198,372 matches
-
Cristian Măgura "Și scrisorile înseamnă la mine punctele lucii, în care sunt de o comunicativitate neobicinuită." Așa își descrie Eminescu, într-o scrisoare adresată lui I. Negruzzi prin 1871, dispoziția sufletească ce-l împingea la confesiuni epistolare. Al. Săndulescu împrumută sintagma "puncte lucii" pentru titlul volumului său de comentarii, Acele puncte lucii...Să fie critica un "fascicol
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
fâlfâi în continuare de prevederile Constituției, vor pârî totul la forurile europene și vor pune la cale procedura de... descăunare. -Noa, își băgă Michiduță coada ? mă întreabă Haralampy. Și-o băgă, răspunde tot el, că ceardașu' încă nu-i gata... Așa e: Marko Bela zice la televizor că ar vrea, și-o hălcuță, oricât de mică, din serviciile de securitate - pentru liniștea poporului, ceea ce nu e rău deloc, dacă avem în vedere că jarul secuimii mocnește în cenușă, iar serviciile românești
Povești la gura caloriferului by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12097_a_13422]
-
deși domnul prim-ministru ne liniștește în direct tv că totul va fi altfel, adică o simplă declarație de avere pe proprie răspundere. Bravo, ne-am liniștit. Așadar, nici urmă de crispare sau îndoială, ba chestiunea devine chiar amuzantă... Cam așa se petreceau lucrurile și în vremea ceaușismului: totul pentru om, pentru binele și liniștea lui și, încet-încet, am devenit cobai... ...Ei, am glumit - ce naiba! Excelentă emisiunea "Idei în libertate" de joi, 13.01.2005, moderată de H.-R.Patapievici având
Povești la gura caloriferului by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12097_a_13422]
-
De orice fel ar fi să fie ele. Sau dacă se ivesc, ele sînt de grabă izgonite, ameliorate, îmblînzite. Teatrul Arca, pe care îl salut, pare să aibă șansele unei supraviețuiri mai îndelungate decît celelalte meteorice edificii. Dacă ar fi așa, am ajunge abia la cifra DOI. Al doilea teatru privat din țărișoară. Puțintel, aș îndrăzni să murmur. Asta doar dacă n-aș cunoaște breasla. Cum o cunosc prea bine, mă abțin de la comentarii și-mi alimentez visele și speranțele că
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
care Sisi i-l citise la întoarcere. Totdeauna îi citea câte ceva și el asculta cuminte. Ce i-o fi venit însă să-l recitească în ziua aceea la Mangalia?... Trăgând caietul sub ochi, citi mai departe: ...Și asta a ținut așa până la ora unu. La Fița, când am ajuns, am încercat să dorm. Imposibil. Cele mai oribile gânduri au pus stăpânire pe mine. Am simțit nevoia să vomit ca-n gară la plecare, când, așteptând să pornească trenul și văzându-te
Asfințit cu ghioc (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12090_a_13415]
-
dovedește doar deosebirea de structură. Să-mi fi tras, atunci, brusc de mână amica și să fi căzut amândoi în genunchi în fața tabloului azuriu, vizitele la Romancier s-ar fi repetat, cine știe, am fi devenit obișnuiți ai casei. Pe când așa... Gazda a rămas vulpea ocupând vizuina bursucului, iar noi, niște studenți nesimțitori. (Nesimțiți?) În Printre contemporani mai multe subcapitole sunt strict autobiografice, ele revelează un intelectual luptând să fie el însuși, prin vremi ce-l voiau matrițat. Ceea ce face farmecul
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
Simona Vasilache Antologia pare, chiar mai mult decît traducerea, "fructul" unei iubitoare trădări. Se întîmplă așa pentru că opera "de autor" își are mai totdeauna liniile ei de forță, regulamentul de ordine interioară, altfel spus, propriile criterii de organizare în texte, volume, perioade. În asemenea condiții, cel care pune lucrurile cap la cap într-o "culegere" se
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
că o înțeleg) toți, o pecete de fum în jurul gurii care "spune" în rotocoale, ca în fotografia făcută lui Gellu Naum de Tedy Brauner și reprodusă pe coperta antologiei. Ceea ce apucă să iasă prin fumul focului în care, nu-i așa, arde lumea, e și clar, și obscur, și miraculos, și banal, și viu, și mort, amintit fragmentar, dar și ca un tot, e ca o morișcă sau ca un montaigne-russe din care, amețit, vezi artefacte. Selecțiile din volume sînt întregite
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
în versuri din Zenobia și "versetele" din Calea Șearpelui, publicată postum) pot fi citite fie de dragul literaturii, fie de dragul "gramaticii". Sau, mai curînd, de dragul de-a vedea ce-au devenit, în "atelier", literatura și "gramatica". "Instrumentele noastre poetice clare", numite așa în Drumețul incendiar, întemeiate, odinioară, pe sistemul unei "gramatici", suferă un proces ciudat de infantilizare, deodată cu ascuțirea senzațiilor, singurele realități credibile, de altfel. "Estetica a mîncat biscuiții", scrie în Vasco da Gama, estetica a mîncat chiar și po(h
