4,105 matches
-
cunosc, dar nu ar fi util să le devină familiară și studenților În muzicologie și melomanilor În general? Ultima sugestie pe care profesorul László i-o face președintelui Academiei Române este să lărgească numărul compozitorilor și muzicologilor recompensați cu titlul de academicieni. În prezent sunt numai doi, Ștefan Niculescu și Cornel Țăranu. Nu este, poate, locul, Într-o revistă a presei, de a sugera alte nume meritorii. Dar, fie-mi iertat, am convingerea că profesorul Ferenc László, muzicologul și pedagogul de excepție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
Paulescu. Al doilea nume din peisajul academic românesc a fost Dimitrie Voinov, profesor de zoologie la Facultatea de Științe din București, materialist convins și adept al transformismului darwinist, personaj care imediat după instaurarea regimului comunist în România avea să devină academician, în noua formulă a Academiei Române, participând activ la restructurarea ei pe principii comuniste. În două articole publicate în Convorbiri literare „Transformis m ori Paulism” și „Fiziologie sentimentală” D. Voinov critică vehement două lecții ținute de Paulescu în fața studenților Facultății de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
viețuitoare. Așa încât știința nu poate răspunde decât prin presupuneri și ipoteze nedemonstrate la marile întrebări existențiale: ce este viața? care este originea ei? care este natura instinctelor? ce determină fenomenologia vitală? care este natura psihismului și conștiinței umane? Unul din academicienii noștri, culmea chiar în domeniul neuropsihiatriei, Constantin Bălăceanu Stolnici scria cu avânt materialist partinic în anii 80 ai secolului trecut, chiar o carte pe această temă (Anatomiștii în căutarea sufletului) recurgând la tot felul de explicații proletcultiste, cu care nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lăsat omul acesta, care își îngenunchea geniul și imensa-i știință în fața Sfântului Potir, care a dorit ca rămășițele lui pământești să fie înfășurate în flăcările tricolorului românesc!" DE LA ȘTIINȚA MEDICALĂ LA GÂNDIREA FILOSOFICĂ Rezumat Articolul este un omagiu adus academicienilor Nicolae C. Paulescu și Grigore T. Popa, savanți care, prin realizările lor în domeniul medical, prin implicarea lor în viața socială, nu numai că s¬au înscris în efervescența spirituală a epocii, dar chiar au reușit să marcheze gândirea timpului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
academice. Este cazul profesorului Grigore Benetato, citat de autor, dar nu mai puțin, am adăuga noi, al profesorului Daniel Danielopolu pentru că ambii s-au manifestat public ca militanți comuniști neobosiți pentru demolarea lui Paulescu. În același context se asocia și academicianul Constantin I. Parhon care nu se sfia ca, împreună cu Sadoveanu, să aplaude frenetic din primele rânduri ale parlamentului, noile orientări în cultura română pe care le impunea emisarul sovietic Iosif Kișinevski (alias Iosif Roitman) în anii când comunismul se instaura
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în anii când comunismul se instaura în țara noastră. Și iarăși din fericire semnalul tras de Ian Murray a găsit în lumea științifică românească personalități dispuse pentru a se înrola în cruciada Paulescu, spre cinstea și onoarea lor, printre care: academician Ștefan Milcu, profesor Alfred Rusescu, profesor Ion Pavel, profesor Iulian Mincu (care și instituie Memorialul Paulescu în 180), profesor C. Ionescu Tîrgoviște, dr. C. Angelescu, sunt personalitățile cele mai reprezentative. Dar adevărata restituire, cu tot periplul ei sinuos, o realizează
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sale pe de altă parte, așa încât amalgamarea lor voită din partea unor detractori (vezi Paulescu - la a patra crucificare) nu face decât să-i umbrească formidabila sa operă științifică și filosofică și să stârnească confuzie. Evocatoare în acest sens este poziția academicianului Nicolae Cajal pe care, pentru acuratețea, înțelepciunea și moralitatea ei, o expunem în final: „În judecarea cazului Paulescu este necesar să subliniem de la început că avem de a face cu o problemă de natură deosebită. Prima este importanța incontestabilă a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
-i recompensează disproporționat pe militari față de alte categorii sociale, și nu putem funcționa ca societate normală cu nedreptăți struc turale de acest gen. Din acest motiv am criticat la vremea lor și pensiile magistraților, și pe ale diplomaților, și privilegiile academicienilor, și chiar și măririle care nu se pot susține ale tuturor pensiilor, care ne-au dus în deficitul bugetului de pensii de acum. La fiecare dintre aceste articole câte una dintre categorii - magistrați, mili tari, academicieni, pensionari pur și simplu
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
