8,856 matches
-
comparativ de către Pássuth Krísztina, într-o lucrare de referință: Avant-garde de l’Éurope Centrale (Flammarion, Paris, 1993). În România, expoziția vieneză - la care au participat, în general, artiști francezi, spanioli și austrieci, de la Picasso și F. Léger la Egon Schiele, absenți din expoziția Contimporanului - a fost comentată pertinent de către Lucian Blaga („O expoziție pe care nu am văzut-o“, în Cuvîntul, an I, nr. 5, 10 noiembrie 1924, p.1), care considera că alături de cei prezenți ar fi putut figura oricînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
prezente”. Opoziția teatru/cinematograf ar fi, prin urmare, una între „uman” și „mecanic”, între „tridimensional” și „bidimensional”; tehnicile scenodinamice futuriste sînt invocate în sprijinul acestei „tridimensionalități” necesare, specifice actului teatral pur: „Interpretarea măestrită multicolor și biomecanic pentru epuizarea unei tridimensionalități absente cinematografului”. Arte decorative. Numărul 53 al revistei (consacrat lui Constantin Brâncuși) salută inițiativa dr. Fischer-Galați și a artistului plastic Andrei Vespremie prin care Academia de Arte Decorative „se solidarizează cu ideile Contimporanului” și cu tendințele europene vizînd „coborîrea” artistului în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
e doar o anume dispoziție la lunecarea pe gheața formulelor verbale” (op. cit. pp. 90-91). „Fabulismul” ne trimite cu gîndul - evident - la morala vidă, tautologică a fabulei urmuziene „Cronicari“. Nu este însă vorba de așa ceva: morala textelor lui Costin nu e absentă, ci doar întoarsă și paradoxală. Nu atît „natura umană” este însă în chestie aici, ci mai degrabă natur-cultura umană și lenea de a gîndi. Varianta „corectă” la „Broasca și Boul“ este „autentificată” parodic printr-o cerere către autoritatea politico-administrativă - Ministrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
că: „Pentru a da impresia autorității, suprema calitate a criticei, extirparea legăturilor de afecție, reprezintă o imperioasă operație preliminară: așa și-a construit meșterul Manole mînăstirea și așa își construiește criticul opera”, sacrificarea manolică a elementului „feminin” fiind o calitate absentă la autorul Mențiunilor... Pe aceeași linie, evidențierea liniei moderniste a criticii lui Perpessicius („activitatea sa critică (...) îmbrățișează aproape în întregime literatura contemporană pînă în producțiile sale minore. Deși comprehensivă și primitoare, uneori (...) pînă la abdicare, linia ei modernistă se străvede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
vals însemna spulberarea visului romantic... Dezamăgire totală. „E prost și pace.“ Iar avu o bănuială. Ce-ar fi dacă, în spatele privirii aceleia idioate, Gaston punea la cale o mârșăvie? Se uită la el pe furiș. Terminase de mâncat și privea absent pe fereastră. — Gaston, de ce nu mai mănânci? N-a răspuns. — Gaston. Se întoarse spre Tomoe și zâmbi trist. — Ce s-a întâmplat, Gas? l-a întrebat îngrijorat Takamori, punând jos sticla de whisky din care tocmai își turnase în pahar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
însoțească până acasă pentru a se uita măcar pe hartă. Era normal. Au hotărât ca în dimineața următoare Kobayashi să-l conducă pe Endō în munți, deși acesta din urmă era puțin cam îngrijorat din pricina stării febrile. Endō îl privea absent pe Gaston, care-i ștergea fruntea cu o bucată de pânză udă. I-a venit brusc ideea să se folosească de străin. Cel mai dificil lucru la hotel este, în general, mâncarea. Turiștilor veniți de la Tokyo le-ar face mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
majoritatea mireselor scad În greutate Înainte de nuntă. Eu mă mulțumesc să Îi arunc o privire furioasă, În timp ce e ocupată să facă unele ajustări ca să lărgească cusăturile. Iar Dan mi-a atras atenția că-mi tot mîngîi burta. Fac asta total absentă, pe cînd stau la coadă să-mi iau un sendviș, Îmi dau cu ruj În fața oglinzii de la serviciu sau sînt Întinsă pe canapea Încercînd să citesc, iar Dan se uită la preaiubitele lui meciuri de fotbal sau de rugby. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să pună cupa pe o masă. Observasem deja că, deși era cald, fața și brațele n-aveau nici urmă de sudoare și, când am văzut pata ce-i umezea tunica sub fund, am înțeles că nu Romilde, cu siguranță, era absentă în patul conjugal. Adevărul mi s-a dezvăluit întâmplător la câteva zile după întoarcerea lui Garibaldo. Tocmai citeam o carte, De magistro, a învățatului Sf. Augustin, rezemat de grătarul de lemn cu perdea care despărțea grădina de micul chioșc unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
