3,269 matches
-
Dimitrie Stelaru, Ion Caraion, Ștefan Augustin Doinaș, Radu Stanca, Nicolae Balotă, Victor Torynopol, Marcel Gafton, Alexandru Piru, Adrian Marino, Paul Cornea, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Ion Sofia Manolescu, Eugen Barbu, Marin Preda și alții. Ordinea în care i-am citat este întâmplătoare. Scriitorii de care vorbesc s-au născut imediat după primul război mondial și au îndurat visceral privațiunile celui de al doilea. Unii au fost pe front, alții în lagăre și închisori, alții n-au fost decât prizonierii propriei lor conștiințe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de vârfurile studențești. De altfel, victimele acțiunii au făcut parte din două categorii: liderii studențești-atât din punct de vedere intelectual, cât mai ales civic și politic-, pe de o parte, și studenți obișnuiți, prinși (unii dintre ei, cu totul întâmplător și marginal) în mișcări mai mult sau mai puțin active de rezistență anticomunistă, pe de altă parte. Prezența celor din urmă își găsește o dublă justificare. În primul rând, se urmărea inculcarea ideii că până și cea mai mică formă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
încât nu a mai fost pomenită. Gebac, Onișor, Negură și Istrate se numără printre cei care l-au însoțit pe Țurcanu în acest prim lot transferat, care cuprindea în jur de 80 de deținuți. Mișcarea pare să nu fi fost întâmplătoare, cei patru fiind dintre apropiații săi. Bogdanovici și grosul lotului de la Suceava vor ajunge la Pitești abia în toamna lui 1949, când Țurcanu își organizase deja contactele și acțiunile. Este de reținut faptul că atât primele încercări ale lui Bogdanovici
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
o zi, l-a mutat pe acesta împreună cu Munteanu, Comșa și Iosub la celula 16 de la etajul II, prilej pentru Bordeianu de a observa că nu era nimeni pe coridoare, de la etajul III până la parter. Desigur, absența gardienilor nu era întâmplătoare, ci pentru a elimina martorii. Scopul mutării sale în camera 16 era acela de a-i trage de limbă pe cei de aici. Pe la sfârșitul lui iulie 1950, a fost dus la camera 3-subsol, unde a fost în continuare torturat
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a deveni criminal. Întrebare: Dar cum se explică totuși faptul că ai devenit criminal? Răspuns: Am devenit criminal tocmai cu ocazia acțiunii legionare din penitenciarul Gherla la care am participat și eu. Întrebare: Dumneata consideri aceste crime din penitenciarul Gherla întâmplătoare sau ca un rezultat al acțiunii duse aici de legionari? Răspuns: Nu, aceste crime nu le consider întâmplătoare, ci ele sunt rezultatul acțiunii legionare dusă în penitenciarul Gherla în cadrul acțiunei de așa-zisă reeducare, la care am participat și eu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
tocmai cu ocazia acțiunii legionare din penitenciarul Gherla la care am participat și eu. Întrebare: Dumneata consideri aceste crime din penitenciarul Gherla întâmplătoare sau ca un rezultat al acțiunii duse aici de legionari? Răspuns: Nu, aceste crime nu le consider întâmplătoare, ci ele sunt rezultatul acțiunii legionare dusă în penitenciarul Gherla în cadrul acțiunei de așa-zisă reeducare, la care am participat și eu. Octavian Voinea Student la Politehnică în București, Octavian Voinea s-a născut la 23 aprilie 1922, în comuna
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
de vedere pământean mă consideram un nefericit, sub diferite forme am primit semnale. Sau semne, semne divine. Subliniez: vorbesc acum doar de cele percepute de mine. Primul s-a întâmplat azi-noapte, în somn și, doar o asociație de idei absolut întâmplătoare a făcut să mi-l amintesc și să meditez la el, în stare de veghe, adică treaz de-a binelea. Se făcea că (o dorință mai veche, împlinită acum în vis) încep să plutesc, să pășesc prin aer, despovărat de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
s-o depășesc... Așadar, la îndemnul lui Mukesh, ne-am acceptat locul de tapasia pentru odihna noastră nocturnă, ne-am luat în primire ziarele, le-am așezat pe jos și ne-am întins trupurile obosite, aliniate într-o ordine absolut întâmplătoare, de la dreapta la stânga, astfel: India, Iran, România. Tabăra noastră... ziaristică s-a întâmplat să fie lângă cea a unor ruși expulzați din Spațiul Schengen, instalați ca la... mama lor acasă, care - cât puteau fi de omenoși, ei, rușii! - s-au
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
