26,133 matches
-
2005, de galeria echipei FC Liverpool într-unul din cele mai faimoase meciuri de fotbal ale ultimelor decenii: finala Ligii Campionilor, câștigate în cele din urmă de englezi după ce aceștia fuseseră conduși cu 3 la 0. A concepe, retroactiv, acestei întâmplări extraordinare, un trecut de două ori mai extraordinar e în sine o dovadă de curaj narativ. Dacă am folosit totuși, cu privire la structura romanului, atributul de poetic, este pentru că nu succesiunea, ci simultaneitatea dictează regula de asamblare a capitolelor. Deși dispuse
Mizerabilii și cormoranii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3897_a_5222]
-
Nu a fost un jaf. Mașina a fost găsită ulterior pe autostradă, cu geamul deschis, fără să fi fost avariată sau implicată în alte jafuri așa cum se întâmplă de regulă cu mașinile furate.”, spune europarlamentarul PNL. Ramona Mănescu speră ca întâmplarea neplăcută prin care a trecut să nu aibă vreo legătură cu ceea ce s-a întâmplat anterior. Un coleg din PE, reprezentant al PDL, a făcut un ”gest deplasat”, amenințând-o pe liberală că ar face bine să înceteze cu criticile
Ramona Mănescu, amenințată cu pistolul la tâmplă. Incidentul, petrecut după un conflict cu un europarlamentar PDL: ”Sper să fie o coincidență” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39032_a_40357]
-
în conflict. E drept că o privire pe gaura cheii spre latura luminoasă și caldă a personalității sale oferea și ediția aceleiași foarte serioase cercetătoare Mădălina Lascu, Max Blecher, mai puțin cunoscut (2000). Corespondența de pe patul de suferință al autorului Întâmplărilor în irealitatea imediată dezvăluie prezența vie a lui Bogza în odaia bolnavului. Când nu e acolo în carne și oase, Bogza e mereu căutat, invitat, momit sau reconstruit prin limbaj. Tot așa în Epistolarul avangardist. Deși replicile lui Bogza lipsesc
Din nou, despre avangardism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3902_a_5227]
-
Como, vila von Rezzori din Toscana, Schloss Solitude, mansarda antisocialului Cioran (luată drept contrapunct) - Corina Ciocârlie le urmărește în paralel, dezvoltând câte o poveste care aduce împreună mai mulți scriitori, mai multe percepții involuntar convergente. Ies, dintr-o sumă de întâmplări, niște microromane, nu tocmai de aventuri, dar sigur de atmosferă, unde și introspecțiile, și observațiile scriitorilor sunt puse în pagină cu subtilitate și empatie. Materialul, cum spune autoarea cărții, e al lor, ingeniozitatea eseistică, a ei. Orientarea în spațiu e
Scriitorul global by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3905_a_5230]
-
perplexitatea în care mă aflam, mama care se afla în apropiere, mă înșfăcă în brațe și mă duse într-o cameră alături spre a-mi aranja toalete, iar eu mă bosumflasem rău de tot, gata să plâng după această tragică întâmplare. Tatăl meu se ocupa mult de mine, de studiile și progresele mele și în afară de muzică trebuia să mă ocup regulat de celelalte materii. Era un iscusit pedagog părintele meu și această faimă a sa ajunse și la urechile auguste ale
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Anca Murgoci Ion Iliescu a fost surprins într-o ipostază incredibilă chiar în timp ce Traian Băsescu susținea un discurs. Fostul șef de stat a fost filmat în timp ce dormea. Întâmplarea a avut loc la Palatul Cotroceni, la un eveniment festiv organizat pentru a marca împlinirea a 10 ani de la aderarea României la NATO. Ion Iliescu a fost primul care a ținut un mic discurs, el fiind urmat, în ordine, de
Băsescu a reușit să-l adoarmă pe Iliescu by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39167_a_40492]
-
cu acizi, și multe altele constituie miracolul acestei călătorii și imaginea inextricabilă a acestui Dumnezeu care veghează călătoria lui Patel. Ang Lee este autorul acestei cinefeerii. Cu toate acestea, regizorul știe să întrețină focul narațiunii dincolo de inserturile extatice, prin mici întâmplări. Așa cum o spune și Pi, călătoria este una vegheată, una inițiatică, unde Richard Parker nu este decât o epifanie, una dintre figurile alegorice ale unei șarade kharmice. Patel va supraviețui pentru a spune povestea, și nu doar una, ci chiar
Alfa și Omega și Pi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3926_a_5251]
-
femeilor limbute”; „Niciodată să nu vorbești cu un alb care are burta goală”) devine mult mai alert în partea a doua, în care Kim începe să lucreze pentru Mahbub Ali, geambașul de cai aflat în slujba British intelligence. Din pură întâmplare întâlnește chiar fostul regiment al tatălui său (cu uniformele lor roșii vădindu-se a fi chiar „taurul roșu” căutat) și, întrucât ofițerii recunosc, printre documentele amuletă, certificatul masonic al fostului lor coleg O’Hara, Kim e trimis la o școală
Kim și Gora by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3927_a_5252]