ale diplomaților, și privilegiile academicienilor, și chiar și măririle care nu se pot susține ale tuturor pensiilor, care ne-au dus în deficitul bugetului de pensii de acum. La fiecare dintre aceste articole câte una dintre categorii - magistrați, mili tari, academicieni, pensionari pur și simplu - a luat-o personal și m-a făcut ba vândut, ba idiot, ba inuman. Update 2012 Scuzele mele față de Adrian Năstase În ziua când a apărut acest editorial, m-a sunat chiar Adrian Năstase. Era supărat
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
deputatul Relu Fenechiu a lansat ideea susținerii candidaturii Iașului pentru a deveni în 2012 Capitală Culturală Europeană, o idee lansată și dezbătută de ceva vreme și de Primăria Municipiului Iași. Juriul de anul acesta al Galei a fost format din academicianul Valeriu Cotea, prof.dr Florin Platon, decanul Faculății de Istorie, prof.dr. Alexandru Călinescu, director al Bibliotecii Central Universitare, poetul Emil Brumaru, Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom, și inspectorul școlar general Camelia Gavrilă. Aceștia au oferit premiul „Titu Maiorescu“, pentru întreaga
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Titu Maiorescu“, pentru întreaga activitate în domeniul artelor plastice, lui Dan Hatmanu. Premiul „A.D. Xenopol“, pentru întreaga activitate în domeniul istoriei, i-a revenit profesorului Ștefan Sorin Gorovei. Au fost acordate apoi premiile „Dimitrie Mangeron“, pentru activitatea în domeniul matematicii, academicianului Radu Miron, premiul Special al Juriului „Recuperarea memoriei prin arta scrisului“ lui Dumitru Vacariu. Marele Premiu al juriului a fost oferit Cvartetului „Voces“. Potrivit laudatio juriului, „în 2008, cvartetul Voces va împlini 35 de ani de activitate neîntreruptă. Numele «mentorului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
oameni care m-au numit „țicnit“, un măscărici al artelor: acest măscărici a avut intuiția să descopere un autor. Sunt foarte mândru. Și totul continuă. Fără explicație. E un fapt unic în lumea întreagă. Ionesco era un necunoscut. A devenit academician, un mare scriitor al literaturii franceze, un mare scriitor mondial. Cum l-ați descrie pe omul Ionesco? Era un bărbat liniștit, placid, cu mult umor. Ne vedeam des, împreună cu soția lui, tot timpul erau împreună. La început a fost dificil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
Principii de imunogenetică Partea I Lucrarea este dedicată eminentului nostru Profesor, Academician Gheorghe Zarnea, cel care ne-a introdus în miraculosul univers al Microbiologiei, Virusologiei și Imunologiei, precum și distinsului Profesor universitar, Academician Nicolae Botnariuc, cel care ne-a învățat rigorile Științei Evoluționismului, precum și duritatea și utilitatea selecției naturale în lupta pentru existență
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Principii de imunogenetică Partea I Lucrarea este dedicată eminentului nostru Profesor, Academician Gheorghe Zarnea, cel care ne-a introdus în miraculosul univers al Microbiologiei, Virusologiei și Imunologiei, precum și distinsului Profesor universitar, Academician Nicolae Botnariuc, cel care ne-a învățat rigorile Științei Evoluționismului, precum și duritatea și utilitatea selecției naturale în lupta pentru existență. PREFAȚĂ Profesorul Lucian Gavrilă este unul dintre specialiștii recunoscuți ai țării noastre într-un domeniu care a fost întotdeauna interesant
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
locuri de casă, terenuri care în zilele noastre în lunile ploioase, se duc la vale - exemplu la Hârtop - Alba, în 1966 și chiar și în Valea Bărăncii. Pădurile de la Hudești au o suprafață de 2.187 ha. și după relatările academicianului Constantin G. Giurescu, aparțin de Codrii Herței care începeau aproape de Prut, în dreptul satelor Bajura și Doroftianii de Jos, mergea spre sud-vest la latitudinea Pomârlei Glubocaia apoi se îndrepta spre nord-vest, ocolind târgul Herța și ajungând până la hotarul Bucovinei peste care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
concluzii care se referă la aspecte socialistorice pentru a căror înțelegere, invocarea toponimiei este o condiție principală. Cercetarea materialului topic dintr-o anumită comună pe baza coroborării datelor lingvistice, geografice, istorice, arheologice, numismatice și etnografice îndreptățesc după părerea noastră afirmația academicianului Iorgu Iordan care definea toponimia ca fiind: istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă unde se păstrează amintirea atâtor evenimente, întâmplări și fapte mai mult sau mai puțin vechi sau importante, care s-au petrecut de-a lungul timpului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
departe de locul numit La Velniță. Este cu cea mai pură apă de pe teritoriul comunei Hudești. Numele îi vine de la doamna lui Ieremia Movilă care o perioadă de timp a avut în proprietate moșia Hudeștii-Mari. Ideea este susținută și de academicianul Iorgu Iordan în lucrarea Toponimia Românească. Fântâna Bozilor-fântână din satul Bașeu, construită de mai mulți frați numiți Boz. Fântâna Părpăuțului-fântână cu izvor puternic sub dealul cu același nume, construită de locuitorul Ilie Părpăuți din satul Bașeu. Fântâna cu Răchiți-fântână situată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
