16,963 matches
-
fi apăsat tasta de pornire a unui automat high technology. - 1992, imediat după apariția cărții lui Francis Fukuyama, Sfârșitul istoriei și ultimul om. Ni s-a cerut să urmărim cu atenție ecourile stârnite de lucrarea colegului dumneavoastră nipono-american În mediile academice, și nu numai. Am impresia că domnul Fukuyama a provocat ceva frisoane la nivelul conducerii Centrului. Poate chiar mai mult: a fost pe punctul de a declanșa o alarmă În toată regula, dacă nu cumva a și declanșat-o. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
grea de presimțiri nefaste. Circulau zvonuri contradictorii și foarte puțini erau cei care izbuteau să li se sustragă. Un coleg fizician,Toshiro Fujimori, Îi mărturisise că era tot mai des muncit de gândul că greșise alegând să-și abandoneze cariera academică În favoarea ralierii la o cauză asupra căreia se trezea punându-și din ce În ce mai multe Întrebări. Nu mergea până la a-i nega necesitatea și importanța, Însă ceva Îl oprea să mai creadă În ea cu aceeași putere. „Postura de salvator al lumii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
am Înțeles de ce The Philosophy of money, a aceluiași Georg Simmel (el era și autorul manuscrisului), putuse să apară În 1900, cu toate că viziunea lui de-acolo asupra individului, creditat ca unică realitate veritabilă, este una greu de calificat În limbaj academic - mizerabilistă e puțin spus: deplorabilă, scârboasă, În lipsa ei de ideal și de șansă acordată omului, pentru a mai Însemna și altceva decât o relație interesată și cuantificabilă În unități monetare; pe lângă ea, replica celebră a unui personaj dintr-un film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mărturie În privința influenței nefaste a unei astfel de lecturi: „Trebuie admis faptul că majoritatea oamenilor sînt mai degrabă stăpîniți de instincte malefice, nicidecum benefice, iar guvernanții obțin rezultate mai bune prin violență și În regim de teroare, nicidecum prin discuții academice. Orice individ vrea puterea, oricine ar dori să devină un dictator, numai să poată, de aceea rari sînt cei care nu ar fi dispuși să sacrifice bunăstarea celorlalți pentru propria bunăstare...“ (Conspirația, p. 216) Sau: „Dreptul nostru constă În forță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
reprezentând figuri de sfinți, dar și de domnitori și domnițe, am crede, că și ce au cusut și crestat țăranii români sunt imitații de la alții. Numai că, atunci când vine vorba de manifestări artistice, nu e nevoie de școală, de învățământ academic, de cineva care să te dădăcească; nu, simți tu, din propria ta pornire să faci un semn pe fluier, pe ciomag, pe oale, pe cămașa zilnică și, dintr-o dată, te trezești „artist”. Vreau să spun că, pentru a ajunge la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Einstein. A inventat atîtea minunății, iar prima la care au găsit aplicație practică e bomba atomică și, În plus, fără permisiunea lui. Apoi, cu aspectul acela de boxer pe care-l are, au să-l primească foarte anevoie În cercurile academice, fiindcă În viața asta singurul lucru care dă lecții este prejudecata. Motivat a-l salva pe Tomás de la o viață de penurii și de lipsă de Înțelegere, Fermín hotărîse că era necesar să-l facă să-și exerseze oratoria latentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
să denunțe poate lipsa empatiei politice evidentă în acel consiliu, dar șeful guvernului dădu o lovitură seacă în masă cu palma întinsă cerând liniște și le-o reteză, Domnii miniștri ai culturii și ai apărării vor putea continua afară dezbaterea academică în care par să fie antrenați, dar eu cer permisiunea să le amintesc că dacă ne aflăm reuniți aici, în această sală care reprezintă, mai mult decât parlamentul, inima autorității și puterii democratice, este pentru a lua hotărârile care vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
tonul cuiva care nu dă prea multă importanță chestiunii, punea a doua întrebare, Scuzați-mi această curiozitate a mea, nu cumva ați votat în alb, răspunsul pe care-l auzea restrângea în mod abil contextul chestiunii la o simplă chestiune academică, Nu, domnule, n-am votat în alb, dar dacă aș fi făcut-o, m-aș afla tot atât în cadrul legii cât dacă aș fi votat cu oricare dintre listele prezentate sau dacă aș fi anulat votul cu caricatura președintelui, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
literele, nimeni nu poate fi persecutat pentru că a votat în alb, în orice caz, pentru liniștea dumneavoastră, vă spun din nou că nu sunt dintre aceia care au votat în alb, asta a fost de dragul de a vorbi, o ipoteză academică, nimic mai mult. Într-o situație normală, a auzi un răspuns ca acesta de două sau trei ori n-ar avea o importanță specială, ar demonstra doar că în această lume un număr de persoane cunosc legea în care trăiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
