93,058 matches
-
alții. Dar ce caucazian poate să memoreze atâtea semne ciudate? Așa cum am spus mai sus, am plecat la plimbare și cu scopul precis de a cumpăra pâine. Dar oricât m-am învârtit prin zonă, nu am găsit și m-am întors acasă cu mâinile goale. Cum să înțeleg eu chineza, această limbă melodioasă, cântată, a sunetelor învârtite și amețite în fel și chip? Engleza și franceza îți pot fi de folos numai dacă ești foarte norocos. Eu nu am fost, în
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
această descoperire; voi cumpăra fructe chinezești proaspete, aduse probabil din sudul Chinei și alte produse, ca sa nu merg prea des la restaurant - nu mă omor după arta culinară chinezească! Însă m-am hotărât să mai merg puțin și să mă întorc la piață, în drumul spre casă. Am mai mers poate 15 minute și m-am întors la locul știut, dar ce să vezi? Nici urmă de piață. Nu este posibil, nu m-am rătăcit. Să fie diferența de fus orar
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
nu merg prea des la restaurant - nu mă omor după arta culinară chinezească! Însă m-am hotărât să mai merg puțin și să mă întorc la piață, în drumul spre casă. Am mai mers poate 15 minute și m-am întors la locul știut, dar ce să vezi? Nici urmă de piață. Nu este posibil, nu m-am rătăcit. Să fie diferența de fus orar și poate că am visat? Ciudat de tot. ? Unde este o piață pe aici? am întrebat
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
delimitează perioade și nici nu marchează neapărat o înaintare cronologică.Sunt mai degrabă reluări și nuanțări conforme cu un suveran principiu memorialistic. Încă din prima parte suntem familiarizați cu locurile și cu aproape toate personajele cărții. Naratorul e un tanar întors de curand din Germania unde și-a continuat studiile de filosofie începute în țară. Ne aflăm în jurul anului 1926. Cameră din casă părinteasca și Bucureștiul interbelic fac pandant pensiunii berlineze și unei Germanii marcate de agitațiile de stradă premergătoare crizei
Romanul prozatorului la tinerete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17861_a_19186]
-
Dar principiul lui Alexandru George, enunțat într-un eseu, este că "o dragoste neîmpărtășita nu e dragoste" și că "atunci când nu ești iubit, nu iubești nici tu". Cel putin într-un român, un astfel de principiu simplifica lucrurile oarecum frustrant. Întorcându-ne la a doua problemă enunțata la început și anume la faptul că acest român n-ar fi putut fi publicat înainte de ^89, ajungem la însăși structura de rezistență a acestei cărți: lumea românească interbelică, privită cu o explicită simpatie
Romanul prozatorului la tinerete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17861_a_19186]
-
Regele Lear al lui Penciulescu, în Furtună lui Ciulei, în Frații Karamazov a lui Dan Micu, în Vassa Jeleznova pusă de Ion Cojar? Poveștile despre aceste roluri și spectacole, ca și despre multe altele pot naște oare dorința de a întoarce timpul înapoi și de a cunoaște pe viu magia artei lui George Constantin? Mișcările unui vulcan ce pare de nestăvilit, rîsul enorm, vocea să care parcă a născocit un nou tip de frazare în limba română și care pune accente
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
de pildă, poate fi uneori cheia compromisurilor. O prudență excesivă, care încă mai continua. Am fost indignat de un telefon recent, la care un necunoscut mă laudă grozav. L-am intrebat de unde vorbește. Se află la München și tocmai se întorcea în țară. L-am întrebat cum îl cheamă și nu mi-a răspuns. Am crezut că nu m-a auzit și am insistat. Mi-a spus: "ei, dumneavoastră nu știți ce e în țară..." și...a rămas un necunoscut. Vă
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
chiar că aș fi fericit să mor de foame pe malurile Senei, Tibrului sau Izarului, numai să plec de-acolo. Or, degeaba am spus mereu "am plecat de-acolo", pentru ca tot "acolo" am ramas. Tot cu ideea de a ma întoarce trăiesc. N-am uitat nimic din ce este "românesc" și n-am încercat deloc "să mă adaptez", "să mă integrez" în noua societate în care trăiesc. Am și fost acuzat de unii prieteni pentru ideile astea. În locuri publice, mă
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
să-i audă pe calai recunoscînd răul comis, cerînd iertare... Iar atitudinea aroganță și agresivă a acestora îndepărtează tot mai mult momentul reconcilierii, dacă aceasta se va face vreodată. A fost prea multă suferință, prea multă durere... - Intenționați să vă întoarceți în România, măcar că turist? - Da, vreau să mă întorc, dar... numai acasă... * Între timp, Ion Ioanid a venit de cîteva ori în România, dar locuiește mai departe la München, unde trăiește tot românește... München, 1992
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
iertare... Iar atitudinea aroganță și agresivă a acestora îndepărtează tot mai mult momentul reconcilierii, dacă aceasta se va face vreodată. A fost prea multă suferință, prea multă durere... - Intenționați să vă întoarceți în România, măcar că turist? - Da, vreau să mă întorc, dar... numai acasă... * Între timp, Ion Ioanid a venit de cîteva ori în România, dar locuiește mai departe la München, unde trăiește tot românește... München, 1992
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
a emoției: asist la o minune, pînă ieri nesperata. Tot minune, stranie minune, prezența, pe același scaun mobil, a Patriarhului ortodoxiei noastre. Frenezia mulțimii, cu stegulețe ale Vaticanului. Miraculoasă și calmă frenezie a unei nații atît de permisiv-înteleaptă. Mă pot întoarce fericit la Iași. Să-mi ascut, iar și iar, creionul.
