9,045 matches
-
mare a herniilor pluriviscerale (un aspect al caracterului congenital al acestor hernii). Dacă în herniile hiatale stomacul este organul care herniază, în herniile diafragmatice congenitale postero-mediale, în aproape 50% din cazuri, împreună cu stomacul se angajează supradiafragmatic și un alt viscer abdominal, mai ales colonul. Stomacul este mereu prezent supradiafragmatic în aceste hernii. Stomacul a fost viscerul cel mai frecvent herniat (61,11%). Acesta a herniat fie în totalitate, fie parțial (numai fornixul sau fornixul și corpul gastric). Colonul a fost identificat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
digestivă superioară, exteriorizată prin hematemeză și melenă și volvulusul gastric organo-axial. La singurul caz care a prezentat manifestări clinice exclusiv digestive, acestea au avut pe primul plan semnele hemoragiei digestive superioare: vărsături în „zaț de cafea”, scaun melenic, dureri colicative abdominale intense. Asocierea tahicardiei și modificărilor probelor biologie caracteristice pentru anemie au fost consecința pierderilor sanguine la nivelul tubului digestiv. Cazurile cu tablou clinic mixt au prezentat următoarele: dispnee, tuse, greață, vărsături bilio-alimentare, dureri abdominale localizate în etajul superior și dureri
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
de cafea”, scaun melenic, dureri colicative abdominale intense. Asocierea tahicardiei și modificărilor probelor biologie caracteristice pentru anemie au fost consecința pierderilor sanguine la nivelul tubului digestiv. Cazurile cu tablou clinic mixt au prezentat următoarele: dispnee, tuse, greață, vărsături bilio-alimentare, dureri abdominale localizate în etajul superior și dureri în baza hemitoracelui drept, accentuate uneori postprandial. Examenul fizic al toracelui și abdomenului a scos în evidență la cazurile cu manifestări mixte, modificările de mai jos, unele dintre ele sugestive pentru o hernie diafragmatică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
a scos în evidență la cazurile cu manifestări mixte, modificările de mai jos, unele dintre ele sugestive pentru o hernie diafragmatică cu prezența stomacului sau intestinului supradiafragmatic:la inspecție: hemitorace drept bombat anterior (25%); abdomen escavat (25%);la palpare: dureri abdominale localizate în epigastru;la percuție: hipersonoritate în baza hemito-racelui drept;la auscultație: zgomote hidroaerice în baza hemitoracelui drept (50%). La 50% din aceste cazuri cu manifestări clinice mixte probele biologice au identificat anemia. Starea generală a fost alterată la 40
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
urgență sau urgență amânată, atunci când intervine una dintre complicațiile posibile ale herniilor diafragmatice. Calea de abord Este reprezentată de laparotomia mediană xifoombilicală. Poate fi folosită și calea de abord toracică, însă aceasta nu oferă posibilitatea identificării și rezolvării eventualelor malformații abdominale congenitale asociate. Reintegrarea în abdomen a viscerelor herniate Repoziționarea în cavitatea peritoneală a viscerelor herniate nu pune probleme deosebite. Aceasta se face, respectând aceleași reguli enunțate la celelalte tipuri de hernii diafragmatice. Vom recurge la exercitarea unei tracțiuni blânde și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
respectând aceleași reguli enunțate la celelalte tipuri de hernii diafragmatice. Vom recurge la exercitarea unei tracțiuni blânde și progresive, cu secționarea eventualelor aderențe dezvoltate între sacul herniar și viscerele prezente în el, sau, în situația herniilor fără sac între viscerele abdominale și marginile defectului parietal, viscerele toracice și/sau pleura parietală diafragmatică sau mediastinală. Odată organele abdominale readuse în cavitatea peritoneală vom acorda o atenție deosebită așezării lor în poziția anatomică normală și vom exclude existența unor eventuale malformații congenitale asociate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