Carte pentru doi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12108_a_13433]
-
insondabile ale existenței, binele și răul par a se întîlni, a se mixa în pasta unei ininteligibilități din punctul de vedere al intelectului uman, ca și a confuziei afective derivate, pe care instanțele oraculare nu sînt capabile a le limpezi. Așa încît un psalm dobîndește accente recriminatoare: "Zeu al păstorilor și al poeților/ Construindu-ți oracolele/ în măruntaiele păsărilor./ în măruntaiele munților,/ Construind din cuvinte/ Soluții de neînțeles,/ Salvări care-ar trebui mai întîi dezlegate;/ Putere-iertare/ în stare să ucidă șarpele
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
forța de impact a artei sunetelor asupra însăși naturii umane. Or, cu ce putem asocia aceste muzici dacă nu cu semnul exclamării ? 15. De cele mai multe ori întrebarea este o neliniște. Iar atunci când este bine formulată, va primi un răspuns edificator. Așa și cu muzicile care pun semnul întrebării. Ele par a nu rătăci niciodată, silindu-se să convoace replici incitante întru dobândirea unor aspecte inedite ale universului sonor. În definitiv, spiritul hoinar al muzicii interoghează perpetuu natura înconjurătoare, căreia îi confiscă
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
este într-adevăr un scriitor minor, fie în roman (Din bătrâni, 1902, II. Manea, 1906; Cel din urmă armaș, 1923), fie în memorialistică (Închisorile mele, 1921; Amintiri, 1924). Această situație (involuția artistică) a avut drept consecință umbrirea meritelor anterioare, nici așa evidente. Imaginea nuvelistului viguros și a romancierului puternic în Mara este întunecată de literatura minoră de la senectute. Adevăratul prozator nu se vedea, nici nu era bănuit și nici nu avea cineva inspirația să-l descopere, pentru că era înăbușit sub moloz
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
mari să-și găsească de lucru în edituri. După specializare, tinerii trebuie să îndeplinească stagii modest remunerate și doar dacă dovedesc aptitudini și zel ajung să fie angajați, cînd se eliberează un post. Editurile franceze lucrează mult cu colaboratori externi, așa-numiții TAD, oameni "cu munca la domiciliu", pe care autoarea articolului îi numește "proletariat al materiei cenușii", exploatat nemilos. Un traducător primește 15 euro pe pagină, un "negru" al traducătorului, care adesea îi rescrie textul, primește 10, sînt documentariști care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
moralitatea știrbită. Din păcate, domnul președinte, având corăbiile înecate încă de prin anii '90, nu i-a putut-o repera... -E un act de generozitate în spatele căruia nu se ascunde absolut nimic - ce îți trece prin minte ?, mă chestionează Haralampy. Așa e... 3.Încep să apară știrile de senzație de după sărbătorile de iarnă: televiziunile anunță că trichinela spiralis a făcut primele victime. Prima în județul Arad. -...Și, cum toate ne vin din vest în ultima vreme, zice Haralampy, s-ar putea
Prefecți, șampanie și priviri chiorâșe by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12122_a_13447]
-
Constantin Țoiu Înotul îl înviorase. Se apucă să fluiere vesel un marș german de epocă, la modă. Era ceva vioi, energic: Es ist so schoen soldat zu sein... E-așa de frumos soldat să fii... Dând în șoseaua prăfuită, porni cu pas repede spre Mangalia care era aproape. Sisi îi spusese dimineața înainte de a pleca spre Vama că o să pregătească prânzul la Menaru, împreună cu ea, prietena ei, bătrâna ghicitoare în
Asfințit cu ghioc (II) (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12109_a_13434]
-
Cipariu au legătură cu versurile caracterizante din Epigonii, putând oferi sugestii pentru metaforele unor portrete literare. Din Heliade se reproduc fragmente din tălmăcirile după Lamartine, dar și strofe din poezia sa filosofică ("Precum soarele ridică roua-n sus dupre pământ/ Așa soarbe al meu cuget, în sânul tău cel prea sânt") ce trimit cu gândul la primele trei versuri din strofa ce-i consacră în Epigonii: "Eliad zidea din visuri și din basme seculare/ Delta biblicelor sânte, profețiilor amare/ Adevăr scăldat
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
scrie până în 1990, nu atât datorită programului ei, străin de orice extremism, cât datorită faptului că liderul grupării, Vintilă Horia, alesese calea exilului (rămăsese în 1945 în Italia, emigrase în 1948 în Argentina și se stabilise din 1953 la Madrid). Așa se face că sintezele de istorie literară dinainte de 1990 nu o pomenesc, nici Ov. S. Crohmălniceanu, nici Al. Piru, nici alți cercetători. E ignorată până și de Dicționarul cronologic al literaturii române, apărut în 1979 sub coordonarea lui I. C. Chițimia
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
