2,810 matches
-
riscurilor de monopol a Diviziei Antitrust a Departamentului Justiției al SUA, în practică: a) dacă 0,1000≤ IHH≤ 0,1800 (sau pe altă scară 1000≤ IHH≤ 1800), atunci se apreciază că în activitatea sectorului concentrarea este moderată și nu se întrevede pericolul unui risc de monopol (aceasta nu înseamnă, în niciun caz, că riscul de monopol nu există!); b) dacă IHH>0,1800 (sau pe altă scară IHH>1800), atunci se apreciază că în activitatea sectorului gradul de concentrare este crescut
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
la acea dată cel mai complet și mai sistematic document al rezistenței române, anticeaușiste și anticomuniste. Stilul său mult mai ideologic și structura sa de program bine articulat sunt destul de mult deosebite de celelalte texte. El lasă, poate, să se întrevadă dacă nu o colaborare, o anume consultare posibilă și cu un cap pur politic și ideologic (ceea ce în definitiv nu este nimic rău). în orice caz, toate ideile acestui important manifest democratic-liberalist se regăsesc și în Declarațiile de principii ale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
n-au existat. Răspunsul să-l dea alții. înțeleg foarte bine că acest articol din 1982 a fost scris într-un moment de mare depresiune, poate chiar de furie. Criza sufletească a autorului este evidentă. Pe atunci nu se putea întrevedea, este adevărat, nici o speranță. Absolut nici una. Dacă așa se prezintă lucrurile și acum, speranța în mâine este inutilă. Ex nihilo nihil, găunozitatea generează găunozitate. De fapt, lucrurile nu stau însă chiar așa. Cât privește speranța, ea este îngăduită în noile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
aceasta pare fără ieșire. Din fericire, conștiința teoretică a insolubilității nu ne mai poate paraliza. în fapt, noi mergem către forme istorice 25. Dar, chiar și așa fiind, formele istorice, la sfârșitul secolului XX, sunt cu totul altele decât cele întrevăzute în deceniile doi și trei. Și, în definitiv, de ce să mizăm mereu doar pe aceste forme, care s-ar însărcina ele să facă doar ceea ce ar trebui să facem noi? Cu alte cuvinte, istoria să rezolve pentru și în locul nostru
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
română, nu merită astfel de exagerări penibile, nici compensații stridente, nici respingeri umilitoare, aruncați pentru totdeauna în bolgiile infernului cultural. Măsura dreaptă este cea mai echitabilă. Ni cet excŁs d'honneur, ni cette indignită. O soluție nu numai că se întrevede, dar ea începe să fie pusă, din fericire, și în practică. Depășirea complexelor, de orice tip și, în orice caz, reducerea lor considerabilă la scară, este efectiv posibilă. începem să întrevedem o astfel de soluție. O surdină constructivă pusă oricăror
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ni cette indignită. O soluție nu numai că se întrevede, dar ea începe să fie pusă, din fericire, și în practică. Depășirea complexelor, de orice tip și, în orice caz, reducerea lor considerabilă la scară, este efectiv posibilă. începem să întrevedem o astfel de soluție. O surdină constructivă pusă oricăror excese. Evoluție fundamentală, care ar defini de fapt o nouă etapă a culturii noastre. Fenomenul fiind mult prea aproape de noi, el nu poate fi încă bine perceput în întreaga sa complexitate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ancheta Există o criză a culturii? cu următoarele întrebări: Există astăzi în România o criză a culturii? De ce natură (economică, socială, morală, estetică etc.) este această criză? Socotiți criza culturii legată exclusiv de condițiile tranziției? Ce efecte ale crizei actuale întrevedeți pentru cultura de mâine? Considerați necesară reaprecierea moștenirii culturale a epocii comuniste? Vedeți vreo legătură între această reapreciere și soluțiile culturale în general? Puteți oferi sugestii cu privire la valoarea culturii din anii dictaturii? Care sunt operele valoroase? Ce criterii socotiți utile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
biblioteca oferea cititoarelor sale peste 4000 de volume 106. După aproape un deceniu, în 1928, școala secundară de fete de grad II se transformă în liceu de tip C. Din păcate, anuarele întocmite în anii interbelici nu lasă să se întrevadă prea mult din spiritul acestei școli. Monografia întocmită în 1937 relevă însă faptul că din 855 de absolvente din anii 1887-1937, cele care au urmat o carieră au ales domeniul didactic, contribuind la rândul lor la culturalizarea tineretului feminin. 3
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