blânde și progresive, cu secționarea eventualelor aderențe dezvoltate între sacul herniar și viscerele prezente în el, sau, în situația herniilor fără sac între viscerele abdominale și marginile defectului parietal, viscerele toracice și/sau pleura parietală diafragmatică sau mediastinală. Odată organele abdominale readuse în cavitatea peritoneală vom acorda o atenție deosebită așezării lor în poziția anatomică normală și vom exclude existența unor eventuale malformații congenitale asociate sau le vom trata corespunzător în caz că le punem totuși în evidență. Conduita față de sacul herniar De
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
sunt cele hemoragice prin lezarea vaselor sanguine din vecinătatea zonei de lucru, precum și a ficatului sau splinei. Lezarea vascularizației colonului poate impune, ca urmare a apariției ischemiei segmentului colic adiacent, realizarea unei rezecții segmentare. Deschiderea lumenului sau depolisarea viscerelor cavitare abdominale herniate, la momentul reducerii lor din torace este un incident ce se rezolvă prin sutura peretelui lezat. De asemenea există riscul efracției accidentale a canalului toracic, care poate conduce la apariția ascitei limfatice în postoperator (poate necesita, atunci când drenajul limfatic
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
pentru a putea fi, astfel, reparat. Îngrijirile postoperatorii Pacienții operați pentru hernie diafragmatică postero-medială vor fi transportați și monitorizați în secția de Terapie Intensivă, urmărindu-se parametrii hemodinamici și respiratori, constantele biologice, temperatura, diureza, aspirația gastrică, tranzitul intestinal și drenajul abdominal. De asemenea, se vor asigura următoarele: reechilibrarea hidro-electrolitică, volemică și metabolică, oxigenoterapia, tratamentul antibiotic, calmarea durerii, combaterea distensiei abdominale și reluarea cât mai precoce a tranzitului intestinal, reluarea precoce a alimentației, mobilizarea precoce a pacientului, controlul radiologic postoperator, supravegherea plăgii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
în secția de Terapie Intensivă, urmărindu-se parametrii hemodinamici și respiratori, constantele biologice, temperatura, diureza, aspirația gastrică, tranzitul intestinal și drenajul abdominal. De asemenea, se vor asigura următoarele: reechilibrarea hidro-electrolitică, volemică și metabolică, oxigenoterapia, tratamentul antibiotic, calmarea durerii, combaterea distensiei abdominale și reluarea cât mai precoce a tranzitului intestinal, reluarea precoce a alimentației, mobilizarea precoce a pacientului, controlul radiologic postoperator, supravegherea plăgii operatorii, profilaxia complicațiilor trombo-embolice. Complicațiile postoperatorii Un diagnostic corect și „la timp” al herniilor diafragmatice congenitale postero-mediale, asociat cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
toraco-abdominală expusă la tumorile maligne. TRATAMENTUL TUMORILOR DIAFRAGMATICE După cum menționam mai sus, tratamentul tumorilor diafragmatice este chirurgical, la care se asociază chimio- și radioterapia pentru diversele tipuri de formațiuni maligne. Abordul diafragmului pe cale toracică este mult mai facil decât pe cale abdominală și oferă o lumină foarte bună asupra leziunii. Se pot utiliza și diverse metode de abord miniminvaziv ca toracoscopia, laparoscopia sau ambele, cu rol atât diagnostic, cât și terapeutic în cazuri selecționate. Principiul fundamental al unei chirurgii fiziologice a diafragmului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
Mebendazole [1] și Albendazole, acesta din urmă fiind cel mai eficace și cu efectele secundare cele mai reduse (fig. 6.35 a,b). S-au înregistrat o serie de efecte secundare. Cele mai importante sunt: creșterea reversibilă a aminotransferazelor, dureri abdominale, cefalee, leucopenie, anemie, anorexie, alopecie, vertigo, astenie. Autorii chinezi utilizează cu succes un alt preparat: Praziquantel în doze cuprinse între 120 și 210 mg/kg divizate în 5-6 zile [31]. Chiar dacă parazitul este omorât, imposibilitatea eliminării membranei hidatice duce la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