Laurențiu Fulga (publicat în revistă și debutat cu volumul de nuvele Straniu paradis în 1942, chiar în anul în care revista își încetează apariția), Ion Frunzetti (cunoscut acum doar ca poet), filosoful în devenire Constantin Micu, rămas o simplă promisiune, așa-zisul eseist Axente Sever Popovici. Toți noii veniți sunt prezentați pe scurt, printr-un elogiu colegial, în notele revistei. Al. Husar reconstituie toată această dinamică a grupului, printr-o selecție generoasă de texte din toate sectoarele revistei, inclusiv din zonele
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
al revistei "Gândirea", considerată "expresia cea mai înaltă a geniului autohton" (p. 227). Integrarea lucidă și constructivă într-o tradiție națională aflată "în ascensiune continuă" înseamnă a regăsi "bucuria de a fi român" (p. 162). Judecând "Meșterul Manole în perspectivă" (așa se intitulează articolul programatic din 1941), Vintilă Horia propune ieșirea din etnicismul gândirist, printr-un proiect de europenizare disperată: "Prin generația Meșterului Manole, scriitorul român are dreptul de a păși în universalitate, bogat de o cultură românească esențială și liber
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
poeții publicați în revistă (Virgil Carianopol, Ștefan Baciu, Ovid Caledoniu, Aurel Marin și ceilalți antologați de Al. Husar) rămân în perimetrul unei poezii de atmosferă, o poezie sentimentală, nostalgică, elegiacă. În proză, Vintilă Horia propune "o nouă înțelegere a fantasticului" (așa se intitulează un articol din 1939): concentrarea într-un simbol, evadarea din realitate - tendințe ce pot fi sintetizate în noțiunea de "fantastimbolism" (p. 176-177). Revista se susține în acest program prin Mircea Streinul și V. Beneș, dar îi invocă drept
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
însă scandalizați!? se prefăcu îngrijorat bibliotecarul cu coarne și coadă. - E-adevărat, numai că, vorba lui Voltaire, există povești care privesc morala, există și unele insipide. În mare, aceasta e povestea. Și apoi, critic fiind, nu pot lăsa lucrurile chiar așa. De pildă, Lacan crede că faza imaginară precede limbajul și că sentimentul sinelui provine din imaginar. Astfel, identitatea apare dintr-o recunoaștere greșită, sinele însoțindu-ne sub forma unui eu ideal, și e construită cu ajutorul unei ordini simbolice dominate de
Orori între copertele Bibliotecii Iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12103_a_13428]
-
și cei care știau, mai mult din auzite, cîteva sintagme biblice, atacul nefiind la fond, ci la autor. Alții au crezut că trebuie făcută ordine. Una dintre cronici a purtat titlul Romanul defăimării lui Isus sau tulburarea ierarhiilor. Noul Torquemada așa a concluzionat. Nici o blasfemie, au cosiderat cei mai mulți. Am fost căutat telefonic, acasă sau la Uniunea Scriitorilor de către preoți, ne-am întîlnit, am discutat îndelung. Unul dintre aceștia le-a vorbit studenților săi despre Sigma în termeni adecvați... Nu au fost
Alexandru Ecovoiu "Fiecare personaj are ceva din mine" by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Journalistic/12113_a_13438]
-
în practică. Numai în scris dobîndeam dreapta și egala măsură, relativitatea, luciditatea, ieșirea din tragic... Poate nimic nu este tragic dacă analizezi în perspectiva timpului. Romancierul trebuie să fie egal și drept cu toate personajele, fără simpatii și uri, numai așa poate să rivalizeze cu un demiurg terestru... Dar în viață uneori ne pierdem cumpătul și ori luăm lucrurile prea în serios...ori în glumă, deriziune, "haz de necaz" care toate împreună reprezintă superficialitate, lipsă de rigoare, stimă de sine și
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
reprezentarea puterii divine) are semnificație și sens, dar numai pentru anumite persoane: aleșii spiritului. Istoria se mai explică și printr-o continuă mișcare care basculează între un Infern urmat de o Renaștere, o Renaștere urmată de un alt Infern...și așa mai departe. Mă preocupă filosofia istoriei, a artei, teologia și mistica. Coincidentia oppozitorum. Ceea ce coincide se opune și ceea ce se opune coincide. Totul tinde spre Unul despre care vorbea Plotin. Răul este necesar și face parte din natura obiectivă și
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
Marius Chivu Furați, autori, furați! Furați de sunteți săraci și aveți gust bun; dar mărturisiți păcatul vostru înaintea publicului, ca să scăpați de mustrarea cugetului și de înfricoșata critică a înaltului tribunal al literaților." Așa suna un îndemn Cătră autori scris de Ioan Penescu în deschiderea unei traduceri pe care a intitulat-o mucalit Hoție din ideile unuia din Visurile lui Lebruin, apărută la Brăila în 1840, an după care începe să se discute și
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]