234. 32 I. Nistor, "După nouă ani de zile", în Junimea Literară, XII, nr. 1-2, 1923, p. 1. 33 Ibidem, p. 6. 34 Viola Hudema, "Colaboratoarele Junimii literare", în Junimea literară, XXII-XXIII, 1933-1934, pp. 143-147. 35 Ion I. Nistor, "Se întrevăd zorile", în Junimea literară, XXII, nr. 1-3, 1933, p. 5. 36 Traian Chelariu, Zilele și umbra mea, p. 311. 37 Ion I. Nistor, " Spre o activitate mai intensă", în Junimea literară, XXIV, nr. 1, 1935, p. 1. 38 Leca Morariu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o creștere numerică care cunoaște abia recent o accelerare semnificativă. Fără îndoială, din această perspectivă exclusiv temporală, se pot remarca două elemente care marchează începutul și sfârșitul secolului. Primul este "inventarea" modernei liberal-democrații de masă - care, deja, începuse să se întrevadă în secolul al XIX-lea -, împreună cu "inventarea" tuturor principalelor tipuri de regimuri politice care se vor vedea de-a lungul secolului XX (mai ales regimurile totalitare și autoritare). Explicația rezidă în "simplul" fapt că politica, în secolul XX, capătă, definitiv
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
putea deveni regimuri "birocratice", menținând anumite roluri (chiar dacă nu foarte vizibile) a militarilor și fiind deosebit de atente, la menținerea drepturilor, a libertății politice, a competiției și, a creșterii economice sau (cel puțin) a modernizării economice. În acest sens se poate întrevedea o evoluție a anumitor modele autoritare apărute în zone geografice diferite, cum s-a întâmplat în cazul regimului birocratic militar născut în America Latină. Probabil ca o alternativă autoritară mai eficace, prevăzută cu șanse de succes în ce privește amprenta democrației occidentale, ar
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
astfel de țări se regăsesc într-un proces de "depășire" a statului-națiune, în timp ce democrația pe care o cunoștem până acum s-a dezvoltat în limitele stricte și clare ale statului-națiune, fiind susținută de acest cadru. Această situație face să se întrevadă posibilitatea creării unui nou model de democrație, capabilă a depăși statul-națiune, care să se instaureze în zone în care există unele dintre cele mai vechi state-națiuni din istorie (actualele țări din UE). Apare o problemă nouă: cum este posibilă construcția
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ale viului", și să dorească apropierea dintre ființele artificiale și procesele vii. Ca și în cazul ciberneticienilor de la conferințele Macy, cibernetica reprezenta pentru Jacques Robin o perspectivă valabilă în același timp pentru viu și pentru inanimat și îi permitea să întrevadă posibilitatea de a înțelege omul, societatea, universul. Cea mai bună perspectivă ce putea fi adoptată părea să fie pentru el căutarea a ceea ce putea fi valabil pentru orice sistem, a ceea ce părea universal, și ignorarea voluntară a particularităților ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
într-un regim maximalist, ca „atitudine fundamental deschisă în raport cu orice altă doctrină, cu multele doctrine avangardiste în special, acestea hotărât rigide, închise, restrictive”. Realismul ar fi, în această definiție încăpătoare, „suma tututor posibilităților pe care un mare scriitor le poate întrevedea pentru propria sa operă”. Activitatea de foiletonist a lui S. continuă să fie reflectată editorial în Poeți și critici (1972), carte unde intră cronici la scrieri de Adrian Păunescu, Gabriela Melinescu, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Mircea Dinescu sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
de zile, acestea „zugrăvesc din punct de vedere sanitar rural epoca 1918-1938”, sunt interesante ca perspectivă de viață, dar mai ales ca document asupra condițiilor igienice de la sate și a stării sociale și de spirit care le explică. G. Călinescu întrevede în Însemnări... și o „vagă undă de mizantropie” ce se degajă din situații comice și totodată triste în sine, dar mai cu seamă din mentalitatea unei categorii sociale funciar sceptice, dacă nu chiar refractară în special la binefacerile științei medicale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
de valoare durabilă care să nu răspundă nevoii noastre religioase, adică nevoii de a introduce în realitatea haotică și îndeosebi în viața socială, o ordine rațională." Firește, rațiunea condamnă războiul, instinctul național care îi e cauză, idealizarea "trecutului barbar". Sanielevici întrevede un clasicism țărănesc, întemeiat pe imaginea unui țăran preocupat numai de problema proprietății. De unde și simpatia pentru cosmopolitul Slavici. Critica lui Sanielevici e mai degrabă o eseistică în care se discută "probleme sociale și psihologice", făcîndu-se mari asociațiuni biologice în
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se insinuează calitatea de obiect material a profesorului, descriptibil prin porțiuni, nu prin reducție la o notă morală dominantă. A vedea animalul ca obiect, inertul ca animal, partea ca entitate de sine stătătoare și colectivul ca individ, acesta e umorul întrevăzut de Anghel, care vede clasa lui Hube, în timp, ca un mic monstru ce-și primenește capetele. Prozatorul supune percepția unei adevărate disocieri plastice. În viziunea creației biologice, într-o pagină dintre cele mai remarcabile, regnul animal e conceput ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
