2,740 matches
-
tot ce îmi pot permite, îi zic. Mă uit lung la tavanul cortului știind că în fața mea se întinde o noapte grea. — Nu înțeleg, zice eunucul. Oftez: — Spune-mi, An-te-hai, e adevărat, în general, ce se spune, că dacă bați întruna o bucată de fier, aceasta se va transforma într-un ac? — Nu știu din ce sunt făcute inimile oamenilor, doamnă, așa că aș zice că nu sunt sigur. Încerc să mă conving pe mine însămi că sunt și alte lucruri interesante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Închide telefonul și du-te să-ți faci logodnicul fericit. Auzi, ce ciudat sună! „Logodnic“. —O, Avery vorbește la telefon cu cineva de la serviciu. Eu Îi tot zic să Închidă - spuse asta tare, ca să audă și el - dar el vorbește Întruna. Tu cum ți-ai petrecut seara? A, o altă seară glorioasă de vineri. Hai să vedem. Eu și Millington ne-am plimbat un pic pe malul râului și un vagabond i-a dat un biscuit, așa că a fost foarte fericită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
spuselor lui Kelly. Toate chestiile alea oribile care fuseseră scrise - toate exagerările, Înfloriturile, presupunerile și minciunile crase - veneau de la nimeni alta decât Abby, care se autoproclamase la apogeul lumii media. De ce naiba mă urăște atât de mult? mă gândeam eu Întruna, cu o redundanță irațională. De ce? De ce? De ce? Desigur, niciodată nu ne-am plăcut una pe alta; atâta lucru se vedea de la o poștă. Dar ce o stimula să Încerce să-mi distrugă viața? Ce făcusem? Kelly păru să interpreteze șocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
o piruetă. În mod miraculos, eram singuri pe trotuar, căci ultimul dintr-un grup de fumători tocmai intrase Înăuntru. —Bette, arăți absolut superb, spuse el, părând Într-adevăr sincer. —Mulțumesc! Și tu arăți destul de bine. Vesel și ușor, Îmi spuneam Întruna. Ține-o tot așa, vesel și ușor, și lasă-l să-și dorească mai mult. Mai e valabil pentru mai târziu? Întrebă el, făcând un gest de „o secundă“ spre două fete care tocmai se apropiaseră de cordonul de catifea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
vreme numele Pauline de Broglie constată că existau două moduri prin care se ajungea la căsătorie: balurile mondene, care îi ofereau unei fete tinere prilejul de a se face cunoscută în înalta societate, și relațiile. Chiar mama Paulinei îi repetă întruna că degeaba speră ea să-și găsească sufletul-pereche printre dansatorii spilcuiți și că acele căsătorii aranjate dinainte sunt de o mie de ori mai bune decât o "căutare istovitoare" prin saloanele mondene. Atunci când Pauline îl întâlnește, cu prilejul unui bal
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
el, îi aruncă priviri ucigătoare. Atunci când naratorul, amețit de atâta cutezanță, o sărută pe năzdrăvană, aceasta, plină de dărnicie, departe de a-i arde o palmă, îi întinde și celălalt obraz. Din acea clipă, își amintește el: O sărutam nebun, întruna, pe unde nimeream! În vreun gang, ori dincolo de uși, ce mai știam! Iar ea, din vreme-n vreme, ca jocul să-l prefacă, Mă tot chema, mă izgonea, fugea așa, în joacă Și de se mai ferea așa, 'ntr-o doară
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este chemată la economie și la muncă. Ea alunecă spre ceea ce mediile occidentale vor denumi curînd iarna românească, adică frig, penurie și lipsa de speranță într-o revenire la normalitate. La începutul anilor '80, societatea românească este obosită. Goma vorbește întruna de comandanții Securității: a reuși într-o societate marcată de eșec nu mai este o recompensă. Acest val adînc de descurajare se amplifica în momentul în care în mediile politice americane se ridică unele voci pentru oprirea ajutoarelor către URSS
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Fascinat de cer, călăuzit de dungi doar de el zărite pe boltă, Čarnojević a străbătut lumea chinuit de amintirea mamei sale, care toată viața a curățat podele pentru a-și susține familia. "Mă ruga și mă conjura să-l ascult. Întruna vorbea despre cer. Ședea liniștit pe punte, sau se plimba sus-jos, se oprea din când în când și privea marea și cerul. Gândea la tinerețe, dar povestea încâlcit, ca viața mea". Propria existență îi devine de neînțeles lui Petar Rajić
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
a.m.d. Ei bine, azi vom vorbi despre cei care n-au apucat Harpagon pe scenă și au compensat, trăindu-l în viață. Scîrțarii teatrului românesc. O să-ncep cu cel mai absurd/ incredibil dintre ei, G. Lungoci, de la Timișoara. Stăruia întruna, la Primărie, să i se dea un apartament în centru. Dar nu oricare, unul anume. Azi așa, mîine așa, ca să scape de asalturile lui, cînd s-a eliberat, i s-a repartizat. Secretul? Acel apartament avea geamul cel mare spre