După aceste urme putem aprecia că așezarea respectivă datează probabil din secolele al-II-lea sau al-III-lea și a aparținut unei comunități de daci liberi, dar care n-au scăpat de influențele civilizației romane. Vatra, ca nume de sat, provine după părerea academicianului Iorgu Iordan, de la expresia Vatra satului-considerat a fi locul central al unei așezări umane. în Statistica din România din 1874 se arată că: Hudeștii-Mari este comună în județul Dorohoi și are în compunere satele:Alba,Bașeu, Concești, Ghitcăuți,Hudești-Lupeni și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cea mai nouă parte a satului Vatra. Satul este așezat pe un teren frământat și casele au fost construite chiar pe coastele unor dealuri și chiar prin văgăuni. Considerăm că argumentele evocate mai sus, ca și argumentele arătate în scrisoarea academicianului Iorgu Iordan ne fac să credem că din cele mai vechi timpuri numele de Vatra a rămas în vorbirea populației de pe aceste locuri, nume care de fapt, face parte din substratul traco-dac și pe care, pe bună dreptate, acest sat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
largă asupra urgențelor în medicină - îndeosebi cele chirurgicale și traumatologice. Își desfășoară aici, activitatea, medici specialiști în domeniile obligatorii de investigație în urgențe: radiologie, laborator, chimie, medicină internă. Să amintim numai pe dr. Emil Crăciun - la anatomie patologică, pe viitorul academician Eugen Macovschi la serviciul de laborator, pe dr. Dinischiotu - viitorul profesor de clinică medicală. Toți cei care au lucrat la Spitalul de urgență Floreasca recunosc că era un privilegiu să poți efectua aici un stagiu de formare sau perfecționare profesională
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
conf. dr. Firică, un bărbat frumos, înalt, grațios, cu o mustață bogată. Vorbea ca nimeni altul. - Vedeți, zicea el, aici în clinică se internează o vârstnică, i se fac zeci de analize, explorări clinice și paraclinice, este operată de marele academician asistat de doi oameni de bază ca să-i scoată bolnavei o vezică biliară cu o piatră. În același timp, pe strada Arh. Mincu la Spitalul „Antoniu” liniștea nopții este spintecată de sirena unei salvări care aduce un tânăr (muncitor la
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de Acad. Ionel Haiduc, Președintele Academiei Române, care a rostit cuvântul de deschidere, Acad. I. Otiman - secretar general al Academiei, care a prezentat o incursiune istorică asupra constituirii și destinelor istorice ale Spitalului Universitar de Urgență Elias. Au participat, de asemenea, academicieni, cadre didactice universitare, medici, alți specialiști din domeniul cercetării științifice medicale. Sesiunii aniversare i-a urmat sesiunea științifică în care s-au dezbătut rezultatele cercetărilor obținute în această unitate sanitară în domenii: Boala neoplazică - aspecte interdisciplinare - moderatori D. Safta, A
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
într-un timp mai scurt. Profesorul Ioviț Popescu m-a asigurat că ai realizat o teză valoroasă. Te felicit și îți urez succes mai departe.” Menționez că profesorul Popescu, atunci decan al Facultății de Fizică din București, viitor rector și academician, a fost unul dintre membrii comisiei care îmi ”judecaseră” teza. Multă vreme nu am înțeles comportamentul al profesorului Tutovan. Preocupat în cel mai înalt grad de ceea ce trebuia să fac pentru a recupera timpul pierdut, pentru a progresa științific și
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
atenția ne-a fost atrasă de simplitatea și coerența expunerii. Cu timpul, până la terminarea Facultății și după aceea, am avut ocazia să-l cunosc pe domnul profesor Tutovan în diferite ipostaze. Aș începe cu aceea de: -colaborator și discipol al academicianului Procopiu; continuitor al școlii inițiată și dezvoltată de prof. Procopiu, -conducător de doctorate, printre doctoranzi având onoarea să mă aflu și eu, -profesor la catedră; în această calitate impresiona strictețea cu care supraveghea pregătirea experimentelor pentru cursul de Electricitate, mai
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
pentru pace din România, unde au participat și delegați ai județului Gorj. Lucrările s-au deschis în ziua de 9 septembrie, darea de seamă fiind prezentată de prof. univ, Florina Mezincescu, după care a urmat cuvîntul de onoare rostit de academicianul M. Sadoveanu. Raportul academicianului Petre Constantinescu Iași „a făcut o largă expunere asupra frontului mondial al păcii”. Printre altele, rezoluția adoptată de plenul reuniunii, anunță iminentă declanșării celui de-al treilea război mondial de către S.U.A., împreună cu Marea Britanie, Franța, Italia și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]