Antal 2004: 23. 224 Acceptată ca metodă de învățământ doar în unele lucrări de specialitate, ca și metoda analizei produselor activității, desenul, experiența dirijată etc. Tudoran-Sabău-Antal 2004, Voiculescu 2003 etc. 225 Vezi însușirea elementelor de citit-scris Boca-Miron/Chichișan 2002: 66-71. 226 Tudoran-Sabău-Antal 2004: 23. 227 Tudoran-Sabău-Antal 2004: 23. 228 Voiculescu 2003: 74, Tudoran-Sabău-Antal 2004: 22. 229 Cerghit 2006: 225 ș.u. 230 Cucoș 2002: 297. Vezi și modele obiectuale (machete, mulaje, globul pământesc
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de concurs. Literatura de specialitate evidențiază contribuția pregătirii artistice la: * asigurarea pregătirii fizice generale și perfecționarea pregătirii fizice specifice prin acționarea asupra creșterii indicilor unor calități motrice în manifestarea lor specifică (viteză, forță, coordonare, echilibru, mobilitate); * îmbunătățirea capacității de mișcare, însușirea specificului mișcărilor la bârnă și sol care se deosebesc de mișcările la celelalte aparate; * formarea ținutei corecte și execuției artistice, vizibile nu doar labârnă și sol ci la toate aparatele de concurs; * educarea estetică și artistico-motrică, creșterea expresivității, dinamismului, virtuozității
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
care a constituit un comitet pentru rezolvarea unor probleme rămâne responsabil pentru acțiunile pe care le inițiază în acest scop, indiferent dacă și-a însușit sau nu soluțiile propuse de comitet. Conducătorul poate fi criticat chiar expus unor eșecuri în urma însușirii unui punct de vedere propus de comitet, dar nu îi este îngăduit să-și decline răspunderea. Eficiența comitetelor, atunci când sunt bine organizate și conduse, se datorează nu numai competenței profesionale a participanților, ci și faptului că problemele sunt studiate mult
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
ea pare a nu avea un loc al său în această ordine, a lucrurilor ("ființărilor-simplu-prezente"). De aici și modul de diferențiere a omului față de alte ființări, mod privilegiat de filosofi în demersurile lor: desemnarea atributului specificator al omului, indicarea acelei însușiri umane în stare să așeze ființarea om în diferență față de alte ființări și în primul rând față de cele care, potrivit "experienței" sale obișnuite în mediul în care trăiește, sunt mai apropiate de el. Până la autonomizarea rostirii despre om, fapt consacrat
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și problema omului. Primul act al antropologiei filosofice, al cărei model va fi prezentat mai departe, constă în concentrarea ființării umane într-un atribut care-i aparține (îi aparține, aristotelician vorbind, fie ca diferență, fie ca propriu, adică fie ca însușirea esențială care îl deosebește de celelalte specii ale genului în care este inclus omul, de regulă genul animal, fie ca o însușire care, deși nu este esențială, aparține totuși în mod specific omului); acest prim act este esențializator (țintește către
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un atribut care-i aparține (îi aparține, aristotelician vorbind, fie ca diferență, fie ca propriu, adică fie ca însușirea esențială care îl deosebește de celelalte specii ale genului în care este inclus omul, de regulă genul animal, fie ca o însușire care, deși nu este esențială, aparține totuși în mod specific omului); acest prim act este esențializator (țintește către dezvăluirea esenței omului), căci atributul care specifică (în ordine logică) are semnificația esenței 38. Ceea ce prezintă ca o exigență a unei teorii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
menține trează reflecția (auto-reflecția), dar neagă rostul oricărui "umanism" care întrupează un model de antropologie filosofică; și aceasta, poate pentru că un asemenea model pornește de la o negare a omului (în termenii de aici, de la concentrarea lui într-o determinație, o însușire specifică) și sfârșește în idolatria "omului esențial" determinat ca animal rationale. Rezultatul unui asemenea discurs este, am putea spune urmând gândul heideggerian, uitarea ființei: a ființei în sine și a ființei omului. Prin jocul modelelor de reconstrucție a umanului cele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]