-
lui succesive și progresive: camere fotografice (la început sovietice), diapozitive și, în cele din urmă, cameră de filmat japoneză. Dar mi-au rămas nemijlocit în minte, în văz, în auz, cadre peisagistice, arhitectonice, artistice legate de o „istorioară”, de o întâmplare, o tramă epică cu impact asupră-mi. Așa cum mi s-au înșurubat în memorie câte un cuvânt sau o expresie frapantă rostită de cineva, uneori banală, nesemnificativă, în timp ce alte lucruri, cu adevărat memorabile, s-au volatilizat. Capriciile memoriei (care e
Dresda by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3929_a_5254]
-
editură bucureș- teană Casa de Pariuri Literare un volum de proză scurtă bine alcătuit și, mai ales, remarcabil de bine scris. Poveștile sunt, așa cum le recomandă chiar coperta a patra a cărții, niște „amintiri din Epoca de aur”. Nu sunt întâmplări extraordinare, dimpotrivă. Felii de viață privată, de viață cotidiană a unor oameni, a unor copii, chiar a unei pisici, care se zbat în fiecare zi să supraviețuiască în condițiile dificile pe care vremurile le oferă. Perspectiva aparține de fiecare dată
Nostalgice by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4302_a_5627]
-
viață cotidiană a unor oameni, a unor copii, chiar a unei pisici, care se zbat în fiecare zi să supraviețuiască în condițiile dificile pe care vremurile le oferă. Perspectiva aparține de fiecare dată unui personaj narator, care relatează micile sale întâmplări și aventuri neînsemnate, aspect ce face de cele mai multe ori deliciul micilor bucăți de proză. Lumea văzută prin ochii copilului care stă la coadă la ulei, spaima din mintea tinerei dispuse să încerce orice în speranța unui avort spontan ori universul
Nostalgice by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4302_a_5627]
-
pasaje în care perplexitățile iau forma unor declarații de dragoste: „N-am înțeles nici până azi cum de reușesc aceste cântece să te aline în jalea lor”, spune despre cântecele Mariei Tănase, prețuind, totodată, „gramatica afectivă” a limbii române; consideră Întâmplări în irealitatea imediată o capodoperă, părându-i-se uluitor amestecul dintre cuvintele afective și expresiile tehnico-mecanice, felul cum „convulsiile afective sunt prinse într-o ramă geometrică”, iar „cuvintele-și înfig gheara în lucruri, le ridică și efectiv le aduc cu
Melancolii radicale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4305_a_5630]
-
omului continuă să stea sub semnul nedreptei sentinț e călinesciene, din finalul paragrafului biografic din Istoria literaturii române: „ Moartea izbăvi în 1925 opera de om”. Nici opera n-a avut totdeauna parte de o soartă mai bună. Poate fi o întâmplare că abia Iorga, care l-a scos din închisoare după Marele Război, a recunoscut în el un mare prozator, dar nu mai este una că, la reeditarea romanului Mara în anii 1930, Pompiliu Constantinescu îl considera în continuare plicticos și
Cui i-e frică de Slavici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4315_a_5640]
-
încasa un preț piperat pentru că purta pe spinarea sa șlepurile - fiindcă an de an cineva se îneca în el, fie un copil care se scălda în zilele caniculare de vară, fie vreun bețivan care s-a rostogolit printr-o bizară întâmplare a sorții pe pod și, în ciuda balustradei, a căzut în apă. Înecații erau mereu căutați îndelung și cu mare larmă, fapt care ținea toată regiunea în tensiune. Se organizau scufundări și se apela la bărci cu motor militare. Din povestirile
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
dezleg orice test. Chestionarul personalității, ancheta, coloane întregi de întrebări și posibilitățile de răspunsuri mi se părea prea dificile. Am observat repede această infirmitate a mea, de aceea în timpul facultății, când ne analizam reciproc în cadrul seminarelor practice, dădeam răspunsuri la întâmplare, care cum îmi venea. De aceea rezultau mereu profiluri ciudate - strâmbe, dacă le priveai pe axa coordonatelor. „Crezi că cea mai bună decizie este cea pe care o poți cel mai ușor schimba?” Dacă cred asta? Ce decizie? Să o
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
interviu din 1994, Hugo Pratt subliniază că nu toate personajele feminine întâlnite de Corto Maltese intră în „universul amoros” sugerat de titlul albumului Les femmes de Corto. „N-am pus în niciuna din aventurile lui Corto o scenă sau o întâmplare sexuală, erotică ori sentimentală. [...] În povestirile mele există doar raporturi ale sentimentelor. Trebuie să știți că șaizeci la sută din cititorii mei sunt cititoare, nu-mi pot îngădui să-l pun pe Corto Maltese în situația de a avea o
Iubitele lui Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4317_a_5642]
-