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
încheiat colaborarea lui cu Teatrul Mic). Furdui, deduc acum, după ce l-am cunoscut bine, din memorii, a fost un norocos convins că e mereu pîndit de ghinion. Nu putea rezista multă vreme în limita normalității. Egofilia-i cerea să redemonstreze, întruna, oriunde s-ar afla, că el e un caz. A fost. Din copilăria începută la Soroca, pînă la finalul încă suspect, petrecut, cam devreme, în Capitala Franței. Autorul nu iubește nuanțele: între alb și negru nu mai există gri. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Franței. Autorul nu iubește nuanțele: între alb și negru nu mai există gri. Unii-s buni, alții răi. Nu se sfiește să-i numească, și pe unii, și pe ceilalți. Are o sinceritate dezarmantă: uneori, stimabilă; alteori, deplasată. Dă verdicte întruna: uneori, juste. Cîteodată, pătimașe. Crochiuri obiective Nicki Atanasiu, Marcel Anghelescu, Marietta Sadova, Dina Cocea, Amza Pellea, securistul Institutului de Teatru (celebrul Manole), Florin Piersic, Vlad Mugur, frații Grunberg, Ana Pauker, Dej, Ramadan, Bălțățeanu, Petru Groza, Ceaușescu, Calboreanu, Vraca, madam Bulandra
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
teatrul în care lucram sînt moldoveni, nu români, cum le băgam eu în cap. Dar asta-i altă poveste (ați văzut filmul Irma la douce, cu superba Shirley Mc Laine? Acolo este un personaj pitoresc, un... român, Constantinescu, care spune întruna: "Dar asta-i altă poveste!"). Ei bine, l-am cunoscut pe doctorand: era un om cu prestanță, dar nu gomos; avusese o carieră interesantă fusese ambasador, apoi consul la mai multe ambasade, directorul Operei din Capitala Moldovei, Rectorul Institutului de
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
discutăm pe îndelete la o cîrciumioară plăcută, situată între boschete înalte, peste care adia o briză ușoară dinspre lacul Herestrău: restaurantul Bordei. Ne-am așezat la masă toți trei: Goangă, eu și șoferul său cel chinuit (căci artistul îl boscorodea întruna, acuzîndu-l că nu are grijă de... pofta sa de mîncare). Atunci am realizat că ipoteticul meu interlocutor suferea de bulimie! Cumplită boală! Maestrul a comandat, spre stupefacția mea, numai pentru el, următoarele: 30 de mici, 4 fripturi, 2 omlete, 2
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
șase luni. Am fost acasă la ea, nu o dată, și sorbeam nu doar deliciosul Metaxa șapte stele, ci și praful de pe cărțile ei vechi, de pe ilustratele care nu mai încăpeau în cutii de pantofi și de manuscrisele la care lucra întruna, luptîndu-se demnă și discretă, cu boala. A tradus mult: din greci, firește; dar și din Goldoni. Era necăjită, prin 1976-1977, că multe teatre îi joacă versiunea română a Căsătoriei prin concurs sub semnătura, ce-i drept, mai cunoscută, a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
După plecarea directorului teatrului din acea vreme, am rămas cu un cuplu de actori, simpatici : el, oleacă mai vîrstnic, ea, aproape frumoasă! Am petrecut pînă-n zori, apoi am ajuns la hotel, unde era cazat partenerul meu de drum. Am băut întruna. Dimineață, hai să ne dregem, nu?! Și după ciorba de burtă, la un local vînătoresc, iar coniac, șpriț etc. Pe la 11,30 am ajuns, cu ajutorul lui Dumnezeu, în... arestul poliției! De ce? Fiindcă taman în acea zi de luni își găsise
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
se convingă de calitatea comportamentului celui care-l judecă.) „Părerile pe care le avem despre alții nu sunt niciodată atât de temeinice Încât să ne putem Îngădui să osândim.” (Alain) Mai bine s-o pățești o dată, decât să te temi Întruna. Pentru că, ne spune un alt proverb: „Nenorocirile cele mai greu de suportat sunt acelea care nu vin niciodată, rămânând doar amenințarea”.) Din zece, mai greșește și Dumnezeu una. (Chiar și perfecționistul trebuie să-și acorde, din când În când, o
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
un om! Timpul trece, grăbește-te”; „Timpul pierdut nu se mai Întoarce”.) „În mersul lor, anii ne pradă de toate puțin câte puțin.” (Horațiu) „Prima oră a vieții Înseamnă o oră mai puțin din acea viață.” (Seneca) Dacă-ți dorești Întruna să fii bătrân, vei Îmbătrâni prea repede. Într-un alt proverb găsim explicația: „Cel ce se teme să trăiască a Început să Îmbătrânească”. Ne-am putea gândi și la următoarea interpretare: dacă dorești să obții cât mai repede Înțelepciunea, ai