inspirate de romanele lui Julien Green sau poate că asemenea scene se potrivesc pur și simplu diverselor efecte cinematografice. Dar Eliade vine cu o serie de elemente particulare, care arată că, la Julien Green, complexul scării nu este o istorie întâmplătoare. El a adunat asemenea dovezi din diverse părți, care nu par să indice o sursă comună - din psihoterapie și din diverse lucrări istorico-religioase. Un psihiatru francez a făcut un raport despre cum a reușit să vindece unele cazuri dificile de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
lume, a fost nevoit să reacționeze. 7) Ca să-și localizeze culpa, fiindcă altfel ar fi trebuit să facă o baie de sînge cu aproape toți piteștenii, regimul comunist i-a ales drept țapi ispășitori pe legionari; alegerea n-a fost întîmplătoare, fiindcă se știa că legionarii erau adversarii cei mai de temut ai regimului comunist și ei nu se bucurau nici de simpatia marilor democrații din occident. 8) Alături de legionarii incriminați, ca lucrul să pară credibil în fața străinătății, a început și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pe care o întâlneau și care trebuia cucerită. Poate pentru că pe amândoi viața îi încercase încă prea devreme, gustând încă de mici din nesiguranța, fragilitatea, mizeria și sărăcia ei, ajunseseră să aibă în comun atâtea și să prețuiască prietenia lor, întâmplătoare, cum o numeau în glumă, ca pe ceva sfânt, știind foarte bine că nu mulți oameni pot înțelege lucrurile și viața așa cum o făceau ei, d-apoi să le fie dat să se și întâlnească, știind că e loc pentru
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sale în toate domeniile, până și ca soră de caritate în spitalele militare, au făcut-o să fie foarte iubită de popor, care o ținea în suflet drept un model al patriotismului și al conștiinței civice. Nu a fost deloc întâmplătoare efervescența culturală din anii ce au urmat, regina fiind o împătimită iubitoare și colecționară de artă, ea susținând tot timpul personalitățile artistice ale vremii, în special prin burse și bani, oferindu-le șansa și condițiile necesare pentru a-și da
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
izbit”, frământat, chinuit și salvat, uneori, de propriile sale contradicții și pulsiuni interne, un real și adeseori vast „teatru de operațiuni” și, aproape Întotdeauna, personajul este un luptător, uneori victorios, adeseori Învins, și apropierea romancierului de demiurgul Hefaistos nu este Întâmplătoare!... Când vorbim de „soarta unui personaj”, foarte adeseori, În minte cel puțin, facem similitudini cu propria noastră soartă sau a cuiva din anturajul sau cunoștințele noastre sau cu a vreunei celebrități. E adevărat că Napoleon a pus, printre primii, definiția
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
fapt orgoliul, un anume nobil și fertil orgoliu. Fără de care se poate trăi - ca să glumim puțin, pe jumătate! -, dar... nu se poate muri! Ce mai pot spune eu, acum, la capătul acestor lungi dizertații despre lume, secol, idei, prietenii și Întâmplătorii mei inamici, istorie - o istorie de care nu suntem prea mândri, dar care, odată izbăviți de „febra transformării” ce colorează și mișcă dimensiunile reale ale unui eveniment, Își va arăta poate și alte fațete, mai puțin apăsătoare, mai puțin „jenante
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
atacau cărțile și persoana fizică! (Cine, dacă aș mai publica acum un roman atât de atipic și de consistent, de „dificil” precum Drumul la zid, m-ar mai citi azi? Cine dintre colegi, dintre critici, intrând în casa vreunei cunoștințe întâmplătoare, cineva din „afara” lumii noastre literare, funcționar, medic, inginer, gazda se ducea la biblioteca casei și-mi scotea, victorios, din „raftul al doilea”, ascunse, cărțile mele, injuriate, scoase din biblioteci sau ocultate, în cel mai bun caz, de regim?! Această
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nu se beau tărituri, eu eram contra, cum sunt și azi, și, fapt notabil, când Nichita a început să bea tărituri, coniac și apoi votcă, deși a durat prietenia, întâlnirile noastre s-au „espasat”, au devenit mai rare și mai întâmplătoare. Poeții citeau, apoi, din manuscrisele lor, cei trei poeți ai grupului, noi doi, eu și Matei, ne erijam în critici, mai ales Matei, știutor a deosebi filiații în literatura română, engleză sau spaniolă. El însuși citea rar, prima lectură a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