fost anume creat ca să apară el. În realitate, omul e un produs al hazardului evolutiv, o nouă reluare a drumului vieții ducînd la cu totul alte forme biologice și cu excluderea sigură a apariției lui homo sapiens. Să mulțumim, așadar, întîmplării și să ne închinăm ei, căci fără ea nu am fi fost ca să purtăm acum polemici teologice. De aceea, e o falsă iconografie să credem că viața s-a dezvoltat în scară, în con sau în cine știe ce altă matriță ascendentă
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
trăsături atribuite în general etniei sale: e umil cu autoritățile, are familie mare și fură găini. Dar el mai are o calitate pe care o speculează din plin plutonierul Atanasiu Gică: știe să povestească și anume din istoria neamului său, întîmplări romantice care-l fascinează pe omul legii și-l fac să închidă ochii la micile șuteli. Totuși găina „aparține tuturor” și e mîncată în colectiv tocmai în zorii colectivizării. Foarte recent, în romanul său Băieți aproape buni, Bogdan Teodorescu îl
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
permit să acceptăm și ipoteza că nu doar prima versiune a stat pe masa lui Steinhardt atunci când a redactat acest manuscris, ci și versiunea a doua. Editorul ne semnalează, în cuprinzătorul capitol de note de final, episoade care relatează aceeași întâmplare, dar mai amplu aici decât în varianta pe care o cunoaștem din edițiile de după 1991. Ca și exemple de întâmplări datate diferit în cele două variante - prima și cea de față -, nedatate într-una și datate în cealaltă, sau divergențe
O versiune inedită a Jurnalului fericirii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4323_a_5648]
-
manuscris, ci și versiunea a doua. Editorul ne semnalează, în cuprinzătorul capitol de note de final, episoade care relatează aceeași întâmplare, dar mai amplu aici decât în varianta pe care o cunoaștem din edițiile de după 1991. Ca și exemple de întâmplări datate diferit în cele două variante - prima și cea de față -, nedatate într-una și datate în cealaltă, sau divergențe de informații între episoade comune. Cum manuscrisul celei de-a doua versiuni a Jurnalului... era cu aproape o treime mai
O versiune inedită a Jurnalului fericirii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4323_a_5648]
-
crăpa de ziuă. Cutreieram orașul ca și cum aș fi putut da de Michael pe undeva. Seara nu înțelegeam de ce mă dor picioarele, de ce hainele îmi erau îmbibate de sudoare. Îmi lua ceva timp să-mi amintesc că bătusem străzile, rătăcisem la întâmplare, că mă urcasem în autobuze fără să știu încotro se îndreaptă, că mă oprisem în parcuri și în magazine până când magazinele se închideau, mașinile se împuținau și străzile erau prea pustii pentru o femeie singură. O dată am nimerit la ruinele
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
ca o masă amorfă. Rezultatul s-a văzut la vot. Bineînțeles că, odată revenit la putere, a acționat așa cum era obișnuit, a uitat repede tot ce a acumulat în bine", a spus Aliodor Manolea. Parapsihologul și-a continuat dezvăluirile cu întâmplări ceva mai recente. "Ați trăit toate astea și mi le povestiți ca pe un film?", l-a întrebat Ciutacu. Da, un film urât, cu telefoane speciale și STS, că tot se poartă zilele astea subiectul. Despre telefonul operativ (TO), vă
Aliodor Manolea, dezvăluiri incendiare: Băsescu era o epavă în 2007, privea românii ca pe o masă amorfă () [Corola-journal/Journalistic/43355_a_44680]
-
un fel de milă agresivă pe care nu mi-o puteam reprima. N-are rost să mai vorbesc și despre celelalte, despre Cora, Adriana, Codruța, Miky. Nu știu cum se va termina totul. Nu-mi dau încă seama ce rol va juca întîmplarea în faptul că am fugit aici ca un laș. De cînd am ajuns la Welk, m-am tot învîrtit ca un cîine în jurul cozii. În primele zile simțeam nevoia să fac ceva și nu știam ce. Încă mai credeam în
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
din apropiere și mi-am cumpărat hîrtie de desen și pixuri cu vîrf ceramic. Poate niște crochiuri cu clădiri medievale și dealuri acoperite cu viță de vie. Crochiuri, pe dracu’?! Prefer să mă prefac că am treabă, să pîndesc o întîmplare oricît de minoră care să mă scoată din această stare morne. Morozitate, aș putea spune cu un cuvînt prețios. În general, aici sufăr de morozitate și tocmai de aceea încerc să mă țin de un mic ritual cotidian. Intru în
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
de un mic ritual cotidian. Intru în sala cu fișiere și caut fără nici o tragere de inimă bibliografia pentru doctorat. Oh, God, totul e atît de insipid! De cele mai multe ori sfîrșesc prin a mă opri la fondul documentar. Aleg la întîmplare vreun codex de legi medievale sau vreo culegere de acte, documente, decizii, depoziții de la procese, sentințe de condamnare la moarte. Pot citi două-trei ore, latina juridică începe să-mi devină din ce în ce mai accesibilă și nu s-ar spune că nu trec
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]