coordonne et anime, innove et veille au long terme, assiste techniquement les communes et communautés pour leur permettre de contractualiser avec l'État et collectivités territoriales, le pays doit néanmoins demeurer un territoire de projet".37 Nu este greu să întrevedem aici un exemplu a ceea ce a fost descris ca "guvernare", de către autori ca Rod Rhodes, Jean Leca și Patrick Le Galès, care subliniază schimbarea produsă în rolul statului central, de la a comanda la "a conduce de la distanță", și încurajează inițiativele
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a-și consolida poziția. Lucrul acesta tinde să încurajeze un status quo static în loc să încurajeze un antreprenoriat politic local mai dinamic. Și Yves Mény critică sistemul, pe care îl vede ca fiind responsabil de corupția din politică 37. Jean-Jacques Urvoas întrevede o problemă în sistemul fuziunii listelor dintre două tururi, ceea ce ar permite celor pe care votanții i-au respins în primul tur, să reapară în cel de-al doilea, și ar da partidelor posibilitatea de a manipula preferințele votanților în
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
la îndemâna cetățeanului, cel puțin teoretic, pentru că face legătura dintre impozitare și luarea deciziilor, politicienii locali putând fi astfel mai ușor făcuți răspunzători de deciziile lor. Într-un sistem mai complex, precum cel din Franța, această legătură directă este greu de întrevăzut. Mai mult, același impozit este împărțit între mai multe niveluri de guvernare, iar acest lucru ascunde și mai mult legătura dintre impozitare și luarea deciziilor. S-a sugerat uneori ca acest sistem să fie reformat prin anumite taxe atribuite doar
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de caz de la sfârșitul acestui capitol. O perspectivă diacronică asupra ipostazei jurnalistului de-a lungul celor patru etape de activitate jurnalistică permite sesizarea unității și continuității opțiunilor și atitudinilor politice ale acestuia. În acest sens, textele debutului lasă să se întrevadă siguranța și virulența polemistului din articolele de mai târziu: "Ungurii nu sunt superiori în nimica națiunilor cu cari locuiesc la un loc; și acest palat de spume mincinoase cu care au înșelat Europa e, de aproape privit, forma ridicolă a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
convențională salvează de la îndoctrinare „tablouri” pitorești, reflectând specificul regional și mozaicul etnic. Un exemplu relevant se găsește în romanul de formație Lumini de poziție, unde accentul fals cade pe itinerariul de specializare a unor marinari, în timp ce, de sub crusta ideologică, se întrevăd descrieri reușite și documentate de medii sociale: „Țăranii de la Cara-Omer, neguroși, tăcuți, cu dolmane negre pe umeri, harabagii din Medgidia, sprințari și gureși; olteni dinspre Mangalia, iuți în mișcări, cu căciulile pe o ureche, certăreți și puși pe tocmeală, lipoveni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289695_a_291024]
-
sistem de semne pierde naturalitatea organizării pentru a trece într-o ordine ceva mai distantă și mai abstractă. În aceeași măsură, se observă cum componenta culturală a cotidianului este investită de către Baudrillard cu semnificație maximală; în această direcție, se poate întrevedea deja cum ceea ce va numi ulterior "valoarea-semn" se inserează în analizele sale încă din debut. La nivelul ambianței, se poate chiar vorbi, susține filosoful francez, de o "culturalitate sistematică", ce pare a fi valabilă pentru toate obiectele, ce devin nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de marxism drept mult prea conservatoare pentru a putea fi utilizate în construirea unei teorii revoluționare sau în alcătuirea unei noi ordini sociale, dar și inadecvate descrierii unor societăți precum cele primitive, arhaice sau feudale, astfel încât soluția pe care o întrevede ar fi aceea a renunțării la acest aparat critic pentru a putea surprinde și celelalte aspecte care îi scapă interpretării. Baudrillard observă această impregnare a postulatelor tradiției în însăși gândirea lui Marx, care, de pildă, reține conceptul de "Natură" din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sensului. Baudrillard apreciază această intuiție a abisului limbajului, a tendinței sale de autoabsorbție care se opune producerii sensului, determinând apariția seducției: "Saussure a avut intuiția, la final, a eșecului acestei întreprinderi lingvistice, lăsând să planeze o incertitudine și să se întrevadă o slăbiciune (...) dar asemenea scrupule au fost perfect străine urmașilor care se vor mulțumi să administreze o disciplină care nu va mai atinge niciodată ideea unui abis al limbajului, a unui abis de seducție a limbajului, a unei operații radical
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]