rămăsese văduv, și nu fără un scandal pe cinste, și de Atalaric, fiul din flori. Actorii au început să rostească panegirice dedicate împăratului, dansatoarele și mimii au ridicat în slăvi ultimele isprăvi ale lui Heraclie în contra perșilor, în timp ce el părea absent, absorbit de alte gânduri. Am pierdut o mare parte din spectacol, uitându-mă la familia împăratului. Eram captivat mai ales de Heraclie. Nu atât datorită mătăsurilor și belșugului de aur și argint în care era ferecat, ci forței pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
pe amândoi alături - clipe prețioase și totuși inutilizabile - erau estompate de gălăgia trenului, toropite de căldura insalubră a vagoanelor, zdrobite Între corpuri străine, fără a le da șansa de a putea vorbi, fără a se putea auzi, apropiați dar distanți, absenți. Aiurea. Pierd cele mai frumoase clipe ale lor. Și nu se vor mai Întoarce. Valentina a crescut și s-a schimbat. Valentina, serioasă, Înțeleaptă și ostilă - dintr-o dată Îi păru aproape adultă -, ascultându-și melodia ei, judecând-o și condamnând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
O să le vorbesc mâine. FLAMINIO. A coborât. Ușile s-au Închis. Pentru o clipă, Valentina Îi mai văzu pe Emma și pe Kevin mergând pe trotuar mână de mână, spre ieșirea din capătul tunelului - ea Înaltă, dusă pe gânduri și absentă, el mic, Încrezător și orb ca un liliac. Mergea neatentă, dincoace de linia galbenă. Era periculos. Plecând, trenul putea să o atingă. Uneori Valentina simțea că trebuie să o protejeze. Că Emma s-ar afla Într-un mare pericol de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Ministerul de Interne, În cazul unei victorii a coaliției. Această indiscreție o lansase el Însuși În fața unui ziarist prieten, fără a avea Însă nici un fundament, lucru care nu-i făcu nici o plăcere. Se simți abandonat, decăzut, singur. Buonocore se scărpină absent la testicule, În timp ce privirea scruta agilă parcul din față, În care la acea oră era doar un pensionar Într-un cărucior cu rotile, Împins fără nici un chef de Îngrijitoarea lui slavă. Vegetația era sălbătăcită, plină de urzici, de seringi, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
bine, răspunse Antonio, prefăcându-se că nu observă absurditatea acelei Întrebări, după afirmația atât de gravă și de dureroasă pe care el o făcuse. — Și copiii? Kevin? Cum Îi merge? Mai are Încă problema aceea? — Da, e din ce În ce mai bine. Fața absentă a lui Antonio - Întunecată și bronzată cu ajutorul unei creme formidabile - nu lăsa să se Întrevadă nici o emoție. Niciodată Elio nu și-ar fi putut imagina că Îngerul său păzitor nu mai vorbise cu fiul lui de aproape doi ani, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de suferit. Și toți ar fi avut de câștigat. Și apoi, cine știe, poate că Într-o zi, din recunoștință, Fioravanti avea să-l invite la una dintre acele recepții la care Întreaga Romă se Îngrămădea să participe, pentru că orice absent este apoi bârfit ca un deșeu care nu contează. De altfel, studentul Aris Fioravanti părea pregătit. Trecuse deja alte nouă examene, cu o medie destul de bună. Avea să-l treacă, deci, recomandându-i să-l salute pe tată - astfel Încât puștiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
făcând jurnalul să dispară sub bancă. Se Îndreptă Încet, fără chef, spre catedră, fără a-i adresa nici măcar o privire. — Citește al treilea sonet din Autobiografia. Pagina patru sute. În ultima vreme chiar și Valentina Îl dezamăgea. Era adesea distrată și absentă. Întotdeauna avusese note foarte bune - aproape Întotdeauna optim. Acum, la multe materii abia dacă primea suficient. La tezele din semestrul trecut, celelalte profesoare o cam strânseseră cu ușa - pentru a o stimula. Spuneau că este vina sportului - puștoaica Își băgase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
a mamei și trebui să se ciupească pe ascuns, de teamă să nu plângă. — La ce-ce oră? o Întrebă șoptit pe doamna Fioravanti, care se zgâia În oglindă lingându-și buzele și aranjându-și bretonul. — Ce anume? Îi replică Maja absentă, Întrebându-se neliniștită dacă noua sa coafură pe care i-o făcuse Michael o făcea, Într-adevăr, să pară mai tânără. Un june amenințător și urât mirositor, cu părul violet și cu inel În nas, le ieși alergând În Întâmpinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