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
abține de la punctarea candidatului cu pricina. După cum nu e de invocat, ca inocentă absolută, nici prezenta pedagogilor în juriile care testează calitățile propriilor lor discipoli. Din nou, chiar dacă nu dau note, ei sunt "acolo!". Autoritate, prestigiu, influențe mute. Dar ne întoarcem din nou la o dezbatere angajată împotriva celui mai elementar realism. Asta se petrece pretutindeni! Ar trebui să apreciem că pe o bună ținută coordonatoare (director artistic Petru Stoianov) alcătuirea concertului de debut și mai ales a Galei: mă așteptam
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
ani de căsătorie li s-au nascut trei fete și un băiat. Una din fiicele băiatului s-a căsătorit cu Alexandru Rallet, a cărui sora a fost soția lui Alexandru Rosetti, profesorul meu de la Universitate din anii '50. Dacă ne întoarcem acum în susul arborelui, dăm și de un frate al lui Xenofon, pe nume Leon Eraclide, care este străbunicul (cred că am numărat bine ramurile!) lui Mihai Botez, cunoscutul matematician disident și, cum spuneam, prieten al meu. Care ar fi fiind
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
de furat n-a mai rămas mare lucru, eșecul grevei generale de 24 de ore e o dovadă că moțiunea pe care voiau să i-o ofere liderii centralelor sindicale lui Radu Vasile nu stă în picioare în raport cu argumentația buzunarelor întoarse pe dos de care s-a folosit premierul. Că de aici, premierul a început deja să construiască planuri destul de improbabile că izbîndă și că vrea să transforme o guvernare de criză într-un merit de partid, despre asta probabil că
Un nou Stoenesti sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17884_a_19209]
-
a locului și, nu mai putin, a fantasmelor care îl traversează halucinant; printre ele personajul-narator (cîndva, poate, un studiu ce poate fi foarte instructiv despre personajul Iași în cărțile lui Nichita Danilov, Cătălin Mihuleac și Val Gheorghiu). Totul în Mă-ntorc în Bermude (Editură Timpul, 1999) e foarte viu, năucitor, e secundă lui Kazantzakis. Frumoșii și frumoasele nopților lui Val Gheorghiu sînt în stare de șoc, eclatanți, luminează cît sclipirea unui blitz. Metaforă obsedanta a cărții e dansul (nu și în
Secretul lui Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17907_a_19232]
-
eclatanți, luminează cît sclipirea unui blitz. Metaforă obsedanta a cărții e dansul (nu și în pînzele lui Val Gheorghiu?), un anumit fel de dans, "mai mult o miscare liberă, pe loc imaginata", dansul fluturelui desprins din larva. (Val Gheorghiu, Mă-ntorc în Bermude, Editura Timpul, Iași, 1999, 80 p.)