o vărsare de năduf imposibil de reținut, căcat, căcat, căcat. Nici unuia dintre ei, apărare și interne, dar nici prim-ministrului, și asta, da, este de neiertat, nu-i trecuse prin minte să mediteze puțin, nici măcar în sensul strict și dezinteresat academic, asupra a ceea ce li s-ar fi întâmplat fugarilor eșuați la întoarcerea la casele lor, dacă ar fi făcut-o, cel mai probabil era că ar fi ajuns la teribila profeție a reporterului din elicopter, pe care am uitat s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
e acoperită cu afișe de la spectacole, toate sunt de-ale studenților, se apropie toamna, dar nici unul dintre profesorii din Facultate nu a ajuns pe aici. E vacanță încă. Doar Maestrul venise dimineața la birou, Nicu Ciot încercase să îl salute academic, vă salut, Maestre!, ce faceți mereu, în vacanță, pe-aici?, deși îl sunase doamna Loredana înainte de a ajunge bărbatul ei acolo, vorbiseră una-alta, vine și astăzi Maestrul!!!, a dracului muiere, toată ziua e cu telefonul după el!, el îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
profesoral a cerut deja la domnul inspector școlar o aprobare specială pentru ca Anna să poată răspunde în scris și la probele orale de la bacalaureat, fiindcă e o fată așa de inteligentă și ar fi păcat să i se compromită viitorul academic din cauza unor legi inflexibile. În sufletul Annei ceva foarte important se face nod și e posibil să nu se mai desfacă niciodată, deși un tânăr aflat la vârsta pubertății sau a pubertății târzii trebuie să fie deschis, nu închis în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
unul e mort, iar celălalt aproape. Rainer se ciorovăiește în continuare, e mai lipsit de scrupule decât Hans fiindcă are mai mult de pierdut decât acesta (care nici nu se pune pe sine în joc), și anume viitoarea sa carieră academică și literară. Hans n‑are decât de câștigat, iar Sophie îl mai și sprijină pe deasupra! Hans e o jucărie la discreția elementelor și a Sophiei. Rainer nu‑i o jucărie, el acționează cu de la sine putere. Cu toate astea, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
puțin pentru un timp, gura lui urât-mirositoare, afișând dezolare, rămânea din fericire închisă. Bărbatul care-l însoțea era cu un cap mai scund decât Vogelmann și avea în jur de 35 de ani, păr blond, ochi albaștri și un aer academic. Vogelmann așteptă până ce ne așezarăm cu toții înainte de a-l prezenta pe celălalt bărbat drept dr. Otto Rahn și promise să spună mai multe despre el curând. Apoi oftă zgomotos și clătină din cap: — Din păcate, n-am avut deloc noroc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
institut? Are clinica, nu-i așa? — Asta nu e de ajuns pentru Lanz. Vrea ca în domeniul său să fie ținut minte pe aceeași treaptă cu Freud și Jung. — Și ce e cu Otto Rahn? — Talentat din punct de vedere academic, dar de fapt nu e mai mult decât un fanatic nemilos. A fost paznic la Dachau pentru o vreme. Un astfel de om este. Se opri și își roase unghia: — Aș putea primi o țigară, vă rog? I-am împins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
a materialelor, "insolubilitatea în aer", sânt caracterele producției de atunci. Însă Parnasul nu e cuprins tot aici. Caracteristica unui Hérédia sau Leconte de Lisle este concepția unei anumite Grecii (Grecia emisă de singuratecul și ciudatul Louis Ménard, profesor de greacă): academică, decorativă... Helada la care aderasem acum zece ani era Helada lui Nietzsche: Elanul, cutreierând dinamic ființele și ridicând extatic un cer platonician. Legătura dintre această primă frază și a doua? E căutarea unei Grecii mai directe, mai puțin filologice. E
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Hilbert, tatăl marelui David, a fost judecător. Cu excepția unei surori, moartă în plină tinerețe, David e singurul urmaș al acestuia. Învățătura o primește întreagă în Königsberg, de la clasele primare până în anii de facultate. Iată datele mai însemnate ale carierii lui academice: Doctoratul, în 1884, la Universitatea din Königsberg. Examenul de capacitate pentru învățămîntul secundar, în 1885. Habilitatea ca docent, în 1886. Șase ani rămâne privat-docent la aceeași universitate. În 1892 urmează lui Hurwitz, în extraordinari atul lăsat liber prin chemarea acestuia
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și nu numai, cu care a fost înzestrat datorită muncii și tenacității prea cuvioșiei sale; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de dișciplină, în primul rând cu el însuși, de rigoare academică, doctrinară, liturgică și canonică revelată cu fiecare slujire a sa ori cu fiecare predică sau cuvântare, susținute într-un mod foarte coerent și elevat în diferite împrejurări și cu diferite ocazii; comportamentul, felul său de a fi și de a
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