kilometri În autocar pentru a participa la un concert al celor de la Dead Can Dance. Aveau niște piese lugubre, teribil de romantice. Cine știe ce s-o mai fi Întâmplat cu ei. — Facem și proiecții de filme, spuse Aris Îngrijorat de tăcerea absentă a Majei. Am organizat o antologie de filme despre vampiri. Mâine va fi Bram Stoker’s Dracula, de Coppola. — Despre vampiri? V-ați apucat de cinematografie comercială? spuse Maja mirată. Aris practica boicotul cinematografului american. Spunea că audiovizualul este cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
amănunte legate de fibroame uterine și contracții de avort iminent. Încă era amețită după anestezie. Vino, intră, Aris, Îi spusese cu un surâs. Și deși n-o mai văzuse niciodată, avu impresia că Îl aștepta. — Știi ceva? Îi spuse ea absentă. Eram de vârsta ta când l-am Întâlnit pe Elio. Și unele lucruri le vedeam la fel ca tine. Nu-ți poți Închipui cum eram eu atunci, dar abia mă Întorsesem de la Cambridge. Eram licențiată În filozofie - misticismul feminin, Hildegard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Aceasta vorbește perfect italiana, a făcut chiar și școala italiană, cândva Eritreea făcea parte din Imperiu, nu? Apoi lăsă baltă lecția de istorie, căci ospătarul Începuse să aducă prăjituri mamelor micuților invitați. — Țin să precizez că nu sunt rasistă, spuse absentă mama Guendalinei. Cufundându-și lingurița În tort, observă că era plin de fișcă, și așeză scârbită farfurioara pe măsuță, fără a-și da seama că atinsese poșeta Majei - un săculeț Gucci deosebit de elaborat din piele ce imita pielea de piton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
spună Sasha, introducându-și În ureche căștile telefonului, ai ajuns deja? Urc În mașină și ajung la tine În zece minute. Era bucuros că-i aude vocea - era dovada că Dario nu era doar o fantasmă a dorințelor lui, zeul absent al zilelor lui. Emmei, care Îi surâdea misterioasă, Îi făcu un semn complice cu ochiul. — Puiuț, am avut o problemă, Îl Întrerupse Însă Dario. Și se abandonă unui monolog confuz, incomprehensibil și totodată ciudat de disperat. Totul era din vina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
la Comoșteni, în anul 1959, iar pe drumul bine știut treceau alene câțiva bivoli negrii, ultimii pe care i-a mai văzut. Gică venise de câțiva ani din lagăr, era strivit, ca și când ar fi trecut un tanc peste el, și absent. Singurul loc ce îi dădea siguranță era casa părintească, de care nu se mai desprinsese nici după moarte. Pe el îl văzuse Zogru în urmă cu numai câteva luni - Doamne, cât de mult i se părea că a trecut! -, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
pachet de la mama ta!”. Din geamantan își făcu apariția o sacoșă strălucitoare, plină cu dulciuri, apoi o păpușă cum își dorise de mult timp, frumos îmbrăcată, cu un zâmbet drăgălaș pe chipu-i de ceară pictată. Nu se putea bucura. Absentă, privea în gol cu mintea aiurea. Frânturi de amintiri îi treceau prin fața ochilor, amețitor de repede. Încerca să asculte, să înțeleagă, dar nu reușea, nu mai simțea nimic. Explicațiile vecinei o oboseau. Vorbele cădeau greoaie, deși femeia făcea un efort
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
amănunte, astfel încât, pentru el, plimbarea aceasta mi s-a părut a fi o lecție de geografie, de biologie. Interesant, folositor. O persoană făcea plajă. Voia să prindă tot soarele, acolo, pe vapor. Am privit-o cu atenție, era așa de absentă, dar nu mi-aș fi dorit să cred ca doar pentru acest scop s-a îmbarcat. Altcineva scria într-un carnețel. Probabil, era scriitor. L-am urmărit cu mare atenție și interes. După cum era, cu părul alb, lung, cu o
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de-a prinselea, ne mai băteam cu cretă, pe când cu Iza puteam să fiu bucuros dacă nu mă pârăște dirigintelui că nu fac curat. Elevii de serviciu, la începutul fiecărei ore, trebuiau să aștepte profesorul în fața catedrei ca să-i spună absenții, și cum stăteam noi doi acolo, după ce-a sunat de ora a doua, așteptând să vină profu’ de mate, deodată m-a izbit un miros dulceag, ca de floare, dar nu chiar, la început nu mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
puteam să fiu deloc atent, mă uitam, din spate, la gâtul Izei, părul ei negru, despletit, era prins doar cu cordeluța și, ceea ce nu observasem niciodată până atunci, avea cercei cu câte-o pietricică albastră, și atunci Iza a dat absenții și a terminat raportul și nea Klidész a primit raportul și ne-a spus să stăm jos. Trecând la locurile noastre, în bancă, am simțit din nou acel miros de fată mare, dar nu mai era atât de puternic ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]