DE ANATOMIE DESCRIPTIVĂ Sistemul osos al toracelui Este format din: coaste, stern, coloana toracică. Cele trei elemente delimitează cutia toracică. Spațiul prin care toracele comunică cu regiunea cervicală constituie apertura toracică superioară, iar cel prin care se delimitează de cavitatea abdominală apertura toracică inferioară, închisă de mușchiul diafragm. Considerăm că la formarea aperturii toracice, chiar dacă nu în sens strict anatomic ci chirurgical, participă și clavicula, un element esențial în parietectomia toracică la acest nivel, o adevărată cheie a accesului în zonă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
anterioară și mediană a toracelui. Are o lungime de 15-20 cm și este format din trei elemente: manubriul sternal, corpul sternal și procesul xifoid. Sternul are o față anterioară subcutanată pe care se inseră mușchii sternocleidomastoidieni, pectoralii mari și drepții abdominali, o față posterioară pe care se inseră mușchii sternohioidieni, sternotiroidieni, transversul toracic și diafragmul, o bază situată superior cu incizura jugulară și cu cele două incizuri claviculare și două margini laterale ce prezintă incizurile costale. Coastele Sunt 12 perechi ce
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
se disting trei tipuri de coaste: cele adevărate (primele 7 perechi) și cele false (ultimele 5 perechi, dintre care perechile VIII-X se articulează cu sternul prin intermediul cartilajului VII, iar perechile XI-XII nu se articulează cu sternul, terminându-se în peretele abdominal, fiind denumite coaste flotante). Primele două perechi de coaste au o semnificație deosebită chirurgicală, în special în tumorile parietale toracice superioare sau cervico-toracice. Astfel, coasta I are o orientare diferită de celelalte. Ea prezintă fețe orizontale, nu verticale, ca celelalte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
mușchiului se poate uni cu cel al marelui pectoral. Acest tendon este încrucișat anterior de nervul radial. Latissimus dorsi este acoperit în partea lui superioară de mușchiul trapez, iar în cea inferioară de tegument. Sub latissimus se găsesc mușchii: oblici abdominali, dințatul postero-inferior, rotundul mare, erectorul spinal, partea posterioară a coastelor și spațiilor intercostale. Marginea lui laterală formează marginea medială a trigonului lombar (Petit). Vascularizația este asigurată de arterele subscapulare, ultima intercostală și de arterele lombare. Se realizează astfel un sistem
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
pectoral este mușchiul cel mai mult utilizat în intervențiile de reconstrucție a peretelui toracic. Este un mușchi lat cu trei părți de origine: claviculară (pe jumătatea ei medială), sternocostală (fața anterioară a sternului și pe primele 6 cartilaje costale) și abdominală (pe teaca mușchiului drept abdominal). Din unirea celor trei părți rezultă un tendon comun ce se inseră pe creasta tuberculului mare. Marele pectoral este un mușchi superficial fiind acoperit de tegument și țesutul conjunctiv subcutanat, nervii supraclaviculari mediali și intermediari
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
mult utilizat în intervențiile de reconstrucție a peretelui toracic. Este un mușchi lat cu trei părți de origine: claviculară (pe jumătatea ei medială), sternocostală (fața anterioară a sternului și pe primele 6 cartilaje costale) și abdominală (pe teaca mușchiului drept abdominal). Din unirea celor trei părți rezultă un tendon comun ce se inseră pe creasta tuberculului mare. Marele pectoral este un mușchi superficial fiind acoperit de tegument și țesutul conjunctiv subcutanat, nervii supraclaviculari mediali și intermediari precum și de glanda mamară. Acoperă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
este învelit în fascia pectorală care se inseră pe claviculă și stern, continuându-se lateral cu fasciile umărului, axilară și brahială. În sus, lama ei superficială se continuă cu lama superficială a fasciei cervicale, iar în jos cu fascia dreptului abdominal și a oblicului extern. Vascularizația este asigurată de artera toracoacromială și de ramurile perforante din artera toracică internă. Inervația provine din plexul brahial prin nervii pectorali (C5-7). Când ia punct fix pe torace coboară și proiectează umărul anterior, produce adducția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