toți oamenii cu conștiința unei răspunderi au datoria să iasă din rezerva pe care și-au impus-o. Mai mult: se pare că e nevoie îndeosebi de contribuția intelectualilor, într-o epocă de coborâre a intelectualității generale. Împrejurări desigur nu întâmplătoare te-au chemat pe d-ta, cărturar, în fruntea treburilor țării. D-ta ești un om din familia noastră a scriitorilor, cu care mă simt legat și prin opera mea și, prin trecut. Pe de altă parte văd că mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întâiu Evangheliile după aceea o enciclopedie etc. Biblioteci ambulante (automobile) Propaganda vorbită. La biserici etc. Propaganda văzută (cinematografe) Propaganda radiofonică. Să facem o comparație cu casa și cu temelia? Nu. Poporul acesta este un organism viu, nu este o clădire întâmplătoare. Eu îl privesc ca pe un fenomen interesant ca pe o minune a lui Dumnezeu. Toate din lumea asta sunt interesante și dacă știi să le vezi găsești în ele minunea. În toate este fulgerul Dumnezeirii. Dacă iarăși e adevărat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-ar putea să fie vorba de biserica Sfântul Dumitru din Suceava, pe care a refăcut-o Petru Rareș. Sunt și alte acte ale domnului, care coincid cu o anumită sărbătoare și este posibil să nu fie vorba de coincidențe întâmplătoare. De exemplu, multe acte ctitorești ale lui Ștefan cel Mare au fost săvârșite în ziua de 8 septembrie, ziua Nașterii Maicii Domnului, dar și de 15 august, ziua Adormirii Maicii Domnului. Dar, pe lângă toate aceste interpretări, există o realitate impresionantă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
când novicilor le apar spiritele și-i inițiază”. Cele douăsprezece zile în care se practică obiceiurile noastre tradiționale cuprind, la nivel trăirii magice, întoarcerea strămoșilor care trebuie cinstiți ritual. Nici această simultaneitate cu provocarea inițierii la nivel metaforic nu este întâmplătoare, dată fiind condiția similară a neofitului cu cea a călătorului către „lumea fără dor”. Suprapunerea zilelor dintre Crăciun și Bobotează, și a iernii implicit, cu inițierea „se explică atât prin prezența morților (societățile secrete și inițiatice fiind în același timp
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
călare” (Țepu - Galați), „Mai la vale pe sub soare/ Zări un păun călare;/ Nu-i păun cu coada verde/ Ci e Ștefan, Făt-Frumos” (ZerneștiTransilvania). Metafora negată conține sugestia unei păsări mândre, cu atribute solare. Transpunerea în plan avimorf nu este deloc întâmplătoare. Colindele tip III, Sora soarelui ascunsă printre păuni, „povestesc” (în sensul mitic, de resuscitare prin cuvânt a forțelor sacre) cum sora soarelui însăși este furată de fecior și ascunsă de acesta între păsările cu penaj excepțional. Deși soarelui, venit să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din geografia fenomenală, „pustiu”, deci inaccesibil. Bidiviul este asociat aici forțelor telurice care vor fi sporite prin atribute htoniene, căci flăcăul îl ține șapte zile, cât timpul creației însăși, în grajdul de piatră tipic. Hrana calului nu este nici ea întâmplătoare, ci cuprinde elemente sacre: „De mâncare ce i-ș da?/ Da grâu roșu vânturat,/ Cu banița măsurat./ Și-i da fân din fânărie,/ Și orzul din orzărie./ Dar de bere ce mi-ș da?/ Da vin roșu strecurat/ Cu vechița
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
au fost aspectele relațiilor bilaterale româno-sovietice, în ansamblul lor, cunoașterea concretă a binelui și răului economic și social al societății românești, în 1989, atitudinea liderului de la Kremlin era mult mai fermă, mai directă, atitudine devenită cunoscută și datorită unei bâlbâieli întâmplătoare sau, poate, creată special, când coloana delegației sovietice a fost plimbată aproape o jumătate de oră prin București, astfel că se întârziase mult peste sfertul academic deschiderea lucrărilor. Echipa de la securitate ne făcuse să înțelegem că întârzierea care li se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mă simt ridiculizat ori barem ironizat de neadevărul lor aproape elementar. Nu știu în ce măsură sunt "crezut", dar de "voce autoritară" nici nu poate fi vorba. Toți oamenii (de cultură, dar nu numai) cu care mă întâlnesc, de la prieteni la cunoștințe întâmplătoare, se simt datori, dintr-o pornire umanitară reflexă, spontană, să-mi dea sfaturi despre ce și cum ar trebui să scriu. Credeți că așa ceva i se poate întâmpla unei "voci autoritare"? Am mai degrabă impresia că lumea mă consideră un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Nefiind, prin urmare, apă, nu poate fi un loc de eșuare, dacă ar fi să ne gândim la vasele care eșuează din când în când din cauza comandanților care "se țin" cu pasagerele aflate într-o croazieră spre nicăieri cu fericiri întâmplătoare. Deși, pe locul unde-mi duc veacul l-aș putea numi și așa, dacă ar fi să iau în tragic ceea ce cred unii despre provincie. Eu am trăit și trăise aici fără complexul provinciei, așa cum, cu condescendență, compatrioții noștri de pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]