impus cu aleasă competență și reputație prin publicarea lucrării, devenită de referință: „Istoria deschisă a literaturii române basarabene”.. Lucrarea de față a fost lansată, zilele acestea, în Aula Academiei Române, Filiala Iași, în prezența unui auditoriu elevat și avizat, reprezentând Comunitatea academică și universitară ieșeană, Uniunea Scriitorilor și alte medii intelectuale, la care s-au alăturat invitați ai autorului, precum și reprezentanți ai editurii din Basarabia. Aceasta a fost prezentată, in extenso, de către istorici literari, scriitori și oameni de cultură din Iași și
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
să-l prezint pe marele eminescolog și opera sa la lansarea „Dicționarului Enciclopedic Mihai Eminescu” la Iași și mărturisesc aici, că m-a impresionat profund, și de această dată, modestia și amabilitatea Acad. Cimpoi, în cuvântarea rostită la finalul reuniunii academice de la Iași. Intenția mea de a prezenta, fie și succint, sintetic, lucrarea Acad. Mihai Cimpoi este, pur și simplu, hazardantă, ținând seama de enciclopedismul acesteia, de vastitatea și profunzimea informațiilor, a problematicii abordate. Această valoroasă și inegalabilă lucrare este structurată
MIHAI EMINESCU-DICTIONAR ENCICLOPEDIC DE MIHAI CIMPOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364363_a_365692]
-
Institutului Național de Ecologie al Rep. Moldova; - Academician de Onoare și Doctor Honoris Causa al Institutului Nistrean de Economie și Drept din municipiul Bălți, Rep. Moldova; -Membru de Onoare al Asociației Ecologilor și Filozofilor din Rep. Moldova; - Vicepreședinte ale Centrului Academic Didactico-științific „D. Cantemir”, Iași-Chișinău; - Doctor Honoris Causa în Științe Politice și Umaniste la „International Academy of Culture and Political” și „World Peace Academy” S.U.A.; - Membru de Onoare al Institutului Internațional al Afacerilor din Paris; - Membru de Onoare, Research Board of
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
al Institutului Internațional al Afacerilor din Paris; - Membru de Onoare, Research Board of Advisors, The American Biographical Institute, California; - Membru titular al Uniunii Scriitorilor din Rep. Moldova. - Membru de Onoare al Academiei de Științe a Republicii Moldova; - Profesor emerit și Consultant academic al Universității Francofone Internaționale din Bruxelles; - Conducător Științific de doctorate și docențe la Academia de Științe din Rep. Moldova; - Membru titular al Academiei Internaționale de Psiho-Terapie din Bruxelles; - Membru titular al Academiei de Științele Naturii din Rusia; - Academician și Membru
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
Iași (din 1991); prof. asociat, Universitatea Ecologică „Dimitrie Cantemir”, Tg. Mureș (1996 1998); și Universitatea „Danubius”, Galați (1993-1998); decan, Facultatea de Drept, 1992-1996; secretar științific și rector, Universitatea „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Focșani 1990-2000; conducător de doctorat și docență, Academica de Științe, Republica Moldova; prof. emerit, consultant academic, Universitatea Francofonă Internațională, Bruxelles - Belgia. Publicații: 45 de cărți (autor/coautor, redactor/coordonator), dintre care menționăm: Liga Culturală și Unirea Transilvaniei cu România (în colab., Editura „Junimea”, Iași, 1979); Problematica omului și medicina
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
Dimitrie Cantemir”, Tg. Mureș (1996 1998); și Universitatea „Danubius”, Galați (1993-1998); decan, Facultatea de Drept, 1992-1996; secretar științific și rector, Universitatea „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Focșani 1990-2000; conducător de doctorat și docență, Academica de Științe, Republica Moldova; prof. emerit, consultant academic, Universitatea Francofonă Internațională, Bruxelles - Belgia. Publicații: 45 de cărți (autor/coautor, redactor/coordonator), dintre care menționăm: Liga Culturală și Unirea Transilvaniei cu România (în colab., Editura „Junimea”, Iași, 1979); Problematica omului și medicina contemporană (în colab., Editura I.M.F., Iași, 1979
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]
-
dreptului românesc, Politologie, (Editura „Dimitrie Cantemir”, Iași, 1994); peste 500 de studii și articole. Activitate socială: director onorific, ziarul „Realitatea”, Galați; redactor responsabil, „Buletinul Științific”, Academia Ecologică din România; membru în Academia Ecologică din România, 1998 (m. fondator, vicepreședinte), Federația Academică Internațională de Psiho-Terapie, Bruxelles (m. titular), Academia Națională de Științe Ecologice, Republica Moldova (m. titular), AOSR (m. titular, 1967), Academia de Științe Medicale (m. emerit, 1996), Fundația Culturală Patriotică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, Pașcani (1995) și Botoșani, 1999 (președinte de
PERSONALITATE A VIEŢII ŞTIINŢIFICE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364357_a_365686]