Secretul lui Val Gheorghiu by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17907_a_19232]
-
buzele sale rujate. "Deci, strigă el, dansul ratei! Cu mișcări! Când eu spun , dumneavoastră faceți așa! - si maestrul arată cum. Iar când spun , dansatorii fac așa! - si maestrul arată iarăși cum. Iar când spun , toată lumea face așa! - si maestrul se-ntoarse cu spatele spre nuntași, arătându-le turul pantalonilor cărămizii, pe care lucea o pată de grăsime. Deci, si!" țipă maestrulă. Prozele grupate în De-ale tranziției (Măruntă cronică) nu par a se ridica, în ansamblu, la valoarea primelor. De data
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
de conducătorul secției, Valentin Lipatti, distinsul diplomat, fermecătorul om de lume (cu opinii de stânga!), filozoful senin, care n-a coborât niciodată până la a dezminți, într-o lume cu puzderie de uniforme asemănătoare păstrate în funduri de dulap. Să ne întoarcem însă la oițele noastre, sârmanele negre toate. Se constituie probabil că anume câțiva din cei detestați de Securitate să-i fi fost nesuferiți și lui Ion Caraion. O tânără din înaltă societate, fiica unică a celui mai de vază critic
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
Toată această pleiadă de nou-veniți a rămas pe nedrept în umbra generației "optzeciste", care și-a organizat mai bine succesul și care și acum se află în ofensivă (asemenea soldaților vietnamezi, incapabili, după mulți ani de război, să se mai întoarcă la munca pașnică). Este regretabil că se întâmplă așa, întrucât printre "nouăzeciști" există mulți autori cu personalitate, inteligenți și inventivi, capabili să scrie texte de o expresivitate violentă, cum n-au scris cei dinaintea lor. în mod paradoxal, o literatură
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
O distincție naturală îl făcea imediat remarcat în orice adunare. Se îmbrăca elegant, cu finețe clasică, fără nimic strident. I-am admirat cu toții sacourile lui cu tăietură englezească. Era plăcut, cald, generos, dar și susceptibil, în măsura în care ținea să i se întoarcă gentilețea și prietenia. Ne apropiau multe. Ne despărțeau puține, îndeosebi, pesimismul lui incurabil, eu fiind un optimist la fel de incurabil. Cădea lesne pradă depresiilor. Dădea atunci fuga la București să mă vadă. Am simțit că naivitatea mea expansivă îi face bine
Glose by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17189_a_18514]
-
din interesați și din slabi de înger nu încetează a pune în cârca președintelui țării orice neajuns se petrece pe undeva, precum și pe toate în vrac. Când lumea a râs la lectura scrisorii cu pricina, când efectul a fost ratat, întorcându-se ca bumerang, s-ar mai putea reproșa președintelui Constantinescu aceasta că, în cadrul funcției sale, n-a împiedicat elaborarea și autotrimiterea misivei. De ce nu? O simplă sugestie, de pildă, pentru dl Cristoiu. Rămâne că, de ce apare dl Emil Constantinescu mai
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
literare, acel mic obiect care, în epoca aceea, valora cît salariul pe cîteva luni al unui om de treabă. Mi-am amintit că îmi părăsisem ceasul doar după primii pași pe strada care ducea către mijlocul orașului. Și m-am întors să îl recapăt, cu toată sila, cu tot dezgustul pentru acea femeie, pentru acea jalnică cocioabă. Am bătut în ușă ascultîndu-mi bătăile inimii, apoi, cu ochii plecați să nu o mai văd, mai mult șoptind, am rugat-o, am implorat
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
caracterizau. Mi-a dăruit aprecieri calde despre Viața ascunsă. M-a întrebat și despre situația mea materială în acel București la sfîrșit de război și i-am mărturisit că am terminat studiile dar, că, fără perspective, va trebui să mă întorc la Constanța, unde, nici acolo nu puteam prevedea un mod de a-mi duce existența. Mi-a propus să trec un examen pentru un post de impiegat la Direcția Generală a Teatrelor, pe care l-am obținut. A fost un
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
prin ușa încuiată/ Cum se tăvălește și se zbate.// Strîmb zăvorul șubrezit de vreme,/ Ca să uit ce-am auzit, să scap,/ De această zbatere în care/ Trupul mai aleargă după cap.// Și tresar cînd ochii, împietrind de groază,/ I se-ntorc pe dos ca să albească/ Și părînd că-s boabe de porumb/ Alte păsări vin să-i ciugulească.// Iau c-o mînă capul, cu cealaltă restul,/ Și le schimb cînd mi se pare greu,/ Pînă nu sînt moarte, să mai stea
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
programați pentru a interveni în disputa politică din România. În acest scop, cei doi fac lobby pentru președintele Constantinescu, din cauză că actualul președinte trebuie sprijinit cu toate puterile pentru a reveni la președinția României după alegerile din 2000. * Înainte de a ne întoarce la scenariul directorului ziarului Adevărul, să ne reamintim de faptul că dl Ion Iliescu n-a spus adevărul despre negocierile cu Rusia în privința instalării așa-numitului fir roșu. Cronicarul a mers pînă în ultima clipă de partea d-lui Iliescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]