este vascularizată de vasele perforante ale arterei epigastrice superioare. Zona posterioară și inferioară a regiunii este vascularizată de arterele intercostale. În partea superioară sosesc colaterale din artera toracodorsală. Cel mai bun lambou pentru această regiune este latissimus, dar și dreptul abdominal. S-a descris și un lambou intercostal bazat pe vase din intercostale posterioare. Drenajul limfatic al peretelui toracic Teritoriile anterioare drenează în ganglionii limfatici dispuși de-a lungul arterelor toracice interne. Acești ganglioni primesc aferențe de la mamelă, spațiile intercostale, iar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
chyli. INERVAȚIA PERETELUI TORACIC Peretele toracic este inervat segmentar de cele 12 perechi de nervi spinali toracici. Cei din partea superioară a regiunii asigură inervația și pentru axilă și membrul superior, iar cei din regiunea inferioară și pentru porțiuni din peretele abdominal (nervi toracoabdominali). Fiecare nerv spinal este format dintr-o rădăcină dorsală și una ventrală. Rădăcina dorsală conține neuroni senzitivi ce se distribuie coloanelor cenușii posterioare din măduva spinării, iar rădăcina ventrală conține neuroni somatici motori cu originea în coloanele anterioare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
dreaptă și posterior. Poate fi unic sau multiplu, sub formă de pori, fenestrații sau cribriform, cu dimensiuni milimetrice până la peste un centimetru [3]. Rareori congenitale, defectele diafragmului poros sunt de obicei dobândite prin alterarea integrității diafragmului afectat de diverse patologii abdominale [18, 21, 23, 26]. Kirschner atrage atenția asupra diferențierii clare între diafragmul poros și stomele peritoneale diafragmatice (peritoneal stomata), acestea din urmă evidențiabile doar prin microscopie electronică, neputând, deci, permite transferul rapid transdiafragmatic al fluidelor în situațiile patologice ce urmează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CEZAR MOTAŞ, NATALIA MOTAŞ, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92117_a_92612]
-
rezecții parțiale repetate pentru recurențe după excizii limitate, mediastinul anterior poate fi deja fibrozat, astfel încât nu mai este necesară stabilizarea parietală nici chiar în cazurile de sternectomie largă [40]. Tumorile de graniță toracoabdominală asociază rezecțiilor parietale toracice la cele parietale abdominale, ca și rezecții de diafragm urmate de reconstrucția sau reinserția acestuia [71]. Uneori se impun rezecții asociate pulmonare (cel mai frecvent atipice) și de organe subdiafragmatice (ficat, colon, splină etc.). În tumorile pulmonare cu invazie parietală se extirpă în bloc
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
orice direcție la nivelul patului receptor. Dacă acest lucru nu poate fi realizat integral se impune utilizarea de lambouri suplimentare sau alternative. Sunt utilizate în principal următoarele lambouri: marele dorsal, marele pectoral uni sau bilateral (fig. 4.22) și dreptul abdominal [6, 7, 12, 52]. Mai rar, se utilizează marele dințat. O mențiune aparte o necesită marele epiploon. Datorită bogăției sale în vase sanguine, limfatice și grăsime, marele epiploon este utilizat pentru acoperirea defectelor parietale anterioare și laterale. Marele epiploon este
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92100_a_92595]
-
Scăderea ACTH-ului plasmatic la 10-15 minute după îndepărtarea tumorii constituie succesul terapeutic. Alte investigații paraclinice utile sunt: electrocardiograma (evaluarea globală a funcției cardiace), ecocardiografia (pentru depistarea leziunilor cardiace, în special ale cordului drept, precum și prezența lichidului în pericard), ecografia abdominală (pentru a decela eventuale metastaze hepatice, suprarenaliene etc.), ecografia transesofagi-ană (evaluarea ganglionilor limfatici mediastinali). Metode invazive de diagnostic Bronhoscopia reprezintă o metodă endoscopică de bază în diagnosticarea tumorilor carcinoide ale arborelui traheobronșic [39]. Permite diagnosticul atât pe baza caracterelor macroscopice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]