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dar nu sta de vorbă decât cu câțiva dintre ei/ Cere-le tuturor părerea, dar păstrează-ți-o pe-a ta pentru tine” (p. 42). Să tragi cu urechea, să nu spui niciodată ceea ce gândești cu adevărat, să te prefaci întruna, iată regulile de bază ale meseriei de om politic într-o țară unde domnește supravegherea: „Nu-ți da pe față gândurile și nu le încredința limbii tale”, iar dacă vrei să ne fii de folos, „stai cu ochii pe danezii
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
alți regizori se ascund în sală, pentru a practica un dublu spionaj, al publicului și al actorilor. Deseori, această supraveghere nu poate fi reperată, căci majoritatea regizorilor nu se așază întotdeauna, ca Peter Brook, pe același loc, ci se deplasează întruna: intră, ies, rămân în foaier; ei știu că spectacolul se reia doar când se aude anunțul la difuzoarele din loji... Regăsim aici extraordinara variație a strategiilor de supraveghere, incertitudinea specifică societăților aflate sub control. Să te uiți pe furiș, să
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
ei, care ripostau dur oricăror critici și se manifestau orgolios, ostentativ, ca niște răsfățați, în toate situațiile. într-un comentariu la „Vieața nouă” (nr. 1, 1914), Ibrăileanu amintește cîteva din aceste atitudini: „N-am văzut oare pe un decadent scriind întruna numai despre El și rudele sale - și insultînd un critic mort de curînd?... Altul, exasperat de niște parodii care i-au bagatelizat opera, n-a ajuns să-i facă sifilitici, într-o revistă, pe autorii acelor parodii?... Al treilea, scriind
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dureroasă înfățișarea externă a acestui tînăr și atunci am zis în mine: cumplită mizerie a trebuit să sufere omul acesta, în viața lui, încă atît de fragedă! Și cu toate că el se afla în costumul celei mai crude suferințe, îți zîmbea întruna, cu atîta mulțumire, ca și cînd întreaga lume ar fi fost a lui. L-am dus numaidecît la mine acasă, i-am dat cămașă, cravata, vestă, jachetă, ghete, așa că, din vechiul costum, nu-i mai rămînea nimic... În Sibiu a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o exterioritate tumefiată și o interioritate egal vulnerată de o capacitate perceptivă hipertrofiată, aproape enormă ("am uitat de hipnoza zilelor/ tumefiate-n lumea de jos.// vibrația lor nu-mi mai taie respirația,/ nu-mi mai/ accelerează pulsul// doar retina recompune întruna/ aceeași imagine,/ aceeași păpădie deschisă ca o gheară.// încerc să depistez exact/ clipa în care realitatea s-a spart/ și a-nceput să rupă din șira spinării" frica), fie înscenările ambigue ale alterității, care transformă interioritatea într-o scenă conflictuală
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Dumnezeu/ undeva unde nimeni nu privește maleficul în ochi/ printre îngerii cam șleampeți/ Adam o cată pe Eva'ntre orele neivite din palma Lui/ cerul are culoare de amintiri urcate în dintâia clipă/ Edenul e încărcat cu Frunze care cad întruna/ acoperind toți șerpii/ o talpă de femeie uitată printre fructele fără înțeles pentru nimeni/ așteaptă bărbatul care să o privească (...)/ la un colț/ verbul a nu fi rânjește din toate literele". Starea funciară este dictată de o conștiință ardentă a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pierdut toate noțiunile de fapt/ nu mai am nici cu ce și nici cu cine/ și nici despre cine și nici despre ce/ și nici de unele și nici de altele/ nu mai am decât nebunia scrisului/ de a scrie întruna chiar dacă nu mă mai ascultă cuvintele/ chiar dacă nu le mai țin minte/ scriu în virtutea faptului că am scris toată viața/ ca un motor din tecuci" (subl. aut.). Această secvență din blestemul care mă devoră, inclus în opul Pasărea fără aripi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
contrazicea toate egoismele și egocentrismele ce țin de individ, de națiune, de cultură, a fost fără încetare ocolit, deturnat și trădat în această cultură europeană care îi dăduse viață. Spiritul ce neagă mereu În sînul vîrtejului dialogic, ideile se neagă întruna unele pe altele: este un vîrtej de negativitate ce antrenează cultura europeană modernă. Aceasta este urmașa negării adevărurilor medievale, și nu va înceta vreodată să aducă negarea în orice idee, în orice sistem, în orice teorie. Dorința faustiană de